Hristos si Geneza

Motto: „Fereste-te de vorbariile goale si lumesti, caci cei ce le tin vor inainta tot mai mult in necinstirea lui Dumnezeu.  Si cuvantul lor va roade ca cangrena. Fereste-te de intrebarile nebune si nefolositoare… „ (2Timotei 2)

Din ciclul: pamantenii prostii si primitivii Universului, astazi un nou episod. Stiu ca pare simplu si banal in lumea „complexa” de astazi, sa afirmi faptul ca albul este alb, si negrul este negru. Oamenii insa vor mai mult. Din ce in ce mai mult. CE vor ? Prosteala ! Asta vor. Vor sa fie prostiti. Le place foarte mult asta. Li se pare ca simpla afirmatie ca albul chiar este alb, si ca negrul chiar este negru, nu reprezinta un adevar, nu este suficienta, nu ii satisface, nu o cred, si in consecinta nu si-o insusesc. Li se pare o minciuna, o incercare de manipulare, ceva greu de crezut. Vor ceva mai complicat, mai alambicat, mai sofisticat, mai explicat de tot felul de invatatori, mai „stiintific”. E prea banal sa fie asa de simplu. Nu e cool. Asa am fost obisnuiti de Dracu’ ca sa gandim in ultimul timp. Cati „crestini” nu sunt ofensati daca le spui ca sunt PROSTI si NEBUNI de exemplu ? Toti ! Si daca Dumnezeu personal te face prost si nebun, TU crezi ca poate vreo clipa sa fie altfel ? NU, nu are cum sa fie altfel. Este exact asa cum spune Dumnezeu. Si El o spune cu un scop, ca sa stii ca tu chiar esti prost. Este starea ta naturala. Dar multi nu cred ce le spune Dumnezeu. Cred ca este o exagerare, o aberatie, un nonsens, o caterinca de-a lu’ Dumnezeu. Corect este ca TU sa crezi din tot sufletul tau ca asa este, ca doar ti-o spune Dumnezeu personal, iar Dumnezeu nu minte. Acest lucru este si simplu, si greu. Pentru cel care crede neconditionat in Dumnezeul lui, pentru ca a capatat suficienta incredere in El, este destul de usor sa creada tot ce-i spune Dumnezeu, dar pentru ceilalti, obisnuiti cu o gandire umana, citeste draceasca, iscoditoare pana la prostie, critica pana la prostie, totul este pus la indoilala, si totul este de regandit, de criticat, de analizat, de dat cu parerea. OK, Dumnezeu nu este impotriva la asa ceva, cum am mai spus-o de multe ori, dar cum poti face asta cu rezultate corecte, daca tu esti PROST ? Nu poti ! Cine poate spune unde trebuie sa se opreasa analiza, critica, datul cu presupusul a prostului ? Nimeni. Tentatia omului de a crede ca este si el in stare de ceva, este enorma. Pe asta s-a bazat si se bazeaza Dracu’ atunci cand il momeste cu tot felul de meme idioate, pe pamanteanul prost si primitiv. Asa a facut Dracu’ si cu Eva, ia pus in fata varianta gandirii cu capul ei, citeste cu capu’ lu’ Dracu’, dincolo de stiinta data ei de Dumnezeu, si a iesit prost, foarte prost. Si lui Eva Dracu’ i-a promis stiinta si emancipare, si a dat peste intuneric spiritual, prostie, nebunie, primitivism si inapoiere.

Imi pun mereu intrebarea de ce vor unii oameni sa-si incarce mintea si preocuparile cu tot felul de ineptii care se vantura pe aceasta planeta ca stiinte ? Acest lucru ma surprinde mai ales la oamenii care se declara religiosi, si care au citit macar o data in viata lor Biblia. De ce ar vrea un crestin sa impace Darwinismul cu Hristos de exemplu ? De ce ar vrea un crestin autentic sa apeleze la altceva decat la Cuvantul lui Dumnezeu, ca sa-si explice ceea ce traieste ? Ca sa afle ce, de la Dracu’ cel mincinos ? De ce ar vrea un crestin sa apeleze la psihologie si alte derivate ale acesteia, de exemplu ? Eu unul nu inteleg si am sa va explic imediat de ce. La Dumnezeu lucrurile sunt extrem de simple, doar Dracu’ le complica, ca sa dea impresia prostilor ca sunt si ei in stare de ceva, si ca sunt si ei importanti.

