Moartea intai si Moartea a doua (ep.1)

Motto: Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” (Ioan)

Cosciug[1]

Cu siguranta si fara niciun dubiu pentru nimeni, stim toti, ca viata este tot ce avem mai de pret! Este lucrul cel mai minunat care ni s-a putut intampla! Multi nici nu realizeaza asta! Ganditi-va ce norocosi suntem toti cei care am trait vreodata pe planeta aceasta! Puteam foarte bine ca niciunul dintre noi, sa nu ne nastem niciodata, nu-i asa?! Atunci nu am fi vazut si nu am fi stiut niciodata ca exista aceasta planeta, acest Univers minunat, ca exista viata, ca exista cineva care se ingrijeste de toate acestea, Dumnezeu, si ca noi, chiar daca am gresit fata de acest Dumnezeu rupandu-ne de EL, de sursa vietii noastre si a tot ce exista, El, Dumnezeu, ne iubeste in continuare pe toti, neconditionat, si doreste ca niciunul dintre noi sa nu piara, ci ca toti sa fim salvati: „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Dumnezeu, in adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie salvata prin El.” (Ioan)

Viata, acest lucru minunat pe care l-am avut de la Dumnezeu, l-am pierdut prin despartirea noastra benevola de El, prin necredinta, prin neancrederea noastra in El si in avertizarile Sale, adica prin pacat. Acum, noi nu mai avem viata, avem doar moarte. Moartea este starea noastra naturala pe planeta Pamant. Asa cum se spune, si este un adevar, chiar daca are iz de cliseu, singurul lucru de care toti suntem siguri pe planeta Pamant, este acela ca intr-o zi vom muri. Viata pe acest pamant, este o calatorie, un drum, o zbatere continua intre ziua nasterii si ziua mortii noastre. Fiecare zi traita, este plina de primejdii la tot pasul, pentru ca traim pe o plameta extrem de periculoasa, si mortala la orice pas. Ziua de maine asa cum am mai spus de multe ori pe acest blog, nu apartine nimanui. Viata noastra de poate termina in orice clipa de pe parcursul calatoriei noastre, inceputa la nastere! Trist si tragic destinul nostru pe aceasta palaneta, nu-i asa?! Sa te nasti, sa vezi atatea lucruri frumoase, dar si foarte multe lucruri urate, iar apoi sa parasesti toate acestea pentru totdeauna, prin moarte. Cam deprimanta aceasta soarta a noastra, a tuturor, oameni si animale deopotriva. Desarta viata noastra in aceste conditii, asa cum bine spune Eclesiastul in Biblie. In aceste conditii, TOTUL este desertaciune! Totul! Dumnezeu insa, Creatorul nostru, nu ne-a lasat prada mortii vesnice, datorita prostiei noastre, ci ne-a salvat prin Fiul Sau Isus Hristos. Acum, prin Isus, putem sa inlocuim moartea noastra, cu viata lui Hristos. El, Dumnezeu, Tatal si Fiul, doresc din toata inima lor acest lucru! Noi il dorim?! Unii da, altii nu. Este alegerea fiecaruia. Dumnezeu nu intervine aici. Suntem liberi sa vrem sau sa nu vrem. Nimeni nu ne obliga, nu ne ameninta, nu ne pedepseste pentru ca nu o sa vrem o cale sau alta. Nimeni nu o sa fie pedepsit, asa cum gresit invata unii, daca o sa refuzam ceea ce Dumnezeu ne ofera, gratis. Este doar alegerea noastra libera, dar… atentie, vom suporta consecintele propriei noastre alegeri. Consecintele acestei alegeri in deplina cunostinta, sunt clare: viata sau moartea, cale de mijloc nu exista! Cine il va alege pe Dumnezeu, care este viata, va avea viata vesnica, iar cine il refuza pe Dumnezeu si il va alege pe Dracu’, va ramane cu mostenirea data lui de Dracu’: moartea vesnica. Simplu. Nu-i nimic greu de inteles! Biblia ne avertizeaza si ea la fel de clar: Iata, iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul. Caci iti poruncesc azi sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, sa umbli pe caile Lui si sa pazesti poruncile Lui, legile Lui si randuielile Lui, ca sa traiesti si sa te inmultesti, si ca Domnul Dumnezeul tau sa te binecuvanteze in tara pe care o vei lua in stapanire. Dar daca inima ta se va abate, daca nu vei asculta si te vei lasa amagit sa te inchini inaintea altor dumnezei si sa le slujesti, va spun astazi ca veti pieri si nu veti avea zile multe in tara pe care o veti lua in stapanire, dupa ce veti trece Iordanul. Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui si lipindu-te de El, caci de aceasta atarna viata ta si lungimea zilelor tale, si numai asa vei putea locui in tara pe care a jurat Domnul ca o va da parintilor tai, lui Avraam, Isaac si Iacov.” (Deuteronomul)  „Tara” pe care Dumnezeu a promis-o lui Avraam, Isaac si Iacov, este Imparatia lui Dumnezeu dragii mei prieteni si neprieteni, nu altceva. Aceasta a fost si este fagaduinta lui Dumnezeu pentru noi toti: ca ne vom intoarce acasa, in casa Tatalui nostru, Creatorul cerului si al Pamantului. Isus Hristos insusi, reconfirma aceasta fagaduinta a lui Dumnezeu: „Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu si aveti credinta in Mine. In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi. Stiti unde Ma duc si stiti si calea intr-acolo.” (Ioan)

Asa cum spuneam, viata este tot ce avem. Pana si cel mai sarac om de pe pamant, are suficiente motive sa se bucure de viata, multe lucruri fiind inca gratis, chiar daca traim in iad: lumina soarelui, un rasarit sau un apus, copacii, pasarile si cantul lor, florile si mirosul lor minunat, muntii si dealurile, raurile si marile, animalele si insectele de tot felul, pestii marii, si multe, multe altele. Cu siguranta viata este frumoasa, chiar daca in timpul vietii este si mult necaz, suferinta, frustrari, nedreptate, razboaie, crima, minciuna, boli, etc. Traim in iad, nu in rai, va rog sa nu uitati asta, ori in iad, sunt foarte multe lucruri neplacute si periculoase, mortale. Iadul este un loc periculos, plin de primejdii la tot pasul. Un loc mortal, unde moartea este la ea acasa. Nu viata. Viata am pierdut-o, atunci cand Eva a ales sa se desparta de Dumnezeu, sursa vietii! Dumnezeu ne spune ca omul traitor pe aceasta planeta blestemata datorita Diavolului si a alegerii noastre, are in mintea si in sufletul sau, tot timpul vietii, mai mult zbucium decat pace si fericire. In timpul vietii lui trecatoare de pe aceasta planeta a pacatului si a mortii, nici macar in somn, nu are tihna omul cel muritor: „Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata straduinta inimii lui cu care se trudeste sub soare? Toate zilele lui sunt pline de durere, si truda lui nu este decat necaz, nici macar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este o desertaciune.” (Eclesiastul)  Da, nici macar noaptea, in somn, nu avem liniste. Totul este un zbucium continuu. Dumnezeu ne-a avertizat inca de la inceputuri, ca vom avea necazuri in lumea noastra, in timpul vietilor noastre. Necazurile nu au cum sa ne ocoleasca in aceasta lume a pacatului, chiar si atunci cand suntem cu Dumnezeu: „In lume veti avea necazuri, dar indrazniti, Eu am biruit lumea.” (Ioan)  Da, este buna vestea acesta. Dumnezeu a biruit lumea pacatului si a mortii, pentru ca noi sa avem viata si neprihanirea Sa, neprihanirea fiind cea mai inalta forma de civilizatie din Univers, asa cum am aratat deja AICI. Sa ne bucuram pentru biruinta lui Dumnezeu. Ea este pentru noi toti. Este in favoarea noastra, a tuturor, si este gratuita. Putem sa o avem sau sa o respingem.

