ADAMO, din nou la Bucuresti

Motto: Pentru prietena mea Mako, cel mai mare fan Adamo pe care il cunosc eu.

Acest post il dedic lui Mako, care este fan Adamo de peste 40 de ani. Acum, la ora la care eu scriu acest post, ea a intrat deja in fibrilatiile pregatirii pentru concertul din seara aceasta. Emotiile ei cresc cu fiecare ora care trece. Dragostea ei pentru acest artist nu s-a diminuat odata cu trecerea timpului, dimpotriva. Seara aceasta este seara lui Mako si a tuturor fanilor lui Adamo din Romania si de aiurea.

Mako s-a intalnit ieri cu fani Adamo veniti de la Bruxelles si din alte colturi ale Europei, pentru acest concert. Este seara lor, seara reantalnirii cu tineretea, cu anii trecuti ai vietii, dar si cu bucuria revederii si a reascultarii melodiilor preferate, cantate de cel pe care il apreciaza si il iubesc. Tuturor, le doresc o seara si o noapte frumoasa !

Asta seara la ora 20.00, concerteaza la Sala Palatului din Bucuresti, SALVATORE ADAMO. Marea vedetă europeana a muzicii uşoare din anii ’60-’70 va susţine un nou concert in Romania, după 40 de ani, pe aceeasi scena a Sălii Palatului, unde a concertat si cu 40 de ani in urma. Daca veti avea curiozitatea sa cititi ce a scris presa romaneasca in avanpremiera acestui eveniment, veti vedea ca majoritatea publicatiilor si a site-urilor care au scris despre acest eveniment, unele cu pretentii, spun ca Adamo concerteaza pentru prima oara in Romania. Fals ! Va dati seama cat de superficiali sunt ziaristii nostri ? Va dati seama cat de prost informati sunt ? Si multi romani se uita in gura ziaristilor, ca la Dumnezeu. Cred tot ce spun ziarele si televiziunile. Va dati seama la ce nivel scazut de profesionalism suntem in tara noastra ? Si foarte multe victime ale acestei mass media jalnice din punct de vedere profesional, manipulativa si rau intentionata, ti-ar crapa cu placere capul de dragul unui CTP, Plesu, Patapievici, Hurezeanu, Liiceanu, etc… asa cum se poate observa si din unele comentarii de pe acest blog. Salvatore Adamo a mai dat 4 concerte in Romania, tot la Sala Palatului, in anul 1970, in perioada 23-28 iulie. A venit in Romania pe 23 iulie, a concertat pe 24, 25, 26 si 27, si a plecat pe 28 iulie. Prietena mea Mako mi-a oferit aceste informatii amanuntite, deoarece ea a fost si la unul din concertele de atunci. Eu stiam ca Adamo a mai concertat in Romania, dar nu mai tineam minte toate amanuntele, asa cum le tine minte un fan ca Mako. Ziaristii lu’ peste fript, nu au putut sa afle aceste informatii. Jalnic ! Jalnic ! Jalnic ! Nu mai spun ca cei tineri habar nu au de Adamo. Am inteles ca la „show-ul” lui Capatos, se facea mare bascalie pe acest subiect, in sensul ca: „Cine mai e si Adamo asta ?!” Va dati seama ce nivel jos are aceasta emisiune, moderatorul ei, si telespectatorii ei ? Va dati seama cat de inapoiati suntem ca si cultura generala ? Este ingrozitor ! Iar cireasa de pe coliva „profesionalismului” media, a fost ca ora concertului era anuntata ba la 19.00, ba la 21.00, ba la 20.00. Fara comentarii !

Acest slagar al lui Adamo, a fost preluat la vremea respectiva si de actorul Stefan Banica senior, care ca mai toti actorii, a cochetat si el cu muzica, intr-o versiune romanesca, cu tenta şugubeaţa, pe care o puteti asculta acum.

