Moartea intai si Moartea a doua (ep.1)

Motto: Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” (Ioan)

Cosciug[1]

Cu siguranta si fara niciun dubiu pentru nimeni, stim toti, ca viata este tot ce avem mai de pret! Este lucrul cel mai minunat care ni s-a putut intampla! Multi nici nu realizeaza asta! Ganditi-va ce norocosi suntem toti cei care am trait vreodata pe planeta aceasta! Puteam foarte bine ca niciunul dintre noi, sa nu ne nastem niciodata, nu-i asa?! Atunci nu am fi vazut si nu am fi stiut niciodata ca exista aceasta planeta, acest Univers minunat, ca exista viata, ca exista cineva care se ingrijeste de toate acestea, Dumnezeu, si ca noi, chiar daca am gresit fata de acest Dumnezeu rupandu-ne de EL, de sursa vietii noastre si a tot ce exista, El, Dumnezeu, ne iubeste in continuare pe toti, neconditionat, si doreste ca niciunul dintre noi sa nu piara, ci ca toti sa fim salvati: „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Dumnezeu, in adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie salvata prin El.” (Ioan)

Viata, acest lucru minunat pe care l-am avut de la Dumnezeu, l-am pierdut prin despartirea noastra benevola de El, prin necredinta, prin neancrederea noastra in El si in avertizarile Sale, adica prin pacat. Acum, noi nu mai avem viata, avem doar moarte. Moartea este starea noastra naturala pe planeta Pamant. Asa cum se spune, si este un adevar, chiar daca are iz de cliseu, singurul lucru de care toti suntem siguri pe planeta Pamant, este acela ca intr-o zi vom muri. Viata pe acest pamant, este o calatorie, un drum, o zbatere continua intre ziua nasterii si ziua mortii noastre. Fiecare zi traita, este plina de primejdii la tot pasul, pentru ca traim pe o plameta extrem de periculoasa, si mortala la orice pas. Ziua de maine asa cum am mai spus de multe ori pe acest blog, nu apartine nimanui. Viata noastra de poate termina in orice clipa de pe parcursul calatoriei noastre, inceputa la nastere! Trist si tragic destinul nostru pe aceasta palaneta, nu-i asa?! Sa te nasti, sa vezi atatea lucruri frumoase, dar si foarte multe lucruri urate, iar apoi sa parasesti toate acestea pentru totdeauna, prin moarte. Cam deprimanta aceasta soarta a noastra, a tuturor, oameni si animale deopotriva. Desarta viata noastra in aceste conditii, asa cum bine spune Eclesiastul in Biblie. In aceste conditii, TOTUL este desertaciune! Totul! Dumnezeu insa, Creatorul nostru, nu ne-a lasat prada mortii vesnice, datorita prostiei noastre, ci ne-a salvat prin Fiul Sau Isus Hristos. Acum, prin Isus, putem sa inlocuim moartea noastra, cu viata lui Hristos. El, Dumnezeu, Tatal si Fiul, doresc din toata inima lor acest lucru! Noi il dorim?! Unii da, altii nu. Este alegerea fiecaruia. Dumnezeu nu intervine aici. Suntem liberi sa vrem sau sa nu vrem. Nimeni nu ne obliga, nu ne ameninta, nu ne pedepseste pentru ca nu o sa vrem o cale sau alta. Nimeni nu o sa fie pedepsit, asa cum gresit invata unii, daca o sa refuzam ceea ce Dumnezeu ne ofera, gratis. Este doar alegerea noastra libera, dar… atentie, vom suporta consecintele propriei noastre alegeri. Consecintele acestei alegeri in deplina cunostinta, sunt clare: viata sau moartea, cale de mijloc nu exista! Cine il va alege pe Dumnezeu, care este viata, va avea viata vesnica, iar cine il refuza pe Dumnezeu si il va alege pe Dracu’, va ramane cu mostenirea data lui de Dracu’: moartea vesnica. Simplu. Nu-i nimic greu de inteles! Biblia ne avertizeaza si ea la fel de clar: Iata, iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul. Caci iti poruncesc azi sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, sa umbli pe caile Lui si sa pazesti poruncile Lui, legile Lui si randuielile Lui, ca sa traiesti si sa te inmultesti, si ca Domnul Dumnezeul tau sa te binecuvanteze in tara pe care o vei lua in stapanire. Dar daca inima ta se va abate, daca nu vei asculta si te vei lasa amagit sa te inchini inaintea altor dumnezei si sa le slujesti, va spun astazi ca veti pieri si nu veti avea zile multe in tara pe care o veti lua in stapanire, dupa ce veti trece Iordanul. Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui si lipindu-te de El, caci de aceasta atarna viata ta si lungimea zilelor tale, si numai asa vei putea locui in tara pe care a jurat Domnul ca o va da parintilor tai, lui Avraam, Isaac si Iacov.” (Deuteronomul)  „Tara” pe care Dumnezeu a promis-o lui Avraam, Isaac si Iacov, este Imparatia lui Dumnezeu dragii mei prieteni si neprieteni, nu altceva. Aceasta a fost si este fagaduinta lui Dumnezeu pentru noi toti: ca ne vom intoarce acasa, in casa Tatalui nostru, Creatorul cerului si al Pamantului. Isus Hristos insusi, reconfirma aceasta fagaduinta a lui Dumnezeu: „Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu si aveti credinta in Mine. In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi. Stiti unde Ma duc si stiti si calea intr-acolo.” (Ioan)

