Crucea lui Hristos (ep.3)

Motto: „Ah, Domnul meu, nu ne face sa purtam pedeapsa pacatului pe care l-am facut ca niste nechibzuiti, si de care ne-am facut vinovati!(Numeri)

Am vazut in primele episoade ale acestui serial, cum a ajuns Isus Hristos sa fie condamnat pe nedrept si crucificat de lumea satanizata prin pacatul primului Adam, adica prin pacatul Evei, pentru ca Eva a fost creata din primul Adam, lume reprezentata de preoti, carturari, farisei si popor, autoritati locale, autoritati militare, politice, religioase, adica de toate categoriile sociale. Toti, fara exceptie, s-au unit sub conducerea Satanei, nu a lui Dumnezeu, si au vrut moartea lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Isus este pe cruce. Sta pironit in cuie pe doua bete incrucisate, si dupa ce a fost batut, palmuit, scuipat, biciuit, incoronat cu spini, umilit, chinuit, batut in cuie si batjocorit, la finalul acestui supliciu cumplit, si al acestei agonii extreme mentale dar si fizice, isi incredinteaza in mainile Tatalui Sau Duhul, adica Viata Sa, adica isi varsa sangele, dandu-si sangele, asta inseamna ca-si da viata Sa, Tatalui Sau, ca sa ramanem si in simbolistica jerfelor de la Templu, care-l anuntau pe Hristos.

Intrebare: l-ati vazut implicat pe Dumnezeu in toate aceste evenimente care s-au intamplat, sau doar pe Diavolul, Satana, Dracu’? A contribuit Dumnezeu cu ceva la toata aceasta crima nedreapta? Raspuns corect, sigur si ferm: nu. Dumnezeu nu a fost implicat cu nimic in toate aceste nelegiuiri si nedreptati succesive, Dumnezeu nu a contribuit cu nimic la toate acestea. Dumnezeu a fost implicat intr-un singur fel in tragedia traita de Fiul Sau Isus Hristos pe planeta pamant: a permis ca toate aceste ticalosii sa se intample, atat. Aceasta a fost singura implicare a lui Dumnezeu: permisiunea ca lucrurile sa se intample pana la capat, in numele libertatii totale de care beneficiaza toate creaturile Sale.

Sa vedem acum si finalul tuturor acestor nelegiuiri: „Era cam pe la ceasul al saselea. Si s-a facut intuneric peste toata tara, pana la ceasul al noualea. Soarele s-a intunecat, si perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt prin mijloc. Isus a strigat cu glas tare: „Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul!” Si, cand a zis aceste vorbe, Si-a dat duhul. Sutasul, cand a vazut ce se intamplase, a slavit pe Dumnezeu si a zis: „Cu adevarat, Omul acesta era neprihanit!” (Luca) … „Isus, care stia ca acum totul s-a sfarsit, ca sa implineasca Scriptura, a zis: „Mi-e sete.” Acolo era un vas plin cu otet. Ostasii au pus intr-o ramura de isop un burete plin cu otet si I l-au dus la gura. Cand a luat Isus otetul, a zis: „S-a sfarsit!” Apoi Si-a plecat capul si Si-a dat duhul.” (Ioan) Sa retinem aceste doua afirmatii ale lui Hristos, pentru ca sunt extrem de importante: „Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul!” siS-a sfarsit!” In evanghelii ni se spune ca Isus Hristos si-a incredintat sufletul, adica Duhul, adica si-a incredintat viata Sa neprihanita in mainile Tatalui Sau, si apoi a spus ca s-a ispravit, s-a sfarsit lupta cu Diavolul si cu pacatul. Da, se sfarsise. Satana si pacatul din el, si-au aratat adevarata lor fata. Dracu’ si pacatul inventat de el, si-au aratat fata lor mincinoasa si criminala la cruce. Minciunile Satanei, folosite prin toti slujitorii lui omenesti, precum si nedreptatea, au dus la crima, asta inseamna crucea lui Hristos, aducerea Fiului lui Dumnezeu pe cruce pentru a fi omorat, prin nedreptate si minciuni, precum si prin dorinta nestavilita a Satanei, de a-l ucide pe Dumnezeu. Prin minciuni, nedreptate si crime guverneaza Satana imparatia intunericului, imparatia pacatului si a mortii, iadul in care noi traim si murim, si asta ar fi adus Satana si in cer, daca revolta lui ar fi izbandit. Diavolul este tatal pacatosilor, al ucigasilor, al minciunii, al nedreptatii si al crimei, asa cum bunul Dumnezeu este Tatal neprihanitilor, al adevarului, al dreptatii si al vietii. Sper ca nu ati uitat, si ca va mai aduceti aminte ce ne-a spus Dumnezeu despre Diavol, cuvinte care s-au adeverit ad litteram: Voi aveti de tata pe Diavolul, si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru.”„El de la inceput a fost ucigas, si nu sta in adevar, pentru ca in el nu este adevar. Ori de cate ori spune o minciuna, vorbeste din ale lui, caci este mincinos si Tatal Minciunii.” (Ioan) Asa este cum a spus Dumnezeu, dupa fapte, nu doar dupa vorbe. Diavolul este un mincinos si un ucigas, s-a dovedit asta cu prisosinta si la cruce, la fel ca in toata istoria omenirii pacatoase. Daca dam la o parte toate perdelele de fum prin care suntem aburiti si mintiti tot timpul, de cand ne nastem pe acest pamant si pana murim, vom vedea limpede, clar si fara echivoc, ca lumea noastra a fost si este condusa doar prin minciuni, nedreptate si crime, de mincinosi nedrepti, si de criminali sinistri, in toate veacurile. Acesta este adevarul, si singurul tablou adevarat al lumii in care noi traim si murim, nu altul. Putinele momente de fericire pe care le traim intr-o viata, intr-o zi, intr-o luna sau an, sunt umbrite totdeauna de acest adevar: ca neamplinirile noastre zilnice, sunt mult mai multe si mai dese ca implinirile. Momentele de fericire sunt mult mai putine ca momentele de ingrijorare si de teama pe care le traim zilnic. Momentele de neprihanire pe care indivizii poporului lui Dumnezeu