Astazi o sa vorbim despre moarte, ca sa putem sa apreciem la adevarata ei valoare viata si biruinta lui Dumnezeu, obtinuta pentru noi toti. Biruinta care ne scapa de moarte, si ne daruieste din nou viata. Viata lui Isus Hristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu. Singura viata de care mai putem beneficia. Alta nu avem. Exista doua morti: moartea intai si moartea a doua. Astazi o sa vorbim despre Moartea intai, adica despre moartea somn. Este o hrana tare, foarte tare si consistenta, pentru oameni maturi, oameni care gandesc, care isi pun intrebari, si care doresc sa afle raspunsuri, oricare ar fi acestea. Ceea ce o sa discutam aici, nu mai este lapte pentru sugari sau bebelusi mai mult sau mai putin intarcati. Pregatiti-va sa aflati vestile bune ale Evangheliei Vesnice! Pregatiti-va sa va bucurati! Pregatiti-va deasemenea, sa lasati in urma, toate lucururile gresite si neadevarate pe care le stiti despre acest subiect. Iesiti la lumina prin puterea adevarului!

Trecerea de la lumea aceasta la cea viitoare, va fi cat un somn de-o noapte, atat si nimic mai mult. Indiferent cat timp vom sta ingropati in pamant, 10, 50, 100 sau 5000 de ani, noi ne mai stiind nimic din tot ceea ce se intampla in lumea celor vii, si ne mai avand notiunea timpului, lucru care ni se se intampla si acum in timpul somnului nostru, atunci cand dormim, vii fiind, ni se va parea la inviere, ca am dormit doar somnul unei nopti, o clipa. Asa este si cu somnul mortii intai. Mortii nu stiu cat au dormit in pamant, asa cum noi, vii fiind, nu stim cate ore am dormit atunci cand dormim, noaptea sau ziua. Ne trezim in fiecare zi, ca si cum ne-am culcat cu 5 minute in urma. Nu constientizam orele dormite, si nimic din tot ceea ce s-a intamplat pe planeta in timpul cat noi am dormit, nu-i asa? Doar ceasul ne poate spune cu exactitate, cat timp am dormit. Noi nu putem sa constientizam si sa realizam asta. Fara ceas, habar nu avem cate ore am dormit! Timpul trece doar pentru cei care sunt treji, nu-i asa? Exact asa este si cu somnul mortii intai. Fix la fel! Nu-i nimic greu de inteles! Lucrurile sunt simple. Ce vreau sa spun este ca, daca astazi am murit, maine noi vom sta in fata lui Dumnezeu, indiferent cat timp a trecut intre ziua mortii noastre, si ziua invierii noastre, si indiferent daca vom invia la prima inviere sau daca vom invia la a doua inviere. Va fi exact aceeasi senzatie pentru toti, senzatia ca totul a durat o clipa, o ora, o noapte.

Multi oameni de pe planeta, nu stiu, habar nu au, pentru ca sunt ignoranti si nu sunt interesati sa citeasca Biblia si sa o inteleaga, din diverse motive, iar din cei care o citesc, unii sunt superficiali si nu-si bat capul sa inteleaga adevarul, si mai repede iau de bun ceea ce le spun altii, popii, pastorii sau alti oameni in care au ei incredere, avand astfel incredere mai multa in oamenii bisericii lor, decat in Cuvantul Viului Dumnezeu. Ei bine, oamenii bisericilor, preotii sau pastorii, nu le vorbesc enoriasilor despre aceste subiecte extrem de importante, pentru ca nici ei nu stiu despre ce este vorba, iar daca stiu cate ceva, stiu gresit. Multi habar nu au ca exista doua morti: moartea intai, care este un somn din care toti ne vom trezii, atat cei drepti, cat si cei nedrepti, si moartea a doua, adica moartea moarte, moartea cea adevarata si vesnica, care la final, va inghiti si moartea somn, moartea intai, disparand apoi amandoua, pentru totdeauna. Moartea intai este finita, va avea un sfarsit, pe cand moartea a doua, este pentru totdeauna. Este vesnica, in sensul ca din ea, nimeni nu va mai invia niciodata! Dumnezeu nu salveaza, nu inviaza pe nimeni din moartea a doua! De aceea este ea vesnica.

Exista un episod in Biblie, care ne vorbeste despre aceste lucruri, episod prin care Dumnezeu Tatal, prin Isus Hristos, ne vorbeste, ne arata practic, si ne face cunoscut acest subiect extrem de important, ca sa-l intelegem perfect, fara sa gresim. Moartea si invierea lui Lazar, ne arata cel mai bine, subiectul pe care il discutam aici: moartea intai sau moartea somn. Cam toti stim intamplarea cu Lazar, chiar daca suntem atei sau credinciosi, chiar daca am citit Biblia sau nu am citit-o. Lazar, fratele Martei si al Mariei, si prieten al lui Isus, a murit. A murit si a fost inviat de catre Isus Hristos, ca dovada a puterii Sale de a da viata, si de a salva din moartea somn, adica moartea intai. Sa vedem ce spune Biblia despre aceste lucruri, si sa tragem invataturile necesare. Iata episodul cu Lazar:

„Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, si i-a sters picioarele cu parul ei, si Lazar cel bolnav, era fratele ei. Surorile au trimis la Isus sa-i spuna: „Doamne, iata ca acela pe care-l iubesti, este bolnav. „Dar Isus, cand a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie proslavit prin ea.”… Deci cand a auzit ca Lazar este bolnav, a mai zabovit doua zile in locul in care era, si in urma a zis ucenicilor: „Haidem sa ne intoarcem in Iudeea.” …  „Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” Ucenicii I-au zis: „Doamne, daca doarme, are sa se faca bine.” Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau ca vorbeste despre odihna capatata prin somn. Atunci Isus le-a spus pe fata: „Lazar a murit. Si ma bucur ca n-am fost acolo, pentru voi, ca sa credeti. Dar acum, haidem sa mergem la el.” Atunci Toma, zis Geaman, a zis celorlalti ucenici: „Haidem sa mergem si noi sa murim cu El!” Cand a venit Isus, a aflat ca Lazar era de patru zile in mormant. … Cand a auzit Marta ca vine Isus, i-a iesit inainte, iar Maria sedea in casa. Marta a zis lui Isus: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar si acum, stiu ca orice vei cere de la Dumnezeu Iti va da Dumnezeu.” Isus i-a zis: „Fratele tau va invia.” „Stiu”, i-a raspuns Marta, „ca va invia la inviere, in ziua de apoi.” Isus i-a zis: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia sa vina in lume.” Dupa ce a spus aceste vorbe, s-a dus si a chemat in taina pe sora sa Maria si i-a zis: „A venit Invatatorul si te cheama.” Maria, cum a auzit, s-a sculat iute, si s-a dus la El. Caci Isus nu intrase inca in sat, ci era tot in locul unde Il intampinase Marta. Iudeii care erau cu Maria in casa si o mangaiau, cand au vazut-o sculandu-se iute si iesind afara, au mers dupa ea, caci ziceau: „Se duce la mormant, ca sa planga acolo.” Maria, cand a ajuns unde era Isus si L-a vazut, s-a aruncat la picioarele Lui si I-a zis: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.” Isus, cand a vazut-o plangand, pe ea si pe iudeii care venisera cu ea, S-a infiorat in duhul Lui, si S-a tulburat. Si a zis: „Unde l-ati pus?” „Doamne”, I-au raspuns ei, „vino si vezi.” Isus plangea. Atunci iudeii au zis: „Iata cat il iubea de mult!” Si unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta sa nu moara?” Isus S-a infiorat din nou in Sine, si S-a dus la mormant. Mormantul era o pestera la intrarea careia era asezata o piatra. „Dati piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, caci este mort de patru zile.” Isus i-a zis: „Nu ti-am spus ca, daca vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” Au luat, dar, piatra din locul unde zacea mortul. Si Isus a ridicat ochii in sus si a zis: „Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat. Stiam ca totdeauna Ma asculti, dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M-ai trimis.” Dupa ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazare, vino afara!” Si mortul a iesit cu mainile si picioarele legate cu fasii de panza, si cu fata infasurata cu un stergar. Isus le-a zis: „Dezlegati-l si lasati-l sa mearga.” Multi din iudeii care venisera la Maria, cand au vazut ce a facut Isus, au crezut in El.” (Ioan) Asa cum am spus, acest episod din Biblie, ne arata foarte clar prin Isus Hristos, ce este moartea intai, adica moartea somn, si ce inseamna ea pentru oameni si pentru Dumnezeu. Nu este nimic complicat de inteles. Sigur ca ucenicii nu intelegeau vorbirea lui Isus cu somnul mortii, si de aceea au facut unele remarci hazlii pentru noi cei care acum, stim adevarul despre acest subiect. Remarci ca aceea a lui Toma, de exemplu. Ei, ucenicii, abia descopereau adevarul mortii intai, a mortii somn, din gura lui Isus Hristos. Cand Isus a vazut ca ei nu intelegeau ca Lazar doarme somnul mortii, le-a spus pe sleau, ca somnul de care vorbeste El, somnul lui Lazar, este moartea intai, de care or sa moara toti oamenii care au trait vreodata pe aceasta planeta. Au fost doar cateva exceptii: Enoh si Ilie. Moartea intai mai are un rost, un rol, si anume acela de a ne pastra in pamant, pana cand istoria pacatului se va sfarsi pe planeta Pamant. Moartea intai, este si o conservare a noastra in pamant, a fiecarui traitor de pe planeta aceasta, din toate veacurile, pana la invierea noastra. Dumnezeu, asa cum stim, face lucrurile asa cum trebuie, adica cu inteligenta si maxima stiinta, cu dreptate, ca sa fie totul perfect. Putea sa ne ia imediat la cer sau sa ne trimita imediat in iazul de foc, care este moartea a doua, imediat dupa ce muream fiecare, dar daca s-ar fi intamplat asta, ar fi fost doar o mare harababura, din care nici cei salvati, si nici cei pierduti, nu ar fi inteles absolut nimic din ceea ce li s-a intamplat. Apoi, mai stim tot din Biblie, ca Dumnezeu este drept, si in consecinta, trebuie sa iesim toti odata din morminte, ma refer la cei salvati, cat si la cei pierduti. Sa nu o ia nimeni inaintea altora. Ambele cete, este bine sa invie cu totii la un loc. Asa vor vedea cei salvati, de ce au fost salvati, iar cei pierduti, de ce au fost pierduti. Asa vor vedea si vor intelege toti, ca Dumnezeu este un Dumnezeu drept, care a vrut sa ne salveze pe toti, asa cum ne-a spus. Asa vom vedea ca Dumnezeu nu ne-a mintit cu nimic, si ca El nu are nimic in comun cu pacatul si cu moartea noastra. Aceasta este ordinea si intelepciunea Dumnezeiasca. Mai vreau sa spun aici, ca Lazar, dupa aceasta inviere demonstrativa facuta de Isus Hristos, sigur ca a mai murit o data, la sfarsitul vietii lui. Sa nu uitam ca Dumnezeu ne poate invia ori de cate ori doreste El, aceasta este o alta invatatura importanta pe care o desprindem din episodul cu moartea si invierea lui Lazar. Sigur ca dupa aceasta inviere, Lazar, o sa mai fie inviat o data, la prima inviere, invierea celor drepti, a celor salvati. Asa cum exista o moarte intai si o moarte a doua, exista si doua invieri: intaia inviere, a celor drepti, adica neprihaniti, si a doua inviere, a celor pacatosi, adica nelegiuiti. O sa vedeti ce frumos se impletesc aceste adevaruri. Chiar daca la inceput, pentru ca nu sunteti obisnuiti, o sa vi se para putin complicat, o sa vedeti ce simplu si ce minunat se contopesc aceste adevaruri dumnezeiesti, pentru pacea si linistea noastra, pentru increderea noastra deplina in Dumnezeu, si in promisiunile Sale catre noi, muritorii. Vom vedea in Evanghelia Vesnica, cu o imensa bucurie, ca Viul Dumnezeu, a facut si din moarte o veste buna, prin Isus Hristos, in sensul ca avem cu totii, daca vrem, sansa invingerii mortii a doua, prin Isus Hristos. Putem sa ne trezim din somnul mortii intai, in doua feluri: pentru a traii vesnic sau pentru a murii vesnic. Pentru a traii vesnic viata neprihanita a lui Isus Hristos sau pentru a murii adevarata moarte, moartea a doua, cea definitiva, din cauza Satanei si a pacatului sau, si al nostru. In timpul vietii noastre, pana in ziua mortii intai, trebuie sa alegem intre Hristos si Satana, adica intre viata si moarte. Cale de mijoc sau neutralitate nu exista, asa cum am spus.