„Daca invata cineva pe oameni invatatura deosebita, si nu se tine de cuvintele sanatoase ale Domnului nostru Isus Hristos si de invatatura care duce la evlavie, este plin de mandrie si nu stie nimic, ba inca are boala cercetarilor fara rost si a certurilor de cuvinte, din care se naste pizma, certurile, clevetirile, banuielile rele, zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricati la minte, lipsiti de adevar si care cred ca evlavia este un izvor de castig. Fereste-te de astfel de oameni. Negresit, evlavia insotita de multumire este un mare castig. Caci noi n-am adus nimic in lume, si nici nu putem sa luam cu noi nimic din ea.” (1Timotei 6)

Asa cum spuneam, unii incearca sa armonizeze stiinta IADULUI cu Biblia, care este Cuvantul Viului Dumnezeu. Nimic mai penibil. Se pierd in tot felul de teorii stupide, isi toarna unii in capul altora sute de link-uri cu tot felul de aberatii, ca sa demonstreze ce nu se poate demonstra. Ce cauta ei de fapt ? Ce vor ei ? Au nevoie de Darwin ca sa creada in Dumnezeu ? Au nevoie de astronomie ca sa creada in Dumnezeu ? Au nevoie de matematica ca sa creada in Dumnezeu ? Au nevoie de fizica cuantica si atomica, de chimie si alchimie ca sa creada in Dumnezeu ? Au nevoie de medicina ca sa creada in Dumnezeu ? De ce au ei nevoie in realitate ? Ce cauta ei ? Ce NECREDINTE sau NECREDINTA cred ei ca isi vor acoperi cu miile de link-uri pe care si le trimit unii altora, si de invataturi „stiintifice”, cu care isi fac curaj unii altora sa creada intr-un Dumnezeu in care nu cred ? Uitati ce simplu de descifrat este Geneza de exemplu. Sunt astazi discutii interminabile in mediul crestin, daca Pamantul are cateva mii de ani sau cateva milioane, daca Dumnezeu a spus si s-a facut, sau Dumnezeu a spus si s-a facut mai pe seara…adica altadata. Daca…. si tot asa.

Isus Hristos, Fiul intrupat al lui Dumnezeu, ne-a aratat foarte limpede si fara echivoc cum este cu creatia, adica cu Dumnezeu, adica cu Geneza cea atata de discutata si controversata. O sa va fac doar o paralela extrem de simpla, din care veti putea intelege foarte usor, principiul simplu si adevarat al Genezei, adica al creatiei, adica al lui Dumnezeu, asa cum este el descris de insusi Dumnezeu in Cuvantul Sau, si a fost pus in practica in fata noastra, a muritorilor prosti si inapoiati, de Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu zice, si ce zice El se face. Punct.

„La inceput, Dumnezeu a facut cerurile si pamantul. Dumnezeu a zis: „Sa fie lumina !” Si a fost lumina.” (Geneza)

„Apoi Dumnezeu a zis: „Sa dea pamantul verdeata, iarba cu samanta, pomi roditori, care sa faca rod dupa soiul lor si care sa aiba in ei samanta lor pe pamant.” Si asa a fost.” (Geneza)

„Dumnezeu a zis: „Sa fie niste luminatori in intinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne care sa arate vremurile, zilele si anii, si sa slujeasca de luminatori in intinderea cerului, ca sa lumineze pamantul.” Si asa a fost.” (Geneza)

„Scoala-te”, i-a zis Isus, „ridica-ti patul si umbla.” Indata omul acela s-a facut sanatos, si-a luat patul si umbla…” (Ioan 5)

„Pentru ce faceti atata zarva si pentru ce plangeti ? Copila n-a murit, ci doarme.” Ei isi bateau joc de El. Atunci, dupa ce i-a scos afara pe toti, a luat cu El pe tatal copilei, pe mama ei si pe cei ce-L insotisera si a intrat acolo unde zacea copila. A apucat-o de mana si i-a zis: „Talita, cumi”, care talmacit inseamna: „Fetito, scoala-te iti zic !” Indata fetita s-a sculat si a inceput sa umble…” (Marcu 5)

„Lazare, vino afara !” Si mortul a iesit cu mainile si picioarele legate cu fasii de panza si cu fata infasurata cu un stergar. Isus le-a zis: „Dezlegati-l si lasati-l sa mearga.” (Ioan 11)

Vedeti ce simplu este ? Ati vazut ca atat in cazul Genezei, cat si in viata reala a lui Isus Hristos pe Pamant, principiul a fost exact acelasi: Dumnezeu a spus si s-a facut. Punct. Nu exista absolut nici o diferenta ca mod de lucru, ca sa spunem asa, intre Creatie si Evanghelie. Dumneavoastra vedeti vreo diferenta, ca eu nu vad ? Ia mai ganditi-va la aceste lucruri. Poate cine stie…renuntati la a va mai pierde timpul cu prostii, si la kilogramele de link-uri inutile. Oricum, nu din acele link-uri de pe internet sau din cartile de stiinta pamanteasca va veni credinta dumneavoastra in Dumnezeu. Va asigur. Cat este de simplu, si cat de mult vrem noi sa complicam lucrurile !

„Timoteie, pazeste ce ti s-a incredintat, fereste-te de flecariile lumesti si de impotrivirile stiintei, pe nedrept numite astfel, pe care au marturisit-o unii, si au ratacit cu privire la credinta.” (1Timotei 6)

Cu respect,