Asa cum spuneam, viata este tot ce avem. Pana si cel mai sarac om de pe pamant, are suficiente motive sa se bucure de viata, multe lucruri fiind inca gratis, chiar daca traim in iad: lumina soarelui, un rasarit sau un apus, copacii, pasarile si cantul lor, florile si mirosul lor minunat, muntii si dealurile, raurile si marile, animalele si insectele de tot felul, pestii marii, si multe, multe altele. Cu siguranta viata este frumoasa, chiar daca in timpul vietii este si mult necaz, suferinta, frustrari, nedreptate, razboaie, crima, minciuna, boli, etc. Traim in iad, nu in rai, va rog sa nu uitati asta, ori in iad, sunt foarte multe lucruri neplacute si periculoase, mortale. Iadul este un loc periculos, plin de primejdii la tot pasul. Un loc mortal, unde moartea este la ea acasa. Nu viata. Viata am pierdut-o, atunci cand Eva a ales sa se desparta de Dumnezeu, sursa vietii! Dumnezeu ne spune ca omul traitor pe aceasta planeta blestemata datorita Diavolului si a alegerii noastre, are in mintea si in sufletul sau, tot timpul vietii, mai mult zbucium decat pace si fericire. In timpul vietii lui trecatoare de pe aceasta planeta a pacatului si a mortii, nici macar in somn, nu are tihna omul cel muritor: „Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata straduinta inimii lui cu care se trudeste sub soare? Toate zilele lui sunt pline de durere, si truda lui nu este decat necaz, nici macar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este o desertaciune.” (Eclesiastul)  Da, nici macar noaptea, in somn, nu avem liniste. Totul este un zbucium continuu. Dumnezeu ne-a avertizat inca de la inceputuri, ca vom avea necazuri in lumea noastra, in timpul vietilor noastre. Necazurile nu au cum sa ne ocoleasca in aceasta lume a pacatului, chiar si atunci cand suntem cu Dumnezeu: „In lume veti avea necazuri, dar indrazniti, Eu am biruit lumea.” (Ioan)  Da, este buna vestea acesta. Dumnezeu a biruit lumea pacatului si a mortii, pentru ca noi sa avem viata si neprihanirea Sa, neprihanirea fiind cea mai inalta forma de civilizatie din Univers, asa cum am aratat deja AICI. Sa ne bucuram pentru biruinta lui Dumnezeu. Ea este pentru noi toti. Este in favoarea noastra, a tuturor, si este gratuita. Putem sa o avem sau sa o respingem.

Astazi o sa vorbim despre moarte, ca sa putem sa apreciem la adevarata ei valoare viata si biruinta lui Dumnezeu, obtinuta pentru noi toti. Biruinta care ne scapa de moarte, si ne daruieste din nou viata. Viata lui Isus Hristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu. Singura viata de care mai putem beneficia. Alta nu avem. Exista doua morti: moartea intai si moartea a doua. Astazi o sa vorbim despre Moartea intai, adica despre moartea somn. Este o hrana tare, foarte tare si consistenta, pentru oameni maturi, oameni care gandesc, care isi pun intrebari, si care doresc sa afle raspunsuri, oricare ar fi acestea. Ceea ce o sa discutam aici, nu mai este lapte pentru sugari sau bebelusi mai mult sau mai putin intarcati. Pregatiti-va sa aflati vestile bune ale Evangheliei Vesnice! Pregatiti-va sa va bucurati! Pregatiti-va deasemenea, sa lasati in urma, toate lucururile gresite si neadevarate pe care le stiti despre acest subiect. Iesiti la lumina prin puterea adevarului!