Sa discutam acum, cel mai important text din ceea ce am prezentat in legatura cu moartea si invierea lui Lazar: Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” (Ioan)  Aici, in acest text, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne vorbeste despre ambele morti, moartea intai si moarte a doua. De aceea este foarte important pentru un crestin, sa stie adevarul despre cele doua morti, ca sa inteleaga corect, aparentele contraziceri din Cuvantul lui Dumnezeu, care este Biblia. Cine va intelege asta corect, va avea un plus de incredere, de pace si de liniste in viata, plus pe care Dumnezeu vrea ca toti sa-l avem, precum si o imensa bucurie. Am sa revin la acest text dupa ce am sa va prezint adevarul biblic despre moartea a doua. Hristos a invins moartea, dar care moarte, moartea intai sau moartea a doua?!

Va mai prezint acum si un alt text din Biblie, care ne va ajuta sa intelegem ce moarte a invins Isus Hristos, moartea intai sau moartea a doua, si de care moarte a murit Isus Hristos insusi:

„Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos, si vor imparati cu El o mie de ani.” (Apocalipsa)

Dragii mei prieteni si neprieteni, ca o avanpremiera a urmatorului episod pe aceasta tema, va pot spune ca Isus Hristos invinge atat moartea intai, cat si moartea a doua, in sensul ca, asupra celor inviati la prima inviere, adica toti cei care apartin lui Isus Hristos si Tatalui Sau, si care sunt poporul lui Dumnezeu cel salvat de El, si de Tatal Sau, nu pot sa fie afectati in niciun fel de catre moartea a doua, din iazul de foc, ori aceasta este tot o biruinta, nu-i asa?! Isus Hristos invinge moartea a doua, murind de moartea intai. Isus Hristos invinge ambele morti, in toate sensurile, si in toate felurile. Poate ca o sa va ia putin timp ca sa intelegeti si sa va obisnuiti cu aceste adevaruri marete, dar Dumnezeu ne garanteaza ca odata intelese asa cum doreste Dumnezeu, aceste adevaruri, ne vor da o bucurie si o pace vesnica, chiar daca in lumea aceasta, o sa mai avem necazuri, asa cum ne-a spus Dumnezeu, si o sa mai varsam lacrimi de durere. Bucuria apartenentei la poporul salvat al lui Dumnezeu, nu poate sa ne-o ia nimeni, daca vrem asta cu adevarat. Bucurati-va de biruinta lui Isus Hristos asupra pacatului si a mortii, biruinta care ne este daruita si noua, tuturor.

(va urma)

Cu respect,

P.S. Astazi este WE, si in WE de obicei, postam lucruri vesele, dragute, frumoase, etc. Poate o sa spuneti ca subiectul abordat astazi, in zi de WE, nu este asa de vesel, este chiar… morbid! Va inselati ! Biruinta asupra pacatului si a mortii, este adevarata si singura Veste Buna din tot crestinismul si din tot Universul. Aceasta veste a biruintei asupra pacatului si a mortii, da suprema speranta, si suprema bucurie omului pacatos si muritor! Este esenta Evangheliei Vesnice ! Dumnezeu ne-a salvat, este bun, este drept, ne iubeste, nu se schimba, si nu ne pedepseste pentru greselile noastre, iar toate acestea, sunt pentru totdeauna. Sunt vesnice! Bucurati-va! Stiind aceste adevaruri, veti avea nu doar un WE minunat, ci o viata intreaga minunata. Alegandu-l pe Isus Hristos ca Domn al dumneavoastra, ati ales si aveti deja, zilnic, neprihanirea si viata vesnica! Sunteti deja nemuritori, asa cum ne spune Isus insusi: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai.”  Bucurati-va!

Anunțuri

Scrisoare catre Lucian Mandruta

Motto: Domnule Mandruta, vreau doar sa va spun, ca ipocrizia, prostia si ingnoranta, au ajuns la dumneavoastra. Nu razboiul.

Lucian Mandruta

Un nou scandal legat de homosexualitate, zguduie societatea romaneasca pe internet. Un cuplu de homosexuali, isi duc fetita, adoptata desigur, in varsta de numai 4 ani, ca sa o schimbe de haine intr-un vestiar de… barbati, of course, al unui club de fitness dintr-un hotel de lux din Bucuresti. Cativa barbati de acolo, din vestiar, reactioneaza negativ, pe buna dreptate spun eu, iar homosexualii care au comis magaria, actul iresponsabil, incep sa strige in gura mare pe la autoritati si pe la cine este dispus sa-i asculte, ca sunt discriminati! Chiar asa sa fie! Cum sa duci un copil de sex feminin, atat de mic ca varsta, intr-un loc in care barbati in toata firea, stau in curul gol si cu pulele si coaiele la vedere, pentru ca este vestiar, nu biserica, fara voia lor, in fata unui… copil?! Sigur ca oamenii din acel vestiar au fost revoltati de situatie, si le-au spus vreo doua inconstientilor care au facut asta, adica i-au pus in fata unui fapt implinit, venind cu copilul in vestiar! Am folosit intentionat denumirile ne stiintifice ale organelor genitale masculine, pentru a sublinia, a ingrosa astfel scabrosul, absurdul si promiscuitatea situatiei. Imi cer scuze anticipat pentru asta. O sa mai folosesc termenii in cuprinsul acestui text, din acelasi motiv. Homosexualii care au facut aceasta porcarie, au tupeul sa numeasca asta discirminare sexuala, si reclama asta la autoritati acest incident, ca fiind nici mai mult nici mai putin decat… discriminare (!!!), iar Lucian Mandruta, un ins care se vrea si se da mare destupat la creiere, se face avocatul Diavolului, colportand intr-un articol mizerabil scris de el, numai minciuni, clisee si interpretari, care denota multa prostie, manipulare, exagerari nefondate, ticalosie, si foarte multa ignoranta pe subiect. O sa si demonstrez aceaste afirmatii ale mele, printr-o analiza pe textul preopinentului. Eu sunt crestin, dar am sa scriu tot ceea ce am sa scriu, ca si cum asi fi ateu. Fac asta ca sa mergem pe o ratiune si o logica laica, nu religioasa, ca sa nu-l amestecam pe Dumnezeu acum, in niste aberatii pe care El ni le-a sesizat de mult timp, si care pot fi intelese inclusiv de atei, de toti cei care ignora adevarul si lumina dumnezeiasca pe acest subiect, si pe altele. Sa incepem.