le aduc in lume, acolo, in locurile in care traiesc si mor, nu pot sa schimbe si sa modifice fundamental mersul in rau si spre rau al lumii noastre pacatoase, din simplul motiv ca matematica nu da gres niciodata. Adevarul matematic al lumii noastre, demonstrat in toate veacurile, inclusiv in timpurile noastre, este acela ca pacatosii au fost si vor fi intotdeauna majoritari pe planeta noastra, pana la sfarsitul timpului, de aceea binele nu va triumfa niciodata in lumea noastra actuala, lumea pacatului, pana cand pacatosii nu vor fi eliminati definitiv, iar asta o va face doar bunul Dumnezeu, prin dreptatea de la sfarsitul veacurilor. Adevaratul popor al Viului Dumnezeu a fost intotdeauna in minoritate, de aceea este numit in Biblie: ramasita. Ramasita lui Dumnezeu din toate veacurile, adica putinii oameni care l-au ales si l-au urmat in neprihanire pe Viul Dumnezeu de-a lungul istoriei lumii, renuntand la Diavol si la robia pacatului oferita de el, nu au putut niciodata sa influenteze in mod fundamental si decisiv spre bine, mersul spre rau al lumii noastre, pentru ca asa ceva este imposibil cand majoritatea omenirii, majoritatea popoarelor acestei planete, majoritatea oamenilor, iubesc si practica pacatul, nedreptatea, minciuna si crima, nu adevarul, dreptatea si cinstea. Pacatul si pacatosii majoritari, in frunte cu Dracu’, conducatorul si mentorul lor, vor prigoni totdeauna ramasita, vor prigoni si vor ucide totdeauna neprihanirea, asa cum Dracu’ l-a prigonit si l-a ucis pe Isus Hristos, Domnul Neprihanirii, pironindu-l pe cruce. Marea masa a pacatosilor din lumea larga, credinciosi sau necredinciosi, pacatosii care sunt majoritari inclusiv in bisericile asa zis crestine, ha, ha, ha, s-au din alte religii sau din alte denominatiuni, culte, secte, etc…, i-au urat si ii vor uri totdeauna pe neprihaniti, pe adevaratii urmasi ai lui Hristos. In toate veacurile, asa cum ne spune si Scriptura, oamenii lui Dumnezeu au fost prigoniti, marginalizati, ucisi, persecutati, arsi pe rug, pentru ca acesta este singurul raspuns al Satanei pentru cei neprihaniti din lumea pacatului: minciuni, persecutii si crime: „Altii au suferit batjocuri, batai, lanturi si inchisoare, au fost ucisi cu pietre, taiati in doua cu ferastraul, chinuiti, au murit ucisi de sabie, au pribegit imbracati cu cojoace si in piei de capre, lipsiti de toate, prigoniti, munciti, ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit prin pustiuri, prin munti, prin pesteri si prin crapaturile pamantului.” (Evrei) Da, ei, cei de care lumea noastra nu a fost si nu este vrednica, cei mai buni dintre oameni, in frunte cu Isus Hristos, Domnul lor, neprihanitii, oamenii care l-au acceptat pe Viul Dumnezeu in viata lor, au fost tot timpul, in toate veacurile, haituiti si persecutati intr-un fel sau altul, ucisi, marginalizati, batjocoriti, exact asa cum a fost si Isus Hristos, Domnul lor. Sigur ca au fost si oameni ai lui Dumnezeu care au fost ocrotiti si binecuvantati de Viul Dumnezeu in timpul vietii lor, si au avut o viata decenta, este si acesta un adevar de necontestat, dar nici acele vieti nu au fost scutite total de greutati si de necazuri, de drame si de tragedii, asa ca orice om trebuie sa stie ca daca vrei sa traiesti ca neprihanit intr-o lume a pacatului, trebuie musai sa stii ca vei face parte intotdeauna dintr-o minoritate, o minoritate care va fi privita mereu ca o ciudatenie, ca un corp strain, si rareori va fi acceptata, apreciata sau privita cu simpatie de majoritatea pacatoasa, si asta doar pana la un punct, si peste acel punct, pentru ca nu esti ca ei, cei pacatosi, mai devreme sau mai tarziu, iti vor arata ca simpatia lor are o limita, atat in societate, cat si in biserica in care tu crezi ca sunt oameni iubitori de Dumnezeu si de neprihanire, la fel ca tine. Lumea, bisericile si credinciosii lor falsi, nu iubesc neprihanirea, asa cum nu-l iubesc nici pe Hristos, pentru ca daca l-ar iubi, ar accepta neprihanirea lui Isus in viata lor. Eu am trait asta personal, in toate bisericile prin care am trecut. Lumea doar se preface ca vrea neprihanirea lui Hristos. Lumea pacatului si lumea neprihanirii sunt doua lumi diferite. Neprihanirea si neprihanitii nu sunt iubiti de majoritate, de aceea si Dumnezeu a fost dat afara din „Bisericile SRL” si din „Crestinismul SRL”. Veti fi urati de toti din pricina Numelui Meu.” (Luca) … „Atunci va vor da sa fiti chinuiti si va vor omori, si veti fi urati de toate neamurile pentru Numele Meu.” (Matei) Veti fi urati de toti pentru Numele Meu, dar cine va rabda pana la sfarsit va fi mantuit.” (Marcu) Ortodocsii si catolicii il urasc pe Hristos, pentru ca Isus le spune prin Evanghelia Vesnica ca tot ceea ce fac ei, inchinarea la icoane, la moaste, la sfinti, la statui, este satanism nu crestinism, am scris despre asta AICI, sa nu uitam nici Inchizitia sau cruciadele care nu au avut nimic in comun cu Viul Dumnezeu, protestantii si neoprotestantii il urasc pe Hristos pentra ca Isus le spune ca sunt doar niste ipocriti prostiti de Dracu’, paraleli cu neprihanirea Lui si cu Evanghelia Vesnica pe care au distrus-o, au distorsionat-o, asta daca au stiut-o vreodata, in bisericile lor apostaziate, pline de tot felul de minciuni satanice, falsi profeti si interpretari satanice ale Evangheliei, evreii nu-l recunosc pe Hristos ca fiind Mesia, musulmanii il dispretuiesc pe Hristos pe care l-au inlocuit cu Mahomed, iar