Salvatore Adamo este unul dintre cei mai mari interpreti ai Europei, a fost si este aclamat si iubit în întreaga lume, si isi interpreteaza melodiile în nouă limbi străine. Adamo are peste 100 de milioane de discuri vândute, el înregistrând discuri în nouă limbi, asa cum am mai spus. Salvatore Adamo s-a nascut la 1 noiembrie 1943 în Comiso, Sicilia, si este un muzician belgian de origine italiană, avand dubla cetatenie: belgiana si italiana. Prin decret regal, la 4 iulie 2001, regele Albert al II-lea al Belgiei i-a acordat titlul nobiliar de cavaler, iar un an mai târziu i-a acordat titlul de Ofiţer al Ordinului Coroanei. Adamo a suferit o operatie de bypass, pe cord deschis in anul 1984, si a trecut cu bine peste un atac cerebral. Are de asemenea si un premiu pentru poezie. In anul 1993, Adamo a devenit ambasador UNICEF pentru Belgia. Adamo a mai fost in Romania si la o emisiune „Surprize, Surprize”, prezentata de Andrea Marin Banica.

Si pentru ca suntem in decembrie, luna de iarna, nu putem sa nu ascultam unul din hit-urile lui Adamo pe aceasta tema, a dragostei si a iernii. O melodie superba.

Nu pot sa inchei acest post despre ADAMO, decat asa:

Cu respect,

UPDATE: Mako l-a intalnit pe ADAMO ! Au stat de vorba si a primit autograf pe cartea scrisa de el, „Le souvenir du bonheur est encore du bonheur”. Am sa revin cu un nou post, cu fotografii si filmulete de la concert.

Sunt fan Canaf !

Pe langa „Vocea Romaniei”, concursul „X Factor” este… vai mama lui.

Eu sunt fan Canaf ! Mai imi plac si alti concurenti, desigur, dar Canaf ARE HAZ ! Canaf are ceva aparte, ce niciun alt concurent nu are. Canaf are mai mult decat toti ceilalti: BUCURIA DE A CANTA. De a canta asa cum vrea el, si cu tot sufletul. Canaf este original si nonconformist. A sfidat concursul, cantand numai cum a vrut el, chiar si la duel, riscand eliminarea, si implicit premiul. Canaf nu a facut rabat de la felul lui de a fi, ca artist. Asta eu apreciez enorm. Canaf are curaj. Curajul de a fi el insusi. Intr-o lume in care toti vor sa te modeleze dupa chipul si asemanarea lor, el refuza asta, indiferent de pretul pe care trebuie sa-l plateasca. Canaf nu se vinde, nici macar pentru 100.000 de euro. A demonstrat asta ! Bravo Canaf ! Asta este tot ce conteaza, intr-o lume in care totul este de vanzare. De aceea eu sunt fan Canaf !

Dupa Canaf, in preferintele mele urmeaza Dragos Chircu si Stefan Stan, apoi si altii.

Cu respect,

Despre micime

Astazi vorbim despre micimea caracterelor romanesti. Mai pe sleau spus, despre lipsa lor. Noi romanii, nu suntem capabili sa marjam de unii singuri, la idei majore iesite din mintile noastre. Nu suntem in stare. Copiem sau achiesam la ceea ce gandesc si fac altii. Asa a fost mereu pe la noi, pe aceste meleaguri. „Revolutia romana” din decembrie 1989, gandita si executata de altii pentru noi, este ultima dovada in acest sens. Apoi pot sa urmeze U.E., N.A.T.O. si ce mai vreti dumneavoastra. Totul este gandit de altii. Noi nu ne pricepem nici la strategii pe termen mediu sau lung, si nici nu incercam sa le punem in practica, daca avem macar o bruma de idee despre asa ceva.

Ultima imbecilitate made in Romania, sunt campaniile astea cu iubitul de tara, cu intrebarile lor stupide, de genul: De ce iubesti Romania ? Odata rupte zagazurile prostiei, ineptiile curg in valuri pe Dambovita lui Pavel Corut si Dan Puric, unde „poporul ales si sfant”, poporul buricul Universului, romanii, isi dau cu parerea despre lume si viata, si despre dragostea lor fata de glie. Sigur ca toata lumea debiteaza numai clisee, tampenii si platitudini. De ce sfideaza absurdul tot ceea ce se intampla in aceste campanii ? Pentru ca intrebarea este imbecila. Cum sa nu-ti iubesti locul unde te-ai ițit si tu pe planeta asta ?! Cum sa nu-l porti in suflet pentru totdeauna, indiferent daca e jegos sau luxos ?! Ce intrebare este asta ? Si omul nascut in cea mai crunta mizerie, in cel mai urat loc de pe pamant, poarta in suflet ca amintire, locul acela, in care a vazut lumina zilei, chiar daca intre timp el locuieste la New York, Paris sau Londra, sau in alt loc mai bun, din propria tara.