Logic, de bun simt, inteligent, civilizat, ar fi fost ca nimeni, niciodata, sa nu duca o fetita de cativa ani, intr-un vestiar de barbati maturi, care prin natura locului, trebuie si este musai sa-si arate goliciunea totala, chiar daca cel care ar face aceasta mare imbecilitate, ar fi heterosexual sau homosesxual. La fel de scandalos, absolut la fel de scandalos, ar fi fost si daca acest lucru l-ar fi facut un heterosexual. Cred ca reactia vestiarului si a opiniei publice, ar fi fost fix aceeasi. Aici intervine mizerabila manipulare a subiectului in favoarea homosexualilor si a homosexualitatii, a unora ca Lucian Mandruta, ducandu-l in zona dicriminarii si a intolerantei, aruncand laturile lor pestilentiale, asupra celor normali la creier din aceasta tara. Nici vorba de asa ceva, adica de intoleranta sau de discriminare! Aici, in acest incident, este vorba doar de prostie crasa, si iresponsabilitate. Atat! Sau de o provocare.

Lucian Mandruta, preia mizeria, facatura poate, prostia poate, a celor care au dus o fetita de 4 ani intr-un vestiar de barbati, si duce manipularea mai departe, scriind un articol in care se da prietenul homosexualilor si a lesbienelor, si in care debiteaza numai ineptii. Nu stiu daca face asta din nestiinta, din prostie, de foame, de dragul publicitatii, din interes sau pur si simplu pentru ca este un ticalos. Sa luam pe rand afirmatiile domnului Mandruta din articol, si sa le comentam putin:

1.”Pentru că am realizat câtă suferinţă răspândiţi în jur şi cât din mizeria asta vine din neînţelegerea celorlalţi. 100%. Noi vă facem viaţa un iad. Ştiu.” (Lucian Mandruta)  Nu domnule Mandruta, nu noi le-am facut viata un iad, si-au facut-o singuri. Ei au ales sa fie anormali intr-o lume normala, nu noi. Au stiut exact ce fac, si banuiesc ca isi asuma si consecintele, nu-i asa?! Ei au adus multa, extrem de multa suferinta in familiile lor, si in cercul lor de cunostinte, nu noi. Noi nu suntem prosti asa cum afirmati dumneavoastra domnule Mandruta, cum ca nu intelegem ce fac acesti oameni. Intelegem foarte bine, unii, ce este bine si ce este rau. Daca altii vor sa numeasca raul bine si binele rau, asa cum faceti si dumneavoastra, puteti sa o faceti, dar asta nu inseamna neantelegere, nici intoleranta, ci democratie. Fiecare cu parerea lui, nu-i asa?! Asa este in democratie. Si daca intr-o democratie majoritatea nu vrea un lucru, trebuie sa te supui majoritatii, nu-i asa?! Parca acestea sunt regulile democratice. La ora aceasta, in Romania, homosexualii nu mai sunt condamnati la inchisoare, nu mai sunt marginalizati, ba dimpotriva, sunt promovati mai mult decat multi heterosexuali, heterosexuali mult mai competenti poate, si atunci care este problema, ca nu inteleg?! Unde este intoleranta si discriminarea?! Unde este suferinta groaznica a acestor homosexuali? Sunt vedete in televiziune, in media, in politica, in showbiz, in moda, etc. Unde este discriminarea de care vorbiti?! Poate ca suferinta lor, a homosexualilor, este aceea ca nu toti dorim sa ajungem ca ei!  Aceasta este suferinta pe care le-o provocam noi, majoritatea celor normali? Aceasta este neantelegerea? Aceasta este mizeria, ca nu vrem sa fim ca ei?

2.”Vă îmbrăcaţi strident ca să acoperiţi glumele cine ştie cărui mitocan.” (Lucian Mandruta)  Domnule Mandruta, acum ce sa intelegem, ca oricine glumeste pe planeta pamant este un mitocan?! Toate subiectele de pe planeta au fost luate in gluma, satirizate, ironizate, mascarite, etc… Si statele, si politicienii, si bisericile, si Papa, si armatele, si imparatii, si academicienii, si prostii, si inteleptii, si Dumnezeu, si Isus Hristos, tot. Sa intelegem ca homosexualitatea si homosexualii sunt mai cu mot, mai importanti, mai de neatins?! De ce? Care ar fi motivul? Satira, comedia, fac parte din artele acestei lumi, savurate sau nu, inclusiv de elitele lumii. Dupa logica seaca si prosteasca a dumneavoastra, I.L.Caragiale a fost un mitocan, nu-i asa?! Cred ca si Eminescu pe alocuri, nu-i asa? Cred ca si Moliere, Goldoni, Shakespeare au fost la fel de mitocani. Cam slabut stati la capitolul logica, ratiune si cultura domnule Lucian Mandruta! Sunteti cam jalnic! Apoi, cum adica, sa te imbraci strident ca sa acoperi glumele? Mi s-au rasucit neuronii in creier la formularea asta! Eu stiam ca imbracatul strident are exact efectul invers, de a atrage caterinca, nu de a o alunga! Aici ati cam dat-o de gard! Nu v-a iesit comparatia. Oare de ce? Nu cumva pentru ca sunteti cam stupid?

3.”Povestea de acum câteva zile, cu acel cuplu de homosexuali care a mers în vestiarul de la sala de gimnastică cu fetiţa de 4 ani şi s-a ales cu înjurături din partea unor clienţi e doar prima lovitură de tun. Ce căutaţi acolo cu copilul? De ce aveţi copil? De ce aveţi iubit? Sunt, toate, întrebările unor oameni speriaţi. Da, speriaţi.” (Lucian Mandruta)  Nu domnule Lucian Mandruta, sunt intrebarile unor oameni normali, nu speriati. Nu suntem speriati deloc, suntem doar normali, asa cum am aratat deja, si datorita acestei normalitati, suntem si indignati de o asemena iresponsabilitate, de care au dat dovada cei care au dus o fetita de 4 ani, intr-un vestiar de adulti. Nu a tras nimeni cu tunul, asa cum exagerat si manipulativ scrieti dumneavoastra in articol, ca sa va bagati in seama. Eu nu m-asi dezbraca in pula goala in fata unei fetite de 4 ani, nici acasa, nici pe plaja, nici intr-un vestiar, niciunde altundeva pe planeta. Stiti de ce? Pentru ca nu sunt prost ca sa fac asta, stiu implicatiile unui astfel de comportament, sunt educat, sunt extrem de civilizat, si am mult bun simt, lucruri pe care dumneavoastra le detestati, si impotriva carora luptati prin ceea ce scrieti. Probabil ca dumneavoastra ati face-o! Eu nu! Aceasta este diferenta dintre mizerie, vulgaritate, golanie, promiscuitate, indecenta, lucruri pe care dumneavoastra le indragiti, le promovati si le sustineti prin acest articol abject, si educatie, civilizatie, bun simt, responsabilitate, etc. promovate de mine, si de toti cei care gandesc ca mine. Aveti grija ca sunteti pe invers, pi dos! Ups! Oare am fost mitocan sau am simtul umorului?! Nu domnule Lucian Mandruta, nu suntem speriati! Dumneavoastra si prietenii dumneavoastra homosexualii sunteti speriati. Sunteti speriati pentru ca societatea romaneasca, Romania, nu se sodomizeaza cu iuteala fulgerului, asa cum va doriti. Sunteti speriati ca noi ne iubim femeile, nu bucile masculine. De aceea scrieti ceea ce scrieti, de aceea militati pentru anormalitate, pentru ca sunteti speriati de normalitatea noastra, care nu vrea sa se anormalizeze.

4.”Mai speriaţi decât voi sunt ei. Pentru că lumea lor se schimbă şi nu înţeleg de ce. Pentru că sunt forţaţi să accepte lucruri care nu sunt ”€œde bun simt”. (Lucian Mandruta)  Repet domnule Mandruta, nu suntem deloc speriati. Stim ce suntem, ce credem, si ce facem. Lumea mea si a celor ca mine, nu se schimba, si nu se va schimba niciodata. Ea va ramane la fel, chiar daca 99% din populatia globului ar fi homosexuala si lesbiana. Putin imi pasa mie. Eu nu ma schimb! Si va mai spun ceva, ce dumneavoastra nu stiti: EU INTELEG EXACT CE SE INTAMPLA! Dumneavoastra intelegeti? Dumneavoastra nu intelegeti. Nu intru in detalii, pentru ca trebuie sa intram in religie, si nu cred ca este punctul dumneavoastra forte. Pot doar sa va spun, ca aceasta homosexualitate desantata la nivel mondial, este un semn al sfarsitului acestei lumi nelegiuite, conduse de Satana, semn profetit in Biblie, care asa cum spuneti, deh, gura pacatosului adevar graieste, ESTE FORTATA SA ACCEPTE, lumea, lucruri care nu sunt de bun simt, sunt bolnave, impotriva firii. Da, aici aveti dreptate, suntem fortati sa acceptam aceste anomalii, inclusiv prin acest gen de articole abjecte si manipulative ca ale dumneavoastra, dar va asigur ca unii nu le vor accepta niciodata ca fiind normale, articolele si comportamentele, iar printre acestia, ma numar si eu.

In loc de concluzie: Domnule Lucian Mandruta, eu nu sunt nici speriat, nici intolerant, nici necivilizat, si nici prost. Sunt doar normal, lucru pe care dumneavostra il detestati, il ridiculizati, si il incriminati. Normalitate care pe dumneavoastra si pe inca cativa, nu stiu cati, ii deranjeaza si ii agaseaza. Nu-i nimic. Pe mine unul nu ma deranjeaza homosexualitatea prietenilor dumneavoastra, ci doar tupeul si obraznicia celor care o practica, in a-si apara „drepturile”. Nu prin parade gay desantate, obscene si de prost gust, si nici prin episoade de acest gen, vor fi acceptati sau nu in societate, cei care au astfel de indeletniciri. Asa cum ei au dreptul sa-si apere si sa-si promoveze anormalitatea, si noi, cei normali, avem fix acelasi drept, sa ne aparam normalitatea, si sa spunem ca ceea ce fac ei este anormal. Corect?!. Repet, ca sa intelegeti si dumneavoastra, aceasta nu este discriminare, ci democratie. Asa este in democratie domnule Lucian Mandruta. Unii sunt pro, iar altii sunt contra. Fiecare cu parerea lui, si cu viziunea lui despre lume si viata. Eu cred ca diseara, maine sau poimaine sau intr-o zi, o sa stati in pula si in curul gol, cu coaiele la vedere, in fata copiilor dumneavoastra, pentru ca altfel, daca nu faceti asta domnule Mandruta, sunteti doar un demagog si un ipocrit mizerabil domnule! Nu poti sa sustii public ceva, si in realitate sa faci altceva, nu-i asa domnule Lucian Mandruta?! Asta se numeste ipocrizie, manipulare, minciuna, demagogie, etc. Daca a fost normal pentru dumneavoastra ca o fetita de 4 ani sa vada pularai in curul gol si in pula goala, fara voia lor, e drept, oamenii nu au nicio vina, musai ca si dumneavoastra trebuie sa procedati la fel, ori de cate ori aveti ocazia, ca sa nu fiti printre cei speriati, inculti, intoleranti si necivilizati, nu-i asa domnule Lucian Mandruta?! Si mai cred domnule Mandruta, ca nu veti ezita niciodata ca sa va duceti fata, indiferent la ce varsta, intr-un vestiar de barbati, in timp ce acestia se schimba de haine, ca doar sunteti deschis la minte, intelegator, nu prost si speriat ca noi.

Cu respect,

UPDATE: Probabil din oportunism, probabil din dorinta de supravietuire zilnica sau poate din slugarnicie fata de ceva sau cineva, domnul Lucian Mandruta isi schimba principiile si opiniile ca pe ciorapi, dupa cum bate vantul. Iata si dovada ca omul despre care vorbim nu are caracter, este un ipocrit si un smecher coclit de duzina, made in Romania zilelor noastre. Este plina tara de astfel de fripturisti gretosi si mizerabili, cu mii de fete, ca „domnul” Lucian Mandruta. Se vede treaba ca domnul Mandruta s-a „pocait” de anti homosexualism, si a revenit la sentimente mai bune fata de fenomenul cu pricina. Se vede treaba ca intre timp a lasat mitocania la o parte, si s-a facut baiat bun, adica mai „civilizat”, mai tolerant, si mai „destept” in cap. Adica mai apusean, mai occidental, mai ieuropean! Sa moara Cici Valdez!

Mandruta si gay

Sodoma ca explicatie si avanpremiera a Apocalipsei (ep.2)

Motto: Ce s-a intamplat in zilele lui Lot, se va intampla aidoma: oamenii mancau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zideaudar, in ziua cand a iesit Lot din Sodoma, a plouat foc si pucioasa din cer, si i-a pierdut pe toti. Tot asa va fi si in ziua cand Se va arata Fiul omului.” (Luca)

Sa continuam astazi prezentarea inceputa cu ceva timp in urma, pe care puteti sa o cititi sau sa o recititi AICI, despre Sodoma si Gomora, ca explicatie si ca avanpremiera a Apocalipsei, Apocalipsa care reprezinta penultima dezinfectie a planetei Pamant.

De fiecare data, omul traitor pe aceasta planeta blestemata si imprevizibila datorita pacatului, datorita tuturor nelegiuirilor aduse de Dracu’ pe ea: crima, minciuna, hotie, viol, coruptie, razboaie, boli, curvasareala de toate tipurile, etc. a vrut sa stie ce va urma mai departe, in timpurile viitoare. Dumnezeu a raspuns si acestei curiozitati legitime a omenirii, ca sa le dea oamenilor o speranta si o nadejde, si ca sa le intareasca increderea, adica credinta in El: Viul Dumnezeu atotputernic, stapanul Universului. Ucenicii si fariseii, au vrut si ei sa stie ce le va rezerva viitorul, si l-au intrebat si ei pe Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cum vor evolua lucrurile pana la sfarsitul istoriei pacatului, si pana la reantoarcerea Sa pe planeta Pamant, ca sa-i salveze definitiv din pacat/nelegiuire si din moarte, pe toti aceia care si-au pus toata increderea lor in El. Isus Hristos raspunde cu generozitate curiozitatii lor, si le descrie in cateva cuvinte, tot ceea ce avea sa urmeze, si tot ce va urma sa se intample pe planeta pamant, pana la revenirea Sa in glorie eterna. Astazi am sa-l introduc si pe Noe in relatarea noastra, pentru ca si el a fost mentionat de catre Salvatorului lumii, in acelasi context al sfarsitului, ca si Lot. Iata textul: Ce s-a intamplat in zilele lui Noe se va intampla la fel si in zilele Fiului omuluimancau, beau, se insurau si se maritau pana in ziua cand a intrat Noe in corabie; si a venit potopul si i-a prapadit pe toti. Ce s-a intamplat in zilele lui Lot, se va intampla aidoma: oamenii mancau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zideau, dar, in ziua cand a iesit Lot din Sodoma, a plouat foc si pucioasa din cer si i-a pierdut pe toti. Tot asa va fi si in ziua cand Se va arata Fiul omului. (Luca 17)  Ce s-a intamplat cu omenirea in zilele lui Noe? Asta se intampla cu oamenii din acele vremuri: mancau, beau, se insurau si se maritau. Ce vrea sa ne spuna Dumnezeu cu asta? Nimic senzational. Vrea sa ne spuna ca viata curgea normal pe planeta Pasmant, pana cand… a intrat Noe in corabie, si a venit potopulCe s-a intamplat cu oamenii in zilele lui Lot? Asta se intampla cu oamenii din acele vremuri: oamenii mancau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zideau. Adica viata curgea normal, ca in fiecare zi, asa cum curgea si in vremea lui Noe, pana cand…  in ziua cand a iesit Lot din Sodoma, a plouat foc si pucioasa din cer si i-a pierdut pe toti. Atat pe vremea lui Noe, cat si pe vremea lui Lot, mai exista o similitudine, o particularitate foarte importanta, o stare de lucruri extrem de grava pentru generatiile traitoare atunci cand au avut loc cele doua evenimente extreme. Stiti care? Va mai aduceti aminte? La Noe era asta: Dumnezeu S-a uitat spre pamant si iata ca pamantul era stricat, caci orice faptura isi stricase calea pe pamantAtunci Dumnezeu a zis lui Noe: „Sfarsitul oricarei fapturi este hotarat inaintea Mea, fiindca au umplut pamantul de silnicie…” (Geneza), iar la Lot era asta: Oamenii din Sodoma erau rai, si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului.” (Geneza)  Dragii mei prieteni si neprieteni, fix la fel o sa fie si inainte de declansarea Apocalipsei, din aceleasi motive: Tot asa va fi si in ziua cand Se va arata Fiul omului.” Adica cum? Exact asa: mancau, beau, sadeau, zideau, se insurau si se maritau, cumparau, vindeau, doar unii, aceia care au primit semnul fiarei mai pot sa faca asta, adica poporul lu’ Dracu’, ceilalti, poporul lui Dumnezeu, nu. Si… bineanteles, cupa nelegiuirilor omenirii este deja super plina. A venit scadenta, asa cum a venit si in vremea lui Noe, si in vremea lui Lot, numai ca de data aceasta, curatenia, salubrizarea, va fi totala si definitiva.

Concluzia: „…daca n-a crutat El lumea veche, ci a scapat pe Noe, acest propovaduitor al neprihanirii, impreuna cu alti sapte insi, cand a trimis potopul peste o lume de nelegiuiti, daca a osandit El la pieire si a prefacut in cenusa cetatile Sodoma si Gomora, ca sa slujeasca de pilda celor ce vor trai in nelegiuire…” (2Petru)  Noe si Lot, adica Pototpul si Sodoma, sunt doar niste avanpremiere ale Apocalipsei, si ale curateniei finale a pacatului si a pacatosilor de pe planeta Pamant, in frunte cu Dracu’, creatorul pacatului. Sunt doua mesaje fara echivoc, date de Dumnezeu, ca oricine traieste in nelegiuire, va avea ca sfarsit, moartea eterna. Acest lucru se va petrece pentru binele intregii Creatii, si pentru fericirea vesnica a fiintelor inteligente din Imparatia lui Dumnezeu. Nu este o pedeapsa, ci o consecinta a propriilor fapte si alegeri. Nu este de joaca cu pacatul. Dumnezeu ne avertizeaza fara echivoc! Stau marturie pentru asta Potopul, precum si Sodoma si Gomora.

Apropo de Sodoma, este totusi homosexualitatea si lesbianismul un semn al apropierii Apocalipsei? Cu siguranta ca da, dar nu este singurul, si nu este cel mai important, este doar unul din cele majore, ca sa spun asa, dar nu singurul, in primul post pe aceasta tema am aratat de ce, dar fenomenul gay este cu siguranta un semn clar al sfarsitului care se apropie cu pasi repezi: „… si, ca sodomitii, isi dau pe fata nelegiuirea, fara s-o ascunda. Vai de sufletul lor, caci isi pregatesc rele! „Bine de cel neprihanit! Lui ii va merge bine, caci se va bucura de rodul faptelor lui. Vai de cel rau! Lui ii va merge rau, caci va culege rodul faptelor lui.” (Isaia 3)   Si in acest text se vede foarte clar ca nu Dumnezeu ii ucide pe acesti oameni, ci Dracu’. De ce? Pentru ca cel pierdut, va culege doar rodul faptelor lui nelegiuite. Nu ca o pedeapsa, ci ca o consecinta. Daca doresti sa devii un om gunoi, trebuie sa te astepti ca intr-o zi, sa fii aruncat la ghena. Nimeni nu poate sa fie obligat, ca sa stea vesnic cu gunoiul in casa, nici macar Dumnezeu. Daca dumneavoastra nu stati cu gunoiul in mijlocul sufrageriei, al casei, de ce ii cereti altuia, adica lui Dumnezeu, sa faca asta? De ce il blamati pe Dumnezeu cand vrea sa arunce gunoiul? De ce ar fi obligat Dumnezeu sa stea cu gunoiul in casa Lui, pe vecie? De ce aruncarea gunoiului se numeste crima, rautate, intoleranta, razbunare, pedeapsa, etc.? De ce? Dupa care logica? Dumnezeu a spus clar ceea ce este curat si ceea ce este gunoi. Dumnezeu a spus clar ca gunoiul nu va ramane vesnic in casa Lui, adica in Imparatia Lui. Dumnezeu a spus clar ca poate sa transforme orice gunoi in aur, daca gunoiul vrea asta. Si atunci cand gunoiul alege de buna voie si nesilit de nimeni sa ramana gunoi, toate zilele vietii lui, de ce ne indignam si il facem pe Dumenzeu ucigas, cand arunca gunoiul? De ce? Ceea ce se intampla astazi cu acest militantism desantat pe marginea acestui obicei nenorocit, care ni se vinde ca fiind normalitatea intruchipata, nu este si nu sunt marsuri ale diversitatii, ale acceptarii in societate, ci marsuri ale prozelitismului, prozelitism pentru aceste apucaturi scarboase, care sunt infatisate ca fiind absolut normale. Comunitatea gay, vrea sa atraga cat mai multi oameni in acest carusel al „normalitatii”, adica al pierzaniei. Pe aceeasi logica a lor, a diversitatii care trebuie musai tolerata, de ce sa nu avem maine poimine, marsuri ale pedofililor, ale hotilor, ale criminalilor, ale necrofagilor, etc… ca si ei sa fie acceptati de societatile umane, ca fiind ceva normal, fara a mai fi sanctionati in niciun fel, nu-i asa? Chiar daca nu ar exista un Dumnezeu, care sa ne spuna cu subiect si predicat ca aceasta indeletnicire este abominabila, impotriva firii, si ca nu are ce cauta intr-o societate normala, daca am fi toti atei, atunci, orice ateu de buna credinta, adica onest, orice om traitor pe aceasta planeta, ar vedea cu ochiul liber, de la o posta, daca te uiti la toate animalele si formele de viata de pe planeta, ca homosexualitatea, este in afara firii, chiar daca ni se vara sub nas niste apucaturi homosexuale la cateva specii din lumea animala. In majoritatea regnurilor, exista masculul si femela, care impreuna, duc specia mai departe. Ce s-ar intampla pe aceasta planeta, daca nu ar mai fi nimeni heterosexual sau macar bisexual, si ar fi numai homosexuali si lesbiene pe bune, care nu ar mai interactiona niciodata sexual unii cu altii, adica barbati cu femei, nici macar prin mame surogat, pentru ca le este o scarba maxima sa fie heterosexuali, nu-i asa? Raspuns: Intr-o generatie sau doua ar crapa cu totii, pentru ca nu ar mai exista nasteri, si planeta ar ramane pustie. Simplu. Si atunci, care-i smecheria acestei „normalitati” care ni se baga pe gat de toti „inteleptii” acestei lumi? Niciuna! Este doar o aberatie, asa cum o catalogheaza si Dumnezeu. Nu are cum sa fie ceva normal si acceptabil ca fiind benefic pentru societatea umana. Este o mare minciuna aceasta afirmatie a sustinatorilor homosexualitatii si lesbianismului. Si atunci de ce il uram pe Dumnezeu cand ne spune ca aceste lucruri sunt rele? Stiu, multi oameni ai acestei planete, inca cred cu tarie, ca Dumnezeu este doar un dictator care doreste sa-si impuna cu orice pret standardele Lui de moralitate, de dreptate, si de bine, adica de neprihanire, iar cine nu se supune, este omorat pe loc sau in viitor. Nu este deloc asa! Dumnezeu doreste de la noi un singur lucru: sa intelegem foarte bine ce este spre binele nostru, si ce este spre distrugerea si raul nostru. Dumnezeu vrea sa intelegem ca hotia, crima, minciuna, si tot cortegiul de nelegiuiri, inclusiv homosexualitatea, nu fac bine unei societati, asa cum s-a demonstrat cu varf si indesat de-a lungul veacurilor pe aceasta planeta. Atat vrea Dumnezeu de la noi. Iar cand intelegem corect toate aceste lucruri, vom aprecia sau vom da cu piciorul acestor sfaturi dumnezeiesti, insa un singur lucru trebuie sa stim cu siguranta, iar Dumnezeu ne avertizeaza foarte clar, ca nelegiuirea va avea un sfarsit, pe cand neprihanirea va fi vesnica. Dumnezeu nu pedepseste pe nimeni ca a fost hot, criminal, homosexual, pedofil, curvar, mincinos, etc… ci toti acestia, vor culege doar roadele faptelor lor. Dumnezeu nu poate sa fie acuzat ca intr-o zi o sa arunce tot acest gunoi in foc. Aceasta nu este nici pedeapsa, si nici crima, este doar salubrizare. Nu cred ca dumneavoastra va doriti hoti, criminali, pedofili, mincinosi, drogati, etc… in jurul dumneavoastra, iar daca dumneavostra nu doriti ca acest lucru sa se intample acolo unde traiti, atunci dati-i voie si lui Dumnezeu, ca sa-si doreasca acelasi lucru pentru Imparatia Sa. Nu-l mai acuzati de toate relele de care in realitate, numai dumneavoastra sunteti vinovati, nu El. El v-a oferit si inca va ofera salvarea din toate acestea. Corect?! Dumnezeu ne cere sa fim rationali, intr-o lume irationala, mincinoasa si manipulativa, si ne ajuta prin Biblie, sa deosebim binele de rau. Asta face Dumnezeu cu noi, ori asta nu este o pedeapsa, asa cum cred oamenii nestiutori. Asta este lumina in intuneric, este adevarata intelepciune care vine de sus, de la Dumnezeu, este cea mai profunda intelegere a binelui si a raului, este cel mai inalt grad de civilizatie din Univers: neprihanirea. Si Dumnezeu are dreptul, si chiar obligatia, sa-si protejeze Imparatia si creaturile de pacat, adica de nelegiuire, adica de raul in toate formele lui, vazute pe planeta noastra, in aceasta trista si tragica istorie a pacatului. Nimeni nu poate sa-i ia acest drept lui Dumnezeu, asa cum ar vrea Dracu’, si oamenii care il urmeaza in nelegiuire, si care il denigreaza pe Dumnezeu, ca fiind un criminal fara scrupule.

Gay pride

Dragii mei prieteni si neprieteni, oricat v-ar fi de greu sa acceptati si sa faceti ceea ce am sa va spun acum, nu eu, ci Dumnezeu, acesta este adevarul curat, adevarul gol-golut, pe care nu puteti sa-l eludati: Toate bisericile de pe planeta Pamant, care oficiaza casatorii gay, sunt, au devenit, fara putinta de tagada, biserici satanice, iar ceea ce se intampla acum in ele, este satanism, nu crestinism. Parasiti-le imediat! De ce? Iata de ce: Iesiti din mijlocul ei poporul Meu, ca sa nu fiti partasi la pacatele ei, si sa nu fiti loviti cu urgiile ei !” (Apoc.)

Pentru ca: „Paharul binecuvantat, pe care-l binecuvantam, nu este el impartasirea cu sangele lui Hristos? Painea pe care o frangem, nu este ea impartasirea cu trupul lui Hristos? … Nu puteti bea paharul Domnului si paharul dracilor, nu puteti lua parte la masa Domnului si la masa dracilor.” (1Corinteni)

Cu respect,