Fiecare biserica cu prostii ei

Astazi vreau sa va atrag atentia asupra unui aspect interesant. Ati observat ca bisericile crestine nu se ataca pe fata una pe alta ? Mai mult maraie una la alta dar la ele acasa, in locasul de cult, mai putin in exterior. In final sunt destul de noncombat, destul de tolerante unele cu altele. Stiti de ce se intampla asta ? Sunt multumite fiecare cu prada ei. Fiecare are un numar suficient de prosti pe care-i manipuleaza si-i prosteste ca sa o duca bine. Fiecare isi stie slabiciunile propriei teologii si ale celorlalte biserici surate, si din aceasta cauza nu se face un razboi fraticid din care toate ar avea de pierdut si ar iesi sifonate. Mai mult sau mai putin, se menajeaza reciproc si isi ascund fiecare celeilate punctele slabe prin neatacarea lor violenta in public. In talk-show-urile unde sunt invitate mai multe culte impreuna ati vazut ce armonie domneste acolo intre reprezentantii lor ?! De ce oare ? De ce ortodoxul sau catolicul nu-i spune atunci pe fata neoprotestantului ca este doar un sectant nenorocit ? De ce nu face asta ? De ce doar propriilor credinciosi le spune asta ca sa-i invenineze ? Neoprotestantul de ce nu-i spune ortodoxului sau catolicului in fata ca se inchina la chip cioplit, la moaste (morti), la lemne si la carpe ? De ce nu face asta ? De ce doar propriilor credinciosi le spune asta ca sa-i invenineze ? Stiti de ce ? Bisericile istorice stiu foarte bine unde sunt ele gresite si de aceea nu se prea dau la cele neoprotestante, iar cele neoprotestante nu latra prea tare la cele istorice pentru ca si ele isi stiu foarte bine hibele si aberatiile proprii. Asa ca este un fel de pace. Un fel de „ce-i al meu e pus gramada”. Numai prostii vad „razboi”.

Si uite asa… trai neneaca pe banii babachii…adica a prostilor, pentru ca prostii se lasa a fi jumuliti cu mare placere, deoarece prostii cred ca bisericile sunt furnizoare de mantuire, nu Hristos. Nu-i tare ?!

„Este Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu o pestera de talhari inaintea voastra? Eu insumi vad lucrul acesta, zice Domnul ! Nu mai aduceti daruri de mancare nefolositoare, caci Mi-e scarba de tamaie ! Nu vreau luni noi, Sabate si adunari de sarbatoare, nu pot sa vad nelegiuirea unita cu sarbatoarea! Se faleau cu podoaba lor mareata, si cu ea au facut icoanele uraciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface in scarba pentru ei. Iata ca nu sunteti nimic, si lucrarea voastra este nimic, o scarba este cine va alege pe voi. Ei se lauda ca cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Il tagaduiesc, caci sunt o scarba: nesupusi si netrebnici pentru orice fapta buna.”

Cu respect,

P.S. Sa nu cumva sa creada vreun prost ca eu asi fi adeptul „razboiului” intre biserici si culte. Nici vorba de asa ceva. Eu sunt doar impotriva prostelii si a prostirii oamenilor. Atat. Nu indemn pe nimeni la „lupta sfanta” cu ghioaga sau cu orice altceva. Numai Dracu’ face asta, nu Dumnezeu. Singura sabie acceptata de Dumnezeu este sabia Duhului Sau, adica ADEVARUL, adica Hristos si Cuvantul Sau care este Biblia.

„Incolo, fratilor, intariti-va in Domnul si in puterea tariei Lui. Imbracati-va cu toata armura lui Dumnezeu, ca sa puteti tine piept impotriva uneltirilor Diavolului. Caci noi n-avem de luptat impotriva carnii si sangelui, ci impotriva capeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti. De aceea, luati toata armura lui Dumnezeu, ca sa va puteti impotrivi in ziua cea rea si sa ramaneti in picioare, dupa ce veti fi biruit totul. Stati gata, dar, avand mijlocul incins cu Adevarul, imbracati cu Platosa Neprihanirii, avand picioarele incaltate cu ravna Evangheliei pacii. Pe deasupra tuturor acestora, luati Scutul Credintei, cu care veti putea stinge toate sagetile arzatoare ale celui rau. Luati si Coiful Mantuirii si Sabia Duhului, care este Cuvantul lui Dumnezeu… Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri: patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheieturile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii. Nicio faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.”