„Vedetele” autohtone incearca din rasputeri sa ne convinga si ele, ca nu mai pot de dorul tarisoarei. As vrea sa-i vad pe toti astia care acum miauna ca pisicile in calduri pe la televizor, a dragoste de tara, cat de iubitori de patrie ar mai fi ei, daca ar fi nevoiti sa traiasca dintr-un salariu de 700-800 ron/luna, si ar avea si ceva puradei p’acasa. Vreau sa le vad ATUNCI patriotismul asta gaunos de radio-tv, daca ar mai sta el in picioare sau nu. Atunci cand castigi 1000, 1500, 2000 sau 3-4000 de euro pe luna, este foarte simplu sa fii patriot la televizor, si sa te rupi in figuri de dragoste de tara. Credeti-ma ! Mi se face greata, de tot circul acesta ieftin ! Eu nu marjez deloc la aceste campanii imbecile, care incearca sa mai trezeasca cate ceva, intr-un popor care nu mai are niciun motiv de mandrie. Totul se degradeaza si se paragineste, se disipeaza pe ritm de manele, intr-o veselie nebuna si prosteasca. Ii tot scoatem de la naftalina si ii bagam la inaintare pe Ilie Nastase, Nadia Comaneci si Gica Hagi. Altceva nu am mai fost in stare sa producem. Mai este doar un Lucian Bute stingher, dar ca produs al canadienilor nu al Romaniei, si fetele de la scrima. Unde sunt vremurile cand Romania era campioana mondiala la handbal, la gimnastica, facea figuri onorabile in rugby, chiar si in fotbal. Unde sunt vremurile cand eram campioni mondiali la box, la lupte greco-romane si libere, la caiac-canoe. O aveam pe Ana Aslan si toata stiinta ei, eram printre cei mai buni in instalatii si tehnologii de foraj. Toate acestea au apus demult. Traiasca curvetul de la Jean Monnet, si nu numai, crescut in puf de silicon si botox, de Mercedes si BMW, care in loc de creier are muci si sperma, amfetamina si fum de marijuana. Traiasca cluburile si etnobotanicele „intelectuale”, si nu numai, injectate de copii si de pusti „minune”, de guți si de salami. Traiasca Romania hotilor, a mincinosilor, a curvelor virgine si a vedetelor de tinichea, proaste ca noaptea. Asta este tot ce mai avem.

Ma inclin cu adanc respect, in fata tuturor romanilor, care in aceasta lume de iarmaroc, in aceasta menajerie Babiloniana, si-au pastrat demnitatea umana, profesionala si intelectuala, nevanzandu-se pe niciun argint. Dar vai… sunt atat de putini…

Romania isi va trai pana la capat, destinul ei de LUT, asa cum am scris si aici. Nimeni nu poate schimba asta. Se vede cu ochiul liber, de multe generatii, si pana in ziua de astazi, ca acesta este adevarul despre noi. Sa nu ne mai imbatam cu apa rece, si sa nu ne mai facem iluzii desarte.

Cu respect,

P.S. A facut mare valva pe blog, si a starnit multe comentarii, postul meu intitulat „Andrei Plesu Vs. Mihai Gadea„. La al treilea P.S. al postului cu pricina, am pus si eu o intrebare adulacilor domnului Andrei Plesu. Poate imi raspunde si mie cineva. Si tacerea este un raspuns.

Am fost la Bansko, in Bulgaria

De ziua nationala a Romaniei, am fost la Bansko, in Bulgaria. O minivacanta. A fost excelent, ca de obicei. Ne-am distrat pe cinste. Am avut un grup minunat. Povestea, fotografiile si alte alea, mai tarziu un pic, ca abia am sosit. Ce pot sa va spun acum, este faptul ca au fost niste petreceri mixte napraznice (napraznicul era acolo!), intre noi romanii, bulgari si greci. Cine credeti ca au fost cei mai tari ? Ati ghicit ! Noi, romanii !

Asa ca am serbat 1 Decembrie in Bulgaria.

D’aia iubesc eu Romania, pentru ca pot sa-mi fac vacantele in Bulgaria !

Sau oriunde altundeva ! Va pup !

Cu respect,

P.S. Din aceasta cauza am intarziat si aprobarea comentariilor. O sa raspund la unele dintre ele.