Religie sau Spiritualitate? Frica sau Dragoste?

Motto: „Veti cunoaste Adevarul, si Adevarul va va face liberi!”

Eu sunt calea Adevarul si viata!”

Astazi am sa postez o discutie de pe Facebook, cu acordul partilor, desigur!

O sa cititi ceva senzational, in opinia mea. Putine lucruri au reusit sa ma mai impresioneze in ultimul timp, asa cum a facut-o acest comentariu de pe Facebook. Atata traire si atat adevar pur sange exprimate atat de frumos, nu am mai auzit sau citit de mult timp. De foarte mult timp. Pe acest blog am incercat si eu dupa puterile date mie de bunul Dumnezeu, sa exprim prin diferite subiecte, aceeasi conceptie curata si adevarata despre Viul Dumnezeu: a darurilor Sale minunate, numite Creatie si Salvare, in contrast puternic si izbitor, cu religia fricii din Crestinismul SRL, religia automutilarilor si a autoflagelarilor inutile ale mintii si ale trupului, adica crestinismul satanizat. Este diferenta dintre A FACE TU CEVA ca sa dobandesti neprihanirea si Raiul, si A CREDE CA DUMNEZEU FACE IN TINE si pentru tine, tot ce trebuie facut, ca sa ai totul deplin in EL, asa cum spune si Biblia. Este diferenta dintre a fi religios sau a fi spiritual, este diferenta dintre FRICA si DRAGOSTE. In mintea mea, ca si in mintea autoarei comentariului, si cu siguranta si in mintea multor altora, adica in mintile adevaratilor copii ai lui Dumnezeu, aceasta exprimare autentica si adevarata a Evangheliei Vesnice, adica a dragostei dezintersate a lui Dumnezeu fata de noi toti, si a noastra fata de Dumnezeu, este Calea, Adevarul si Viata. Asa cum ati citit de multe ori pe acest blog, si cum o sa cititi si in acest comentariu de pe Facebook, eliberarea din ghearele lui A FACE SI EU CEVA, adica eliberarea din ghearele FRICII, adica eliberarea de Satan, este cu adevarat sublima. Este acea diferenta esentiala dintre religia contrafacuta de Dracu’, cu regulile, practicile, doctrinele si FRICILE ei stupide si manipulatoare de suflete, si libertatea pura, simpla si totala fata de pacat si de Dracu’, prin dragostea Spiritului lui Isus Hristos, si a Tatalui Sau, care este pusa din nou in noi, si care inseamana si este o dragoste neprefacuta si dezinteresata, fata de toata lumea si fata de tot ceea ce inseamna Dumnezeu si Imparatia Sa. Aceasta dragoste dezinteresata, care este pusa in noi doar de Dumnezeu, singurul care poate sa faca asta. Dumnezeu a pus aceasta dragoste dezinteresata in noi, atat la Creatia noastra,cat si la Salvarea noastra prin Isus Hristos. Dumnezeu este Dragoste, nu Frica. Asa spune Biblia, adica Dumnezeu.

Totul a pornit de la citatul de mai jos:

„Religia e pentru cei care nu vor sa ajunga in iad. Spiritualitatea e pentru cei care au fost in iad si nu mai vor sa se intoarca” – Christina Grof