Trecerea de la lumea aceasta la cea viitoare, va fi cat un somn de-o noapte, atat si nimic mai mult. Indiferent cat timp vom sta ingropati in pamant, 10, 50, 100 sau 5000 de ani, noi ne mai stiind nimic din tot ceea ce se intampla in lumea celor vii, si ne mai avand notiunea timpului, lucru care ni se se intampla si acum in timpul somnului nostru, atunci cand dormim, vii fiind, ni se va parea la inviere, ca am dormit doar somnul unei nopti, o clipa. Asa este si cu somnul mortii intai. Mortii nu stiu cat au dormit in pamant, asa cum noi, vii fiind, nu stim cate ore am dormit atunci cand dormim, noaptea sau ziua. Ne trezim in fiecare zi, ca si cum ne-am culcat cu 5 minute in urma. Nu constientizam orele dormite, si nimic din tot ceea ce s-a intamplat pe planeta in timpul cat noi am dormit, nu-i asa? Doar ceasul ne poate spune cu exactitate, cat timp am dormit. Noi nu putem sa constientizam si sa realizam asta. Fara ceas, habar nu avem cate ore am dormit! Timpul trece doar pentru cei care sunt treji, nu-i asa? Exact asa este si cu somnul mortii intai. Fix la fel! Nu-i nimic greu de inteles! Lucrurile sunt simple. Ce vreau sa spun este ca, daca astazi am murit, maine noi vom sta in fata lui Dumnezeu, indiferent cat timp a trecut intre ziua mortii noastre, si ziua invierii noastre, si indiferent daca vom invia la prima inviere sau daca vom invia la a doua inviere. Va fi exact aceeasi senzatie pentru toti, senzatia ca totul a durat o clipa, o ora, o noapte.

Multi oameni de pe planeta, nu stiu, habar nu au, pentru ca sunt ignoranti si nu sunt interesati sa citeasca Biblia si sa o inteleaga, din diverse motive, iar din cei care o citesc, unii sunt superficiali si nu-si bat capul sa inteleaga adevarul, si mai repede iau de bun ceea ce le spun altii, popii, pastorii sau alti oameni in care au ei incredere, avand astfel incredere mai multa in oamenii bisericii lor, decat in Cuvantul Viului Dumnezeu. Ei bine, oamenii bisericilor, preotii sau pastorii, nu le vorbesc enoriasilor despre aceste subiecte extrem de importante, pentru ca nici ei nu stiu despre ce este vorba, iar daca stiu cate ceva, stiu gresit. Multi habar nu au ca exista doua morti: moartea intai, care este un somn din care toti ne vom trezii, atat cei drepti, cat si cei nedrepti, si moartea a doua, adica moartea moarte, moartea cea adevarata si vesnica, care la final, va inghiti si moartea somn, moartea intai, disparand apoi amandoua, pentru totdeauna. Moartea intai este finita, va avea un sfarsit, pe cand moartea a doua, este pentru totdeauna. Este vesnica, in sensul ca din ea, nimeni nu va mai invia niciodata! Dumnezeu nu salveaza, nu inviaza pe nimeni din moartea a doua! De aceea este ea vesnica.

Exista un episod in Biblie, care ne vorbeste despre aceste lucruri, episod prin care Dumnezeu Tatal, prin Isus Hristos, ne vorbeste, ne arata practic, si ne face cunoscut acest subiect extrem de important, ca sa-l intelegem perfect, fara sa gresim. Moartea si invierea lui Lazar, ne arata cel mai bine, subiectul pe care il discutam aici: moartea intai sau moartea somn. Cam toti stim intamplarea cu Lazar, chiar daca suntem atei sau credinciosi, chiar daca am citit Biblia sau nu am citit-o. Lazar, fratele Martei si al Mariei, si prieten al lui Isus, a murit. A murit si a fost inviat de catre Isus Hristos, ca dovada a puterii Sale de a da viata, si de a salva din moartea somn, adica moartea intai. Sa vedem ce spune Biblia despre aceste lucruri, si sa tragem invataturile necesare. Iata episodul cu Lazar:

„Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, si i-a sters picioarele cu parul ei, si Lazar cel bolnav, era fratele ei. Surorile au trimis la Isus sa-i spuna: „Doamne, iata ca acela pe care-l iubesti, este bolnav. „Dar Isus, cand a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie proslavit prin ea.”… Deci cand a auzit ca Lazar este bolnav, a mai zabovit doua zile in locul in care era, si in urma a zis ucenicilor: „Haidem sa ne intoarcem in Iudeea.” …  „Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” Ucenicii I-au zis: „Doamne, daca doarme, are sa se faca bine.” Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau ca vorbeste despre odihna capatata prin somn. Atunci Isus le-a spus pe fata: „Lazar a murit. Si ma bucur ca n-am fost acolo, pentru voi, ca sa credeti. Dar acum, haidem sa mergem la el.” Atunci Toma, zis Geaman, a zis celorlalti ucenici: „Haidem sa mergem si noi sa murim cu El!” Cand a venit Isus, a aflat ca Lazar era de patru zile in mormant. … Cand a auzit Marta ca vine Isus, i-a iesit inainte, iar Maria sedea in casa. Marta a zis lui Isus: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar si acum, stiu ca orice vei cere de la Dumnezeu Iti va da Dumnezeu.” Isus i-a zis: „Fratele tau va invia.” „Stiu”, i-a raspuns Marta, „ca va invia la inviere, in ziua de apoi.” Isus i-a zis: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia sa vina in lume.” Dupa ce a spus aceste vorbe, s-a dus si a chemat in taina pe sora sa Maria si i-a zis: „A venit Invatatorul si te cheama.” Maria, cum a auzit, s-a sculat iute, si s-a dus la El. Caci Isus nu intrase inca in sat, ci era tot in locul unde Il intampinase Marta. Iudeii care erau cu Maria in casa si o mangaiau, cand au vazut-o sculandu-se iute si iesind afara, au mers dupa ea, caci ziceau: „Se duce la mormant, ca sa planga acolo.” Maria, cand a ajuns unde era Isus si L-a vazut, s-a aruncat la picioarele Lui si I-a zis: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.” Isus, cand a vazut-o plangand, pe ea si pe iudeii care venisera cu ea, S-a infiorat in duhul Lui, si S-a tulburat. Si a zis: „Unde l-ati pus?” „Doamne”, I-au raspuns ei, „vino si vezi.” Isus plangea. Atunci iudeii au zis: „Iata cat il iubea de mult!” Si unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta sa nu moara?” Isus S-a infiorat din nou in Sine, si S-a dus la mormant. Mormantul era o pestera la intrarea careia era asezata o piatra. „Dati piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, caci este mort de patru zile.” Isus i-a zis: „Nu ti-am spus ca, daca vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” Au luat, dar, piatra din locul unde zacea mortul. Si Isus a ridicat ochii in sus si a zis: „Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat. Stiam ca totdeauna Ma asculti, dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M-ai trimis.” Dupa ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazare, vino afara!” Si mortul a iesit cu mainile si picioarele legate cu fasii de panza, si cu fata infasurata cu un stergar. Isus le-a zis: „Dezlegati-l si lasati-l sa mearga.” Multi din iudeii care venisera la Maria, cand au vazut ce a facut Isus, au crezut in El.” (Ioan) Asa cum am spus, acest episod din Biblie, ne arata foarte clar prin Isus Hristos, ce este moartea intai, adica moartea somn, si ce inseamna ea pentru oameni si pentru Dumnezeu. Nu este nimic complicat de inteles. Sigur ca ucenicii nu intelegeau vorbirea lui Isus cu somnul mortii, si de aceea au facut unele remarci hazlii pentru noi cei care acum, stim adevarul despre acest subiect. Remarci ca aceea a lui Toma, de exemplu. Ei, ucenicii, abia descopereau adevarul mortii intai, a mortii somn, din gura lui Isus Hristos. Cand Isus a vazut ca ei nu intelegeau ca Lazar doarme somnul mortii, le-a spus pe sleau, ca somnul de care vorbeste El, somnul lui Lazar, este moartea intai, de care or sa moara toti oamenii care au trait vreodata pe aceasta planeta. Au fost doar cateva exceptii: Enoh si Ilie. Moartea intai mai are un rost, un rol, si anume acela de a ne pastra in pamant, pana cand istoria pacatului se va sfarsi pe planeta Pamant. Moartea intai, este si o conservare a noastra in pamant, a fiecarui traitor de pe planeta aceasta, din toate veacurile, pana la invierea noastra. Dumnezeu, asa cum stim, face lucrurile asa cum trebuie, adica cu inteligenta si maxima stiinta, cu dreptate, ca sa fie totul perfect. Putea sa ne ia imediat la cer sau sa ne trimita imediat in iazul de foc, care este moartea a doua, imediat dupa ce muream fiecare, dar daca s-ar fi intamplat asta, ar fi fost doar o mare harababura, din care nici cei salvati, si nici cei pierduti, nu ar fi inteles absolut nimic din ceea ce li s-a intamplat. Apoi, mai stim tot din Biblie, ca Dumnezeu este drept, si in consecinta, trebuie sa iesim toti odata din morminte, ma refer la cei salvati, cat si la cei pierduti. Sa nu o ia nimeni inaintea altora. Ambele cete, este bine sa invie cu totii la un loc. Asa vor vedea cei salvati, de ce au fost salvati, iar cei pierduti, de ce au fost pierduti. Asa vor vedea si vor intelege toti, ca Dumnezeu este un Dumnezeu drept, care a vrut sa ne salveze pe toti, asa cum ne-a spus. Asa vom vedea ca Dumnezeu nu ne-a mintit cu nimic, si ca El nu are nimic in comun cu pacatul si cu moartea noastra. Aceasta este ordinea si intelepciunea Dumnezeiasca. Mai vreau sa spun aici, ca Lazar, dupa aceasta inviere demonstrativa facuta de Isus Hristos, sigur ca a mai murit o data, la sfarsitul vietii lui. Sa nu uitam ca Dumnezeu ne poate invia ori de cate ori doreste El, aceasta este o alta invatatura importanta pe care o desprindem din episodul cu moartea si invierea lui Lazar. Sigur ca dupa aceasta inviere, Lazar, o sa mai fie inviat o data, la prima inviere, invierea celor drepti, a celor salvati. Asa cum exista o moarte intai si o moarte a doua, exista si doua invieri: intaia inviere, a celor drepti, adica neprihaniti, si a doua inviere, a celor pacatosi, adica nelegiuiti. O sa vedeti ce frumos se impletesc aceste adevaruri. Chiar daca la inceput, pentru ca nu sunteti obisnuiti, o sa vi se para putin complicat, o sa vedeti ce simplu si ce minunat se contopesc aceste adevaruri dumnezeiesti, pentru pacea si linistea noastra, pentru increderea noastra deplina in Dumnezeu, si in promisiunile Sale catre noi, muritorii. Vom vedea in Evanghelia Vesnica, cu o imensa bucurie, ca Viul Dumnezeu, a facut si din moarte o veste buna, prin Isus Hristos, in sensul ca avem cu totii, daca vrem, sansa invingerii mortii a doua, prin Isus Hristos. Putem sa ne trezim din somnul mortii intai, in doua feluri: pentru a traii vesnic sau pentru a murii vesnic. Pentru a traii vesnic viata neprihanita a lui Isus Hristos sau pentru a murii adevarata moarte, moartea a doua, cea definitiva, din cauza Satanei si a pacatului sau, si al nostru. In timpul vietii noastre, pana in ziua mortii intai, trebuie sa alegem intre Hristos si Satana, adica intre viata si moarte. Cale de mijoc sau neutralitate nu exista, asa cum am spus.

Sa discutam acum, cel mai important text din ceea ce am prezentat in legatura cu moartea si invierea lui Lazar: Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” (Ioan)  Aici, in acest text, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne vorbeste despre ambele morti, moartea intai si moarte a doua. De aceea este foarte important pentru un crestin, sa stie adevarul despre cele doua morti, ca sa inteleaga corect, aparentele contraziceri din Cuvantul lui Dumnezeu, care este Biblia. Cine va intelege asta corect, va avea un plus de incredere, de pace si de liniste in viata, plus pe care Dumnezeu vrea ca toti sa-l avem, precum si o imensa bucurie. Am sa revin la acest text dupa ce am sa va prezint adevarul biblic despre moartea a doua. Hristos a invins moartea, dar care moarte, moartea intai sau moartea a doua?!

Va mai prezint acum si un alt text din Biblie, care ne va ajuta sa intelegem ce moarte a invins Isus Hristos, moartea intai sau moartea a doua, si de care moarte a murit Isus Hristos insusi:

„Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos, si vor imparati cu El o mie de ani.” (Apocalipsa)

Dragii mei prieteni si neprieteni, ca o avanpremiera a urmatorului episod pe aceasta tema, va pot spune ca Isus Hristos invinge atat moartea intai, cat si moartea a doua, in sensul ca, asupra celor inviati la prima inviere, adica toti cei care apartin lui Isus Hristos si Tatalui Sau, si care sunt poporul lui Dumnezeu cel salvat de El, si de Tatal Sau, nu pot sa fie afectati in niciun fel de catre moartea a doua, din iazul de foc, ori aceasta este tot o biruinta, nu-i asa?! Isus Hristos invinge moartea a doua, murind de moartea intai. Isus Hristos invinge ambele morti, in toate sensurile, si in toate felurile. Poate ca o sa va ia putin timp ca sa intelegeti si sa va obisnuiti cu aceste adevaruri marete, dar Dumnezeu ne garanteaza ca odata intelese asa cum doreste Dumnezeu, aceste adevaruri, ne vor da o bucurie si o pace vesnica, chiar daca in lumea aceasta, o sa mai avem necazuri, asa cum ne-a spus Dumnezeu, si o sa mai varsam lacrimi de durere. Bucuria apartenentei la poporul salvat al lui Dumnezeu, nu poate sa ne-o ia nimeni, daca vrem asta cu adevarat. Bucurati-va de biruinta lui Isus Hristos asupra pacatului si a mortii, biruinta care ne este daruita si noua, tuturor.

(va urma)

Cu respect,

P.S. Astazi este WE, si in WE de obicei, postam lucruri vesele, dragute, frumoase, etc. Poate o sa spuneti ca subiectul abordat astazi, in zi de WE, nu este asa de vesel, este chiar… morbid! Va inselati ! Biruinta asupra pacatului si a mortii, este adevarata si singura Veste Buna din tot crestinismul si din tot Universul. Aceasta veste a biruintei asupra pacatului si a mortii, da suprema speranta, si suprema bucurie omului pacatos si muritor! Este esenta Evangheliei Vesnice ! Dumnezeu ne-a salvat, este bun, este drept, ne iubeste, nu se schimba, si nu ne pedepseste pentru greselile noastre, iar toate acestea, sunt pentru totdeauna. Sunt vesnice! Bucurati-va! Stiind aceste adevaruri, veti avea nu doar un WE minunat, ci o viata intreaga minunata. Alegandu-l pe Isus Hristos ca Domn al dumneavoastra, ati ales si aveti deja, zilnic, neprihanirea si viata vesnica! Sunteti deja nemuritori, asa cum ne spune Isus insusi: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai.”  Bucurati-va!

9 thoughts on “Moartea intai si Moartea a doua (ep.1)

  1. Tu esti ca o vidanja rascoapta, care a inceput sa fasaie,si sa arunce la suprafata gaze sulfuroase, extrem de periculoase pentru oameni normali, de aceea ti se potriveste de minune epitetul MOARTEA ZERO!!!

  2. Dobitocule,vidanjier,zis,Moartea Zero, de ce mi-ai sters informatia cu ceea ce cred eu, despre tine!?

    • Lola sau Lolitule,
      toate mizeriile tale de comentarii au fost aprobate, nu ti-a sters nimeni „informatiile” tale pretioase! Ele te definesc, asa ca sa le vada si sa le citeasca toata lumea. Ne faci tuturor un bine, in sensul ca sa nu ne dorim sa fim atat de incuiati si prosti, ca domnia ta.

  3. Asculta mai Bosorogila Spiritual, tu te asemeni cu betivu` ala, care doarme in sant, cu fata vanata de atatea incercari de-asi pastra echilibru; si cand vine cineva sa-l ajute incepe sa-l sudulmeasca, ca-i strica lui echilibru. Mai afumatura, accepta faptul ca nu esti tu Gaoaza Neagra a sistemului planetar!

    • Ohhhhh! DAAAAA! Accept cu mare placere ca nu sunt Gaoaza Neagra a sistemului satanic!
      Stiu ca tie iti place foarte mult gaoaza, si ravnesti la ea, si la acest titlu, asa ca… este al tau! Ia-l!
      Ay, ay,ay Lolita, Gaoaza Neagra!

  4. Mai bulumacule vestejit, sti vorba aia: cine zice ala e, pai tie iti place gaoaza mai desteptu` p..li, pai eu am postat cururi goale sau tu,gay-le! Tu vorbesti de lucruri sfinte, folosindu-te de jeguri satanice, cu care ti-e plina teasta aia, pe care patineaza musca! Arata si tu, macar un exemplu, daca poti, cand cineva din Cartea Sfanta si-a insotit mesajul cu ilustratii, d-astea, curoase, cu care iti pigmentezi prezenta in spatiul public. Barrr, ma la bordel si astupa-ti gura cu ,,ceva”.

    • Vezi ma Lolitule cat esti de prost!
      Nu existau fotografii atunci tolomacule!
      Apoi, ceea ce scriu eu, nu este Cartea Sfanta!
      Poti sa intelegi toate astea, redusule?!
      Hai ca ma dicstrez cu tine, MAXIM!

  5. Lola, recunosc ca, comentariile d-voastra fac conversatiile mai distractive dar daca nu va place, sau nu sinteti de acord cu cele scrise de domnul Tanase de ce cititi sau de ce nu spuneti ce credeti ca e gresit in argumentatia sa.? Acesta este blogul d-lui Tanase si scrie si posteaza ce doreste dinsul, asa cum d-voastra pe blogul personal va spuneti parerea proprie. Nu stiu daca cineva va invitat sau fortat sa cititi pe acest blog dar eu consider ca va comportati ca si cineva care intra neinvitat in casa unei persoane si incepe sa arunce cu noroi pe pereti pentru ca nu ii place zugraveala.

  6. Se pare ca-ti place mult rolul acestei scule, mai Adi (tir) B (uson) din moment ce i-ai destupat o fasaiala mentorului tau. Pai mai Gagauzule, ia inchipuieste-ti ca te plimbi intr-un parc, care-i spatiu public, si intalnesti niste neanderthalieni care incepe sa ragaie danfuri sulfuroase, pe ambele esapamente; nu sari de cur in sus ca ti-a stricat promenada!? Sau faci precum rata, cu rama aceea nesuferita, care-si baga ciocu` in cur si zice: circulati va rog. Eu accept caracterizarea mentorului tau, ca sunt tolomac,redus mintal, intr-un cuvant prost, pentru c-am venit in aceasta lume tolomaca, redusa mintal,proasta si n-am cum sa fiu altfel, c-as minti. Aaaa! pot sa fiu altfel, numai daca vine o intelepciune in mine, care este din afara acestei lumi. Pricepi matale. Dar atunci daca as fi destept, n-as fi prin mine insumi, prin puterea mea, ci aceasta virtute i-ar apartine 100% acelei entitati care este in mine!!! Mentorul tau, se pare ca a fost clocit altfel, adica closca a fost din lumea asta nebuna peste care a venit ceva, ca un vajiit, un fel de duh astral, si, probabil, prin tehnica in vitro a rezultat minunea, numita Danut Dick. D-aia stie el atat de multe, cum ca pe vremea aia nu erau poze. S-o fi teleportat cateva minute, vre-o doua mii de ani in urma, sa cerceteze cu deamaruntu` problema. Da blegomanu` asta al tau de sef, n-o fi intalnit ceva tablouri pictate, ceva desene mazgalite. Si m-asteptam, ca mintea aia lui, astrala, sa gandeasca mai neaos. Pai chiar daca are origini siderale, nu i-a spus nimeni c-ar avea ceva haruri ascunse, cu care sa poata scrie vre-o carte sfanta! A-ti da cu parerea despre ceva preexistent este total diferit fata de a scrie ceva inedit, Da` tu in loc de cap ai numai ventuze, cu care te-ai prins strasnic de ms-dos-ul lui D.Dick.!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s