toti ceilalti, hindusi, atei, budisti, etc… nici nu vor sa auda de Hristos. Unii nu cred deloc in El, ateii, iar altii si-au ales alti zei, zeite sau dumnezei. Iata cum se implinesc mereu spusele lui Isus. Dumnezeu a trimis mereu mesaje majoritatii pacatose, in toate veacurile, prin ingeri, oameni, soli, profeti, si la sfarsit l-a trimis pe Fiul Sau, ca sa le spuna tuturor pacatosilor, ca este mai bine sa paraseasca calea lor cea rea, lumea pacatului si a mortii, robia Satanei, si sa mearga pe calea cea buna, in lumea libertatii, in lumea neprihanirii si a vietii, dar oamenii au fost totdeauna reticenti sau nepasatori fata de aceste mesaje nepopulare printre toti cei pacatosi. Sa nu uitam ca in vremea lui Noe si a lui Lot, doar un singur om dintr-o intreaga generatie, a vrut sa-l urmeze pe Viul Dumnezeu, Noe in generatia lui, si Lot in a lui. Asta spune multe, nu-i asa? Un singur om intr-o generatie? Cumplit! Asta spune ca pacatul este mult mai dorit ca neprihanirea. „Oamenilor, de ce faceti lucrul acesta? Si noi suntem oameni de aceeasi fire cu voi, noi va aducem o veste buna, ca sa va intoarceti de la aceste lucruri desarte la Dumnezeul cel Viu, care a facut cerul, pamantul si marea si tot ce este in ele. El, in veacurile trecute, a lasat pe toate neamurile sa umble pe caile lor, macar ca, drept vorbind, nu S-a lasat fara marturie, intrucat v-a facut bine, v-a trimis ploi din cer si timpuri roditoare, v-a dat hrana din belsug si v-a umplut inimile de bucurie.” (Fapt.Apost.) Dumnezeu a trimis in toate veacurile soli cu lumina Evangheliei Vesnice, si mentine planeta noastra functionala pentru noi toti, indiferent de caile noastre, pacatoase sau neprihanite, dar majoritatea oamenilor nu apreciaza toata aceasta purtare de grija a lui Dumnezeu pentru noi toti, fara deosebire. Ii doare la basca sau direct in plachiuri. Am sa va prezint un text care are legatura cu tot ce am spus pana acum, are legatura cu rastignirea lui Isus, si cu adevarul ca Satana este un ucigas, ca Satana este UCIGASUL. Textul care urmeaza este o bijuterie, o alta miniatura superba a intregii Evanghelii Vesnice, Evanghelie condensata de Isus Hristos intr-o pilda, condensata la adevarurile ei esentiale, si este astfel o alta capodopera de sinteza marca Isus Hristos: „Isus a inceput pe urma sa le vorbeasca in pilde. „Un om a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, a sapat un teasc in ea si a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri si a plecat din tara. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca sa ia de la ei din roadele viei. Vierii au pus mana pe el, l-au batut si l-au trimis inapoi cu mainile goale. A trimis iarasi la ei un alt rob, ei l-au ranit la cap si l-au batjocorit. A mai trimis un altul pe care l-au omorat, apoi a trimis multi altii, dintre care, pe unii i-au batut, iar pe altii i-au omorat. Mai avea un singur fiu preaiubit, la urma, l-a trimis si pe el la ei. „Vor primi cu cinste pe fiul meu!”, zicea el. Dar vierii aceia au zis intre ei: „Iata mostenitorul, veniti sa-l omoram, si mostenirea va fi a noastra.” Si au pus mana pe el, l-au omorat si i-au aruncat trupul afara din vie. Acum, ce va face stapanul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, si via o va da altora.” (Marcu) In aceasta pilda este cuprinsa toata Evanghelia Vesnica, asa cum am spus, este cuprinsa in ea istoria creatiei si a caderii in pacat: „Un om (Omul Isus Hristos) a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, (gradina Edenului) a sapat un teasc in ea si a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri (Adam si Eva, care apoi au dat-o Satanei) si a plecat din tara. La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, (un inger sau un profet de exemplu) ca sa ia de la ei din roadele viei. Vierii au pus mana pe el, l-au batut si l-au trimis inapoi cu mainile goale.” Cand sa se bucure de Creatia Sa, de via Lui, Vierul, Dumnezeu, a constatat ca vierii carora le-a incredintat via, Adam si Eva de exemplu, ca si multi altii, toata omenirea, nu-l mai recunosc ca stapan al viei, si a fost batut si alungat de cei care primisera via cadou de la proprietar, de la Creator, de la Vier. Apoi Vierul, Dumnezeu, Creatorul, trimite alti si alti soli cu Evanghelia Vesnica catre omenire, catre vierii hoti si nerecunoscatori, si apoi, in final, il trimite chiar pe Fiul Sau, crezand ca vierii isi vor reveni si il vor respecta: „A mai trimis un altul pe care l-au omorat, apoi a trimis multi altii, dintre care, pe unii i-au batut, iar pe altii i-au omorat. Mai avea un singur fiu preaiubit, la urma, l-a trimis si pe el la ei. „Vor primi cu cinste pe fiul meu!”, zicea el. Dar vierii aceia au zis intre ei: „Iata mostenitorul, veniti sa-l omoram, si mostenirea va fi a noastra.” Si au pus mana pe el, l-au omorat si i-au aruncat trupul afara din vie.” Dupa cum se vede, toti mesagerii Vierului sunt batuti si omorati, inclusiv Fiul Vierului, ca sa puna mana pe vie vierii ticalosi si nerecunoscatori, exact asa cum a facut Satana, cum a vrut si vrea Satana sa faca. Iata dragilor pe scurt, povestea Creatiei, a pacatului, si a omorarii Fiului lui Dumnezeu, Fiul Vierului, a crucificarii Fiului lui Dumnezeu, precum si a adevarului absolut, ca Diavolul, Satana, Dracu’ este ucigasul, impreuna cu toti pamantenii pacatosi, deveniti la fel de ucigasi ca el, pamanteni care sunt doar niste hoti si niste criminali. Nu