  • Paulei C Luca şi lui … le place asta.
  • Danut Tanase: Sau mai bine zis, religia este pentru cei care TRAIESC ZILNIC IN IAD, si nu le place deloc ceea ce traiesc! In aceasta situatie sunt toti pamantenii, unora le place, altora nu le place. Cei carora le place sunt cu Dracu’, iar ceilalti cu Dumnezeu. Vedeti ce simplu este totul?!
  • Paula C Luca: Vă admir spiritul şi simt cât de tare iubiţi Calea, Adevărul şi Viaţa atunci când vă citesc textele de pe blogul personal.:) Azi m-am trezit şi-am meditat din nou la acest citat din Christina Grof şi la ceea ce aţi scris dvs.mai sus… Inadmisibil de multă vreme parcă, am crezut că, dacă respect de frica Iadului doctrinele şi dogmele religioase, sunt pe o cale minunată care mă duce numai în Sus… A venit şi ziua Y, în care am constatat cu stupoare că, deşi devenisem rigidă-n gândire şi foarte la locul meu, nederanjând sistemul religios cu absolut nimic, mă afundam într-o stare imposibil de suportat. Un fel de Iad pe Pământ.. Mă învăluia ipocrizia şi mirosea a moarte… eram tot mai nemulţumită de traiul meu din Antecamera Adevăratei Gheene, numită Religiozitate. Iadul cel adevărat am avut ocazia să-l vizitez însă, în ziua Z, când, într-o clipă de maximă sinceritate şi disperare am decis că vreau să devin spirituală, să-L cunosc pe Dumnezeu în simplitatea Sa şi, să-ncep a trăi cu adevărat. Preţul călătoriei n-a fost ieftin deloc, nici din partea mea, dar nici din partea Prietenului Omenirii, cel care a plătit cu sânge biletul ieşirii pământenilor din normalitatea actuală, adică din întunericul păcatului. Numai după ce-am trecut prin valea cea neagră a Infernului şi mi-am pierdut ochelarii de cal ai religiozităţii care, te ajută în acele momente cam cât de mult ajută o frecţie la un picior de lemn, abia atunci am experimentat naşterea din nou, spiritualitatea… În acele momente, conceptele: „Împărăţia Cerurilor este înlăuntrul vostru”, „voi sunteţi pietre vii” sau „temple ale Duhului Sfânt” nu au mai fost doar nişte cuvinte pe care nu reuşeam nicicum să le pătrund în calitate de om înţepenit în rutina religioasă. Instantaneu am realizat că numai din povestiri despre cum arată Infernul trăit şi văzut de alţii sau despre cât de tare ard flăcările sale, nu se vor naşte niciodată fii ai Luminii… ai Dreptăţii, ai Dragostei. Iar, ca să scapi din rolul de papagal frumos colorat oratoric şi nu numai, cu domiciliu permanent în colivie… e de musai să-ţi trăieşti propria viaţă spirituală, de creştin autentic, LIBER; să ai cuvinte „grele” de spus despre cum TU te-ai zvârcolit prin Întunericul dens al Hăului cu ochelarii de cal pe ochi, şi despre cât de, „bine-mersi”, puteai să rămâi forever acolo dacă, Cineva, nu s-ar fi aplecat spre tine în cele mai agonizante clipe ale existenţei tale pentru a te susţine… a te ridica, şi-a-ţi azvârli cât-colo cretinii ăia de ochelari de cabalină şi, să-ţi pună alţii mai nepopulari…inscripţionaţi cu marca înregistrată a Cerului: ” CREDINŢA, NĂDEJDEA ŞI DRAGOSTEA”… Urmând apoi ca, tot El, să-ţi dăruiască nenumărate „şerveţele” pentru a-ţi şterge lacrimile pocăinţei de orice frică, mândrie, minciună etc; râuleţe care se preling în neştire pe sub ochelarii tăi cei noi, prin a căror lentile vezi perfect de-acuma, superficialitatea vieţii trăite în religiozitatea din Antecamera suportabilă până la un anumit punct. Te zguduie din temelii o astfel de experienţă şi, DA(!)… abia atunci înţelegi pe deplin uriaşa diferenţă de sens dintre cele două cuvinte: religiozitate şi spiritualitate. După toate „păţaniile călătoriei”, te-apuci să sari fericit într-un picior, ca un copil, deoarece, SPIRITUALITATEA ce-ţi inundă viaţa se revarsă-n fluvii spre semenii tăi şi, devii, la scurt timp, ţinta suspiciunii majorităţii. Eşti bănuit că ai luat-o razna… deoarece, când ieşi din „normalitate”, se cheamă că te încadrezi în categoria celor care au înţeles pe propria lor piele ce înseamnă „Nebunia Crucii lui Christos”, Domnul RAIULUI… Dar ţie nici că-ţi mai pasă de-asemenea opinii.:) Tu ştii că nu mai e totuna să fii un simplu vas de lut gol, să zăngăneşti a pustiu, a ciob de IAD .. sau să fii plin de să dea peste, de Duh Sfânt… Atunci eşti conştient că nu-ţi mai merge doar vestea că-ţi duci zilele religioase pe Planetă cu accesoriul de cal pus pe ochi şi c-un zâmbet mai fals ca cel al comercianţilor americani… ci, te veseleşti când vezi că, trăirea ta nu mai este de frică, seacă şi doar degeaba; pe tine nu te mai sperie nimic şi acţionezi din iubirea necondiţionată cu care-ai fost umplut şi nu din interese meschine.. Valori nepieritoare vei lăsa în urma ta care vor fi de un REAL folos semenilor tăi religioşi sau nu, temători sau nu de IADURI ori neînţelegători de scrieri a la Christina Grof sau Dănuţ Tănase. Ce simplu am spus-o şi eu în muuulte cuvinte…. Vă doresc tuturor, să vă doriţi🙂 să experimentaţi spiritualitatea cu preţul vizitării Iadului, pentru că numai după excursii de genul te-ntorci ACASĂ, ca fiul risipitor din pildă şi trăieşti plenar viaţa, simţindu-te cel mai bogat şi mai fericit OM.
  • Danut Tanase: Doamna Paula C Luca, frumos ati mai scris! Superb! Asa este! Adevar 100%. Spiritualitatea este ceva diferit de religie. Spiritualitatea este paralela cu ceea ce inteleg oamenii prin religie si Dumnezeu. Dumnezeu nu este FRICA, ci doar dragoste, dar o dragoste adevarata, dezinteresata din ambele parti, nu interesata si contrafacuta, adica prefacuta si mutilata in permanenta de tot felul de frici stupide! Frica de biserica, frica de oameni sau stupida frica de Dumnezeu. DA, acum sunteti intr-adevar LIBERA! M-a impresionat profund ceea ce ati scris! Cu respect!
    ––––––––––––––––––––––––––––––––––
    Aceasta a fost discutia.
    Dragii mei prieteni si neprieteni, aceasta este Evanghelia Vesnica pura si adevarata! Aceasta este trairea crestina autentica! Fara frica de nimic! Fara frica de Iad, fara frica de Dumnezeu, fara frica de moarte, fara frica de viata, fara frica de oameni. O viata traita doar cu dragoste fata de Adevar, de frumos, de Dumnezeu si de Imparatia Sa, cu dragoste fata de oameni, natura si tot ceea ce ne inconjoara, aceasta este adevarta traire crestina. O dragoste sincera,  DEZINTERESATA, care nu asteapta absolut nimic de la nimeni, care nu asteapta nici inviere, nici binecuvantari speciale, si nicio alta rasplata prezenta sau viitoare. Tu ca OM, ai inteles cu ajutorul lui Dumnezeu, ca tot ce esti, ca tot ce ai tu si intreaga omenire, acum si in viitor, in vesnicia vesniciilor, este doar un DAR DE LA DUMNEZEU, si ca adevarata viata, adevarata traire fericita la modul absolut, este doar in aceste conditii pe care le ofera Dumnezeu. Salvarea noastra a tuturor prin Isus Hristos, este tot un DAR DE LA DUMNEZEU. Noi nu am contribuit cu nimic nici la creatia noastra si a planetei pe care traim, si nici la salvarea noastra din Iad, Imparatia lu’ Dracu’. Noi nu am contibuit si nu contribuim cu nimic la toate acestea. Noi doar ne bucuram de darurile minunate pe care le-am primit cu atata dragoste, de la Creatorul si Salvatorul nostru. Si atunci, in acel moment de gratie, cand constientizezi toate aceste lucruri care iti umplu mintea si sufletul, atunci DA, iti place de Dumnezeu si de Imparatia Sa, Raiul, doar asa, pentru ca pur si simplu iti place! Le iubesti pentru ca pur si simplu le iubesti! Pentru ca iubesti dreptatea, frumosul, armonia, pacea, bunul simt, etc… Toate acestea sunt de la Dumnezeu si sunt Dumnezeu si Imparatia Sa, Raiul. Toate acestea sunt gratis, fara zbateri morbide, sterile si inutile!
    Iata ce spune Biblia, adica Dumnezeu, despre aceleasi lucruri pe care le-am prezentat si discutat azi aici, si de multe ori pe acest blog, si pe care le traiesc din plin aici si acum, precum si in vesnicie, adevaratii copii ai lui Dumnezeu:
    Cum este El, asa suntem si noi in lumea aceasta; astfel se face ca dragostea este desavarsita in noi, pentru ca sa avem deplina incredere in ziua judecatii. In dragoste nu este frica, ci dragostea desavarsita izgoneste frica, pentru ca frica are cu ea pedeapsa, si cine se teme, n-a ajuns desavarsit in dragoste. Noi Il iubim, pentru ca El ne-a iubit intai.” (1Ioan)
    Multumesc Paula C Luca, pentru ca ai avut curajul sa scrii aceste randuri minunate! Dumnezeul dragostei sa te binecuvinteze si sa te conduca mai departe in libertate si pace, pe drumurile stiute doar de El si de tine. Drumuri de bucurie si de fericire, chiar daca am fost avertizati ca in acest Iad in care traim, vom avea si necazuri, dar… cu toate acestea, Dumnezeu ne spune atat de frumos, ceea ce cu siguranta acum sti si tu in alt fel, decat ai stiut pana acum:
    „V-am spus aceste lucruri ca sa aveti pace in Mine. In lume veti avea necazuri, dar indrazniti, Eu am biruit lumea.” (…) Nadajduind impotriva oricarei nadejdi, el a crezut, … El nu s-a indoit de fagaduinta lui Dumnezeu, prin necredinta, ci, intarit prin credinta lui, a dat slava lui Dumnezeu, deplin incredintat ca El ce fagaduieste, poate sa si implineasca. De aceea credinta aceasta „i-a fost socotita ca neprihanire.” Dar nu numai pentru el este scris ca „i-a fost socotita ca neprihanire”, ci este scris si pentru noi, carora, de asemenea, ne va fi socotita, noua celor ce credem in Cel ce a inviat din morti pe Isus Hristos, Domnul nostru…”
    Cu respect,

2 thoughts on “Religie sau Spiritualitate? Frica sau Dragoste?

  1. Imi salta inima de bucurie sa vad cum madularele Trupului „vorbesc” aceeasi limba…

    „Cine are urechi de auzit, sa auda!” (Mat.11:15) si „Cine citeste, sa inteleaga!” (Mat.24:15)

    „Intreb, dar: „A lepadat Cel PreaInalt pe poporul Sau?” Nicidecum! Caci si eu sunt israelit, din samanta lui Avraam, din semintia lui Beniamin.
    Tatal Ceresc n-a lepadat pe poporul Sau pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu stiti ce zice Scriptura, in locul unde vorbeste despre Ilie? Cum se plange el Celui Vesnic Viu impotriva lui Israel, cand zice: „YHVH, pe prorocii Tai i-au omorat, altarele Tale le-au surpat; am ramas eu singur, si cauta sa-mi ia viata”?
    Dar ce-i raspunde Cel AtotPuternic? „Mi-am pastrat sapte mii de barbati care nu si-au plecat genunchiul inaintea lui Baal.”
    Tot asa, si in vremea de fata, este o ramasita datorita unei alegeri prin har.
    Si daca este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Si daca este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi fapta.” (Rom.11:1-6)

    Cu respect si dragoste, Roro…

  2. Saltimbancii topaie tot timpul cu rinjete baloase in jurul ,,nebunului”, iar p-asta i-l multumeste al dracu`.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s