Vierul, nu Dumnezeu este criminalul, ci Satana, cel care a furat via de la Vier. Si la finalul pildei, care prefigureaza Apocalipsa, este amintit si motivul pentru care via va fi curatata de vierii hoti si ucigasi, adica motivul pentru care pacatosii trebuie eliminati la sfarsitul veacurilor de pe planeta pamant, dati afara din via furata de la Dumnezeu, pentru ca Vierul, Dumnezeu, sa o poata da doar celor neprihaniti, poporului Sau, adica exact ceea ce ne spune si Apocalipsa: „Acum, ce va face stapanul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, si via o va da altora.” „Preaiubitul meu avea o vie pe o campie foarte manoasa. I-a sapat pamantul, l-a curatat de pietre si a sadit in el vitele cele mai alese. A zidit un turn in mijlocul ei si a sapat si un teasc, apoi tragea nadejde ca are sa-I faca struguri buni, dar a facut struguri salbatici. „Acum, dar – zice Domnul – locuitori ai Ierusalimului si barbati ai lui Iuda, judecati voi intre Mine si via Mea! Ce as mai fi putut face viei Mele, si nu i-am facut? Pentru ce a facut ea struguri salbatici, cand Eu ma asteptam sa faca struguri buni? Va voi spune insa acum ce voi face viei Mele: ii voi smulge gardul, ca sa fie pascuta de vite, ii voi surpa zidul, ca sa fie calcata in picioare, o voi pustii, nu va mai fi curatata, nici sapata, spini si maracini vor creste in ea! Voi porunci si norilor sa nu mai ploua peste ea.” (Isaia) … „Nimic intinat nu va intra in ea, nimeni care traieste in spurcaciune si in minciuna, ci numai cei scrisi in Cartea Vietii Mielului.” (Apocalipsa) Dumnezeu a facut tot ce a fost posibil pentru via Lui, si pentru vierii ei ticalosi, ca sa se lepede de calea lor cea rea, de ticalosia si de crimele lor, trimitindu-si inclusiv Fiul pentru aceasta, dar cei mai multi nu au vrut sa asculte nimic, asa ca doar cei care sunt scrisi in cartea Vietii Mielului Isus Hristos, vor intra in noua vie, Imparatia lui Dumnezeu, si nimeni altcineva. De ce asa, pentru ca ceilalti, pacatosii, nu au vrut asta, dupa cum s-a vazut si din textele biblice. Curatarea viei nu este o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru vierii ticalosi si criminali, ci un act de salubrizare a viei. Dumnezeu nu ucide, Dumnezeu salubrizeaza, am scris pe larg despre asta AICI. Dumnezeu nu a pedepsit pe nimeni, si nu va pedepsi pe nimeni. Dumnezeu a vrut ca toti sa fim in via Lui, „In casa Tatalui Meu sunt multe locuri” (Ioan) ne spune Fiul Vierului. Vierul cu Fiul Lui, au facut tot ce au putut pentru asta, sa ne aduca pe toti in Casa Tatalui, dar unii, cei mai multi, nu au vrut si pace, au vrut sa ramana ticalosi si criminali, si astfel s-au sinucis, despartindu-se de sursa vietii lor si a viei: Vierul. Vi se pare cumva ca Dumnezeu va face ceva nedrept prin asta, prin faptul ca-i va nimici pe ticalosii ucigasi de neprihaniti, in frunte cu Dracu’? Diavolul impreuna cu uneltele lui ingeresti si omenesti, este ucigasul neprihanitilor, in frunte cu Fiul lui Dumnezeu, Domnul Neprihanirii si al drepatatii. Dumnezeu nu va face nicio nedreptate nimanui, pentru ca fiecare a fost liber sa-si aleaga singur calea, fiecare dintre noi, inclusiv Satana si ingerii lui, si-a ales singur calea si soarta, asa ca Dumnezeu face exact ce trebuie sa faca cineva normal la cap: va curata via de gunoaie. Si uite asa, in aceasta pilda, este sintetizata toata Evanghelia Vesnica dragilor. Si ne mai este aratat aici, in aceasta pilda, inca un adevar maret al Evangheliei Vesnice, acesta: „M’au urat fara temei.” (Ioan) Acest text ne spune ca Satana si ingerii lui, nu au avut niciun motiv, niciun temei ca sa-l urasca pe Dumnezeu in cer sau pe pamant, si sa doreasca astfel sa-l ucida. Lumea, prin Eva si Adam, precum si prin toti urmasii lor din toate veacurile, nu a avut si nu are niciun temei ca sa-l urasca pe Isus Hristos cel bun, cel neprihanit, cel fara de pacat, cel drept, care nu a facut rau nimanui, ci numai bine, si cu toate acestea, lumea il uraste pe Dumnezeu, inclusiv asa zisii crestini. Lumea huleste, adica il face mincinos pe Dumnezeu, care in toate veacurile a trimis lumina adevarului Sau prin Evanghelia Vesnica. Eva in Eden, atunci cand a mancat din „Pomul cunostintei binelui si raului” dupa ce a fost mintita de Satana, a hulit, si tot ceea ce facem noi toti, atunci cand nu-l credem pe Dumnezeu, inseamna hula, hulim. Hulim impotriva Duhului lui Dumnezeu, facandu-l mincinos pe Viul Dumnezeu, si il trimitem astfel direct pe cruce prin asta. De ce asa, iata de ce: Dumnezeu ne spune ca singurul pacat care nu se va ierta niciodata, niciodata, este hula impotriva lui Dumnezeu. Stiti ce inseamna asta? Majoritatea habar nu aveti ce inseamna asta, sa nu va suparati ca v-o spun de la obraz. Hula impotriva lui Dumnezeu nu este atunci cand il injuri pe Dumnezeu, cand iti bati joc de El, cand il ironizezi, cand il persiflezi sau nu crezi in El, Dumnezeu poate sa traisca si cu asta, nu este o problema pentru El asa ceva, hula impotriva lui Dumnezeu nu este nimic din toate acestea, hula impotriva lui Dumnezeu este doar atunci cand il faci pe Dumnezeu mincinos, cand spui ca autorul adevarului ne spune minciuni nu adevar. Facand asta, necrezand adevarul, l-ai dezarmat total pe Dumnezeu, dar te-ai dezarmat si pe tine, pentru ca nu mai ai etalon, nu mai repere, nu mai ai indicator, nu mai ai nimic, ratacesti, bajbai fara noima si fara sens, in orice aspect al vietii, nu mai ai busola, nu mai ai directie, nu mai ai nimic. „Si oricui va vorbi impotriva Fiului omului i se va ierta, dar oricui va huli impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta.” (Luca) Adevarul dragii mei, este esential de stiut, in orice activitate sau domeniu omenesc si dumnezeiesc. Fara adevar nu putem sa traim. Repet: fara adevar nu putem sa traim, pentru ca mai devreme sau mai tarziu o vom da de gard sau va iesi prost, vom rata, sau vom muri, ca prostii care refuza vaccinarea de Covid 19 si nu numai, si din aceasta cauza mor cu zile. Fara nicio discutie, si fara nicio indoiala se va intampla ceva rau, atunci cand renunti la adevar, de aceea Dumnezeu ne spune ca nu are cum ierta asa ceva, in sensul ca nu poate sa renunte la adevar: „… oricui va huli impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta.” (Luca) Sa nu care cumva sa uitam ca Duhul Tatalui, ca si Duhul lui Hristos, sunt amandoua, Duhul Adevarului. Despre ce inseamna Hula impotriva Duhului Sfant am scris mai pe larg AICI. Mentionez si cu aceasta ocazie ca Duhul lui Dumnezeu nu este o a treia persoana a dumnezeirii, asa cum cred fraierii, ci Duhul Tatalui si Duhul Fiului, dupa caz. Trinitatea este o alta minciuna satanica prin care Diavolul prosteste oamenii, si nu este sustinuta de Biblie, am scris si despre asta AICI. Mancand din „Pomul cunostintei binelui si raului”, despre care am scris AICI, Eva il face mincinos pe Dumnezeu, si considera astfel ca toate adevarurile si avertismentele lui Dumnezeu spuse ei si lui Adam, sunt minciuni, abureli, prostii. Facand asta, considerand adevarul dumnezeiesc minciuna, Eva a ramas fara nicio aparare in fata minciunilor Satanei, a ramas fara busola, fara repere, si a plecat astfel pe drumul in care minciuna este considerata adevar, pe drumul minciunii si al nestiintei, spre prostie si spre moarte. De ce nu se poate ierta asa ceva, este foarte simplu de inteles, pentru ca nu ai cum, chiar daca ai vrea sa ierti asa ceva. Pur si simplu nu se poate. Iertarea in acest caz, al pacatului, ar consta in faptul ca Dumnezeu ar trebui sa se nege pe Sine, ar insemna ca El nu mai este „Calea, Adevarul si Viata.”, ci orice altceva, asa cum este in lumea noastra, ori asa ceva era si este imposibil. Asta ar insemna faptul ca Dumnezeu este gresit, ca nu stie ce spune si nici nu stie ce face, ca minte, ca isi minte creaturile cu buna stiinta, ceea ce este de neacceptat, nu are cum sa accepte Dumnezeu asa ceva, nu are cum sa accepte ca minciuna este adevar si viceversa: „Daca suntem necredinciosi, totusi El ramane credincios, caci nu Se poate tagadui singur.” (2Timotei) Acest text ne spune asa: daca noi prin pacat, am acceptat sa fim mintiti si sa devenim mincinosi, ticalosi si criminali, Dumnezeu nu are cum sa faca asa ceva, nu va putea sa faca niciodata asta, pentru ca El nu este asa ceva, si pe cale de consecinta, nu se poate tagadui pe Sine insusi. Sa nu uitam nici faptul extrem de importnt, ca temelia scaunului de domnie al lui Dumnezeu este dreptatea, nu minciuna, pentru ca neprihanirea este si dreptate, nu doar moralitate, bine, caracter, etc. Dumnezeu nu putea si nu poate sa accepte niciodata ca minciuna este dreptate, ar submina astfel intreaga Imparatie care se bazeaza doar pe valori morale, pe valori ale binelui si ale dreptatii, adica ale neprihanirii. Temelia scaunului de domnie a lui Dumnezeu este dreptatea: „Dreptatea si judecata sunt temelia scaunului Tau de domnie, bunatatea si credinciosia sunt inaintea fetei Tale.” (Ps.89)

Ce se mai putea face in acest caz, poate ca o sa va intrebati, ca noi, pacatosii, sa mai putem sa fim salvati, dupa ce am cazut in pacat, dupa ce am crezut ca minciunile Satanei sunt adevar, si prin asta l-am facut mincinos pe Dumnezeu prin Eva, si pe Dracu’ l-am considerat purtator de „adevar”, adica am hulit? Un singur lucru se mai putea face in acest caz, iata textul care ne ofera raspunsul la aceasta intrebare existentiala: „fara varsare de sange nu este iertare” (Evrei). Ohooohooo, foarte, foarte dura aceasta afirmatie, si foarte „sangeroasa”. Foarte criminala, te duce automat cu gandul la o jertfa, la o crima, la un omor, la luat gatul cuiva. Aceasta afirmatie place mult acelora care considera ca Dumnezeu Tatal si-a ucis Fiul pe cruce. Este un fel de dovada suprema ca ei gandesc corect, ca gandesc bine, si ca au dreptate sa creada asa, acesta fiind unicul adevar despre Crucea lui Hristos. Fara varsare de sange, nu exista iertare, ce inseamna asta, inseamna ca la pagani, sa omoram pe cineva pentru a imbuna zeul, sau este si inseamna cu totul altceva in Evanghelia Vesnica? Ce inseamna aceasta afirmatie foarte dura, din perspectiva Evangheliei Vesnice? Stim ca temelia scaunului de domnie a lui Dumnezeu este dreptatea, asa cum am citat deja din Scriptura, si in consecinta, daca il respingi pe Dumnezeu si tot ceea ce reprezinta El, viata si neprihanirea, este drept sa suporti si consecintele despartirii de El, care inseamna despartirea de viata si de neprihanirea Sa, adica sa pleci pe drumul pacatului si al mortii, de aceea hula impotriva lui Dumnezeu nu are cum sa fie iertata niciodata, pentru ca Dumnezeu nu se poate nega pe Sine si tot ceea ce reprezinta El, iar cand ajungi in aceasta situatie de sinucigas, adica sa te sinucizi prin renuntarea de buna voie si nesilit de nimeni la viata si la neprihanirea date tie de bunul Dumnezeu, atunci mai ai o singura sansa, si o singura metoda prin care poti sa-ti recapeti viata pieruduta ca prostul, ca cineva sa-ti dea din nou o viata, sa-ti doneze o viata, ori asta nu o poate face decat Viul Dumnezeu, pentru ca este singurul posesor de viata. QED Numai Dumnezeu poate sa dea cuiva viata, inger, om plante sau animale, nimeni altcineva, si nu este obligat sa faca asta in cazul pacatosilor. De ce nu este obligat sa faca asta si in cazul pacatosilor? Pentru ca nu este vina lui Dumnezeu ca tu ai ales pacatul si moartea, prin despartirea de El, Creatorul vietii. Tu, creatura, porti intreaga responsabilitate a alegerii tale. Tu, creatura, in deplina cunostinta de cauza, de buna voie si nesilita de nimeni, ai ales sa renunti la toate darurile lui Dumnezeu, printre care si viata dumnezeiasca cu neprihanirea ei, asa cum a facut Eva in Eden. Totul ti se intampla numai datorita tie, Dumnezeu nu este vinovat cu absolut nimic in toate acestea, Dumnezeu te-a avertizat ca asa o sa se intample, si tu nu l-ai crezut, l-ai facut mincinos, ai hulit, si l-ai crezut pe Satana, acum suporti consecintele alegerii tale. Asta este tot. Din acea clipa, clipa alegerii tale, Dumnezeu nu-ti mai datoreaza nimic, nu-ti mai este dator cu nimic. Tu pleci pe calea ta, calea pacatului si a mortii, si faci tot ce vrei tu, iar Dumnezeu ramane pe calea Lui, calea neprihanirii si a vietii. Asta este tot. Dar… Dumnezeu, in bunatatea si dragostea lui fata de noi, creaturile Sale, a ales sa nu fie de piatra, a ales sa-i mai dea o sansa pacatosului, desi nu era obligat sa faca asta, retineti, este foarte important, desi nu era obligat sa faca asta. Din aceasta cauza a trebuit sa se intrupeze Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ca sa devina un donator de viata, ca sa ne poata da viata Lui, de aceea, din acest punct de vedere, Isus Hristos s-a jertfit, pentru ca nu era obligat de nimeni sa faca acest gest pentru umanitatea pacatoasa, nu era obligat sa faca asta, si nimeni nu putea sa-l oblige sa faca asta, nici macar Tatal Sau. Doar in aceasta consta jertfa lui Hristos, ca a acceptat rolul de donator, nu in faptul ca a fost hacuit pe cruce. Pacatosii trebuiau sa moara pe bune si pe drept, pentru ca ei singuri au ales asta. Dumnezeu nu putea sa fie invinuit de nimic rau in acest caz. Nicio creatura nu ar fi putut sa-i reproseze ceva lui Dumnezeu, pe aceasta tema. Dumnezeu le-a dat tuturor, ingeri sau oameni, toate informatiile ca sa nu faca aceasta greseala fatala, informatii pe care ei au ales sa le ignore. Fiintele absolut libere create de Dumnezeu, ingeri sau oameni, pot alege sa faca ce vor ele cu viata lor, sa o pastreze sau sa renunte la ea, asa cum au facut Diavolul, ingerii cazuti, si apoi Eva si Adam, si prin ei, intreaga umanitate. La intrebarea daca Isus Hristos a fost o jerfa sau o victima, Isus Hristos a fost o jertfa doar din acest punct de vedere, ca s-a jertfit pentru noi toti desi putea sa nu o faca, putea sa stea in cer bine merci, si sa-si vada de treaba Lui ca Fiu al lui Dumnezeu, linistit, in marire, fara griji si fara batai de cap, dar s-a jertfit pentru noi, in sensul ca a acceptat ca Fiu al lui Dumnezeu, sa renunte la tot ceea ce avea acasa, in cer, si sa se intrupeze in om, in trupul pacatului, trupul primului Adam, si sa devina astfel al doilea Adam, pe planeta pacatosilor. Facand acest lucru, Isus Hristos a devenit o tinta sigura pentru criminalul de Satana, dar a acceptat tot ceea ce I s-a intamplat, inclusiv crucea, ca sa ne poata da in final, viata si neprihanirea Sa, devenind astfel victima ucigasului de Satana. Isus nu a fost o jertfa in sens pagan, in sens de imbunare prin omorarea lui, a unui Tata dornic de sange si de razbunare, ci s-a jertfit acceptand rolul de victima a criminalului de Satana, ca sa stearga astfel consecintele alegerii noastre prostesti, facuta prin Eva si Adam. Sesizati diferenta majora dintre jerfa pagana si sensul jertfirii dumnezeiesti? Isus Hristos a fost si jertfa in sensul explicat deja, dar si o victima ucigasului de Satana, nu a lui Dumnezeu. A acceptat faptul ca va deveni o victima a Satanei, ca o jertfa a Sa pentru binele nostru, asa cum un tata sau o mama mananca mai putin, ca sa aiba copiii lor mai mult, sau isi doneaza un organ copilului suferind. Asta este si reprezinta o jertfa a bunatatii, nu a razbunarii, asa cum era si este in paganism. Tatal si mama mananca mai putin, nu ca sa se razbune pe copiii lor, ar fi un nonsens asta, ci ca sa-i protejeze, sa aiba ei mai mult, sa aiba de toate, si sa nu duca lipsa de nimic. Aceasta este jertfa neconditionata a iubirii si a bunatatii neconditionate, nu a razbunarii. Asa cum s-a dovedit pe planeta pamant, pacatul frizeaza prostia crasa si inconstienta maxima, nu intelepciunea si stiinta. Sa pleci de langa Viul Dumnezeu, topul stiintei si al cunoasterii, Creatorul vietii, al cerului si al pamantului, in lumea pacatului si a mortii, inseamna sa pleci in prostie si in nestiinta, in ignoranta si in inapoiere, in minciuna si in intuneric, este ca si cum, bolnav de un cancer fiind, vrei sa pleci din cel mai bun spital de oncologie din lume, din Londra, Paris sau din New York, spital cu cea mai avansata tehnica de tratament si cea mai avansata tehnologie, ca sa te duci in amaraciunea de Afganistan, si sa te tratezi acolo cu cacareze de capra, ca sa scapi de cancer. Asta inseamna pacatul: prostia abisala, prostia absoluta, taina nelegiuirii, despre care am scris AICI.

A fost jertfa sau a fost victima Isus Hristos? A fost doar una din cele doua variante, sau si una si alta? Isus Hristos a fost si jertfa si victima, jertfa in sensul deja descris, dar si victima a Satanei. Crucea releva adevarul vesnic, ca Satana l-a vrut mort pe Dumnezeu, si a fost singurul care a dorit si a planuit acest lucru, a fost singurul care a complotat si a pus in practica planul nebun din mintea lui ratacita de pacat, impreuna cu toti aceia pe care a reusit sa-i prosteasca de-a lungul veacurilor, incepand cu o parte din ingereii din cer, Eva si Adam, si de toti pamantenii care il urmeaza. Iata ca am raspuns cu Biblia si la aceasta intrebare.

Isus moare pe cruce, si in acel moment, se mai intampla ceva foarte important, pe langa celelalte doua lucruri importante aratate deja, ca isi incredinteaza viata in mainile Tatalui Sau, si ca „s-a sfarsit”, se mai intampla asta, ceva care desavarseste acel „s-a sfarsit”: „Isus a strigat iarasi cu glas tare si Si-a dat duhul. Si indata perdeaua dinauntrul Templului s-a rupt in doua, de sus pana jos, pamantul s-a cutremurat, stancile s-au despicat…” (Matei) Perdeaua dinauntrul Templului care despartea cele doua incaperi ale Templului, incaperea numita „Sfanta”, de incaperea numita „Sfanta Sfintelor”, se rupe, nu mai exista. Gata, s-a sfarsit, asa cum a spus Hristos. Ce s-a sfarsit? S-a sfarsit despartirea noastra de Viul Dumnezeu, pentru ca in Sfanta Sfintelor era Dumnezeu, iar in Sfanta Sfintelor nu intra nimeni in afara de Marele Preot, o data pe an, cand facea ispasire pentru pacatele intregului popor. Acest adevar, ruperea perdelei despartitoare dintre „Sfanta” si „Sfanta Sfintelor”, arata impacarea totala a pacatosului cu Dumnezeu, prin Isus Hristos, prin trupul lui batjocorit pe cruce, prin viata Sa traita in neprihanire, care impaca omenirea pacatoasa cu Dumnezeul neprihanit. Prin neprihanirea lui Hristos, prin viata Lui neprihanita, amandoua fiindu-ne date noua, pamantenilor in dar, ca o donatie a lui Isus Hristos, pentru noi toti pacatosii de pe planeta pamant. Toti putem sa avem acesta dar, viata neprihanita a lui Isus Hristos, daca vrem. Prin Duhul lui Hristos, nu prin duhul sfant care nu exista, putem sa avem aceasta viata: „De aceea este scris: „Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. Dar intai vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc, ce este duhovnicesc vine pe urma. Omul dintai (primul Adam) este din pamant, pamantesc, Omul al doilea (Isus Hristos) este din cer. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti, cum este Cel ceresc, asa sunt si cei ceresti. Si, dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa vom purta si chipul Celui ceresc.” (1Corinteni) … „Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii.” (Ioan)

Satana cel mincinos i-a facut pe prostii prostiti de el, sa creada ca Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul se ucid intre ei ca sa scape lumea de pacatul si de crimele lui. I-a iesit bine, dar nu de tot, pentru ca Evanghelia Vesnica, in toate veacurile, a restabilit adevarul dumnezeiesc, si a spulberat minciunile Satanei. Crucea lui Hristos, asa cum am spus, nu este doar despre judecarea lui Isus si despre crucificarea Lui, nu este doar despre invierea lui Isus, ci este si despre viata traita de Isus pana la toate aceste evenimente, importante si ele, adica este vorba si despre neprihanirea vietii lui Hristos. Daca Isus Hristos nu ar fi avut o viata neprihanita in trupul pacatului, trupul primului Adam, nu ar fi fost niciodata inviat de Tatal Sau. Faptul ca Maria, mama lui Isus a fost fecioara, multi asociaza asta cu neprihanirea, cu lipsa pacatului, in mod total gresit se face aceasta asociere si interpretare pe care Biblia nu o sustine, pentru ca fecioria nu este neprihanire, deci Maria nu i-a oferit automat lui Isus o viata neprihanita, sfanta, dreapta, fara pacat, etc… asa cum mincinos invata unii asa zis crestini. Maria a trait si ea in trupul pacatului, ca noi toti, si i-a daruit lui Isus Hristos tot trupul pacatului, trupul primului Adam, cel cazut in pacat. Orice alta interpretare, este o minciuna satanica.

Cine a murit pe cruce? Pe cruce, impreuna cu Isus Hristos, a murit si primul Adam, pentru ca asta inseamna trupul pacatului, primul Adam. Murind trupul pacatului, primul Adam, moare pacatul, moare moartea, si moare Satana, asta inseamna biruinta lui Hristos asupra pacatului si a mortii, si asupra Satanei. Asa a biruit viata neprihanita a lui Hristos, viata simbolizata de sangele Sau, pacatul si moartea aduse de Satana, asa a biruit Hristos pe Satana, traind neprihanirea dumnezeiasca in trupul pacatului. Neprihanirea lui Hristos omoara trupul pacatului, nu moartea fizica a trupului. Neprihanirea lui Hristos omoara pacatul din trupul pacatului, si implicit moartea, pentru ca neprihanirea este viata. Aceasta este biruinta lui Hristos, in asta consta ea.

Marele adevar de care fuge ca de Dracu’, intreaga falsa crestinatate, este unul singur: NEPRIHANIREA. „Crestinul” fuge de neprihanire, nu-i place deloc neprihanirea. „Crestinul” nu vede sau nu vrea sa vada, ca Isus Hristos nu ar fi fost niciodata inviat de catre Tatal Sau, adica Tatal nu i-ar fi dat inapoi viata incredintata de Isus pe cruce in mainile Sale, daca viata lui Isus nu ar fi fost neprihanita, in trupul pacatului, trupul primului Adam cazut. Neprihanirea a invins moartea si pacatul. Neprihanirea este esenta crestinismului, neprihanirea este esenta vietii dumnezeiesti, si esenta Evangheliei Vesnice, pentru ca neprihanirea reprezinta viata dumnezeiasca in atributul ei suprem: neprihanirea. Viata este neprihanire, iar neprihanirea este viata, singura viata acceptata de Dumnezeu, acum, dar si in vesnicia vesniciilor: „Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamant nou, in care va locui neprihanirea.” (2Petru) … „Scaunul Tau de domnie Dumnezeule, este in veci de veci, toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate, Tu ai iubit neprihanirea si ai urat nelegiuirea…” (Evrei) Dupa cum vedeti, peste tot este vorba doar despre neprihanire, si da, neprihanirea este si dreptate, dreptate care este temelia scaunului de domnie a lui Dumnezeu, dupa cum se vede si din acest text biblic. Din cauza neprihanirii Sale, a lui Hristos, si a dreptatii care trebuia restabilita in dreptul lui Hristos, Dumnezeu Tatal nu si-a lasat Fiul in mormant: „Nu vei ingadui ca Sfantul Tau (adica neprihanitul tau Hristos) sa vada putrezirea. Acela pe care L-a inviat Dumnezeu (Tatal), n’a vazut putrezirea.” (Fapt. Apost.) Sfantul Tau in acest text, inseamna Neprihanitul Tau. Sfintirea este neprihanire, si viceversa. Neprihanirea defineste omul, defineste fiinta umana dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, pentru ca neprihanirea este chipul Creatorului. Singurul om adevarat in cer si pe pamant, valabil asta si pentru ingeri, este omul neprihanit, omul pacatos sau ingerul pacatos, este un rebut, un om sau un inger gunoi, un om sau un inger care va merge la ghena, pentru ca este un gunoi, un rebut, o nenorocire, un mincinos si un criminal incurabil. Nu degeaba Isus Hristos, Salvatorul, prietenul si fratele nostru, este numit in Biblie, Omul Isus Hristos, pentru ca Isus este etalonul, este masura si definirea corecta a omului dupa chipul lui Dumnezeu: „Caci Cel ce sfinteste (Hristos) si cei ce sunt sfintiti, (noi pacatosii) sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-i este rusine sa-i numeasca frati.” (Evrei) Fiecare om scrie cu viata lui o istorie, istoria pacatului sau istoria neprihanirii, si din acest motiv, cand suma oamenilor de pe aceasta planeta este in majoritate o suma a oamenilor pacatosi, atunci planeta este Iadul. Drumul spre paradis, spre Imparatia lui Dumnezeu, unde va fi numai neprihanire, pentru omul pacatos, porneste din Iad. Primul Adam a plecat din Paradis in Iad, iar omul pacatos reface drumul, dar invers, din iad in Imparatia lui Dumnezeu, prin al doilea Adam, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, un Duh datator de viata neprihanita. Veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi si neprihaniti, pentru ca neprihanirea vine doar dupa eliberarea din robia pacatului, neprihanirea este posibila numai in libertate, si inseamna libertate, este libertatea absoluta. Doar dupa ce omul pacatos devine liber, poate sa fie si neprihanit, poate sa aleaga din nou, liber fiind, sa ramana neprihanit sau sa devina rob al pacatului, asa cum a facut Lucifer in cer, cu ingerii lui, si apoi Eva cu Adam pe pamant, devenind din neprihaniti liberi, pacatosi robi, dar invers, sa devii neprihanit din pacatos, din robia pacatului, nu se mai poate, pentru ca pacatul este robie, nu libertate. Doar neprihanirea este libertate, pacatul nu este. Cand Dumnezeu ne da si vointa, dar si puterea de a infaptui neprihanirea, binele absolut, nu ne ia libertatea. Foarte, foarte important de subliniat acest maret adevar. Din starea de neprihanire, asa cum am spus, oamenii sau ingerii pot sa aleaga pacatul, dar din starea de pacat, oamenii sau ingerii nu mai pot sa ajunga neprihaniti, chiar daca ar alege asta, pentru ca legea pacatului si a mortii, nu este si nu va fi niciodata o lege a libertatii, ci doar a robiei. Este esential sa intelegeti acest adevar al Evangheliei Vesnice, pentru ca el este un adevar vesnic. Crucea ne da posibilitatea sa alegem ce vrem. Crucea ne arata ca Satana este primul ucigas din Univers, cel care a vrut si vrea uciderea lui Dumnezeu, dar mai arata ceva, ca uciderea lui Dumnezeu, a devenit pentru Satana, propriul sau final, propriul sau sfarsit, disparitia sa din Univers, prin biruinta lui Isus Hristos asupra faradelegilor sale, prin neprihanire. Neprihanirea si viata, au biruit pacatul si moartea, adica pe Satana, „Fiindca plata pacatului este moartea, dar darul fara plata al lui Dumnezeu, este viata vesnica, in Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani) Pacatul da oamenilor pacatosi si ingerilor cazuti, moartea, iar neprihanirea da oamenilor facuti neprihaniti de Isus Hristos, viata. Asta ne spune textul de mai sus. Simplu.

Nimeni nu i-a luat cu forta viata lui Isus Hristos, El si-a daruit-o de buna voie, inca din cer, inainte de intrupare, El s-a jertfit, El s-a lasat batjocorit si crucificat, ca noi sa mai avem o sansa de supravietuire, devenind astfel donatorul nostru de viata neprihanita, singura viata care poate sa ajunga langa Dumnezeu si in Imparatia lui Dumnezeu, dar despre asta si despre multe altele la fel de interesante si de adevarate, data viitoare, in episodul urmator. Vom gasi alte si alte scurtaturi de geniu, marca Isus Hristos.

„Cine crede in Fiul lui Dumnezeu are marturisirea aceasta in el, cine nu crede pe Dumnezeu, Il face mincinos, fiindca nu crede marturisirea pe care a facut-o Dumnezeu despre Fiul Sau. Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau. Cine are pe Fiul are viata, cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viata. V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi care credeti in Numele Fiului lui Dumnezeu aveti viata vesnica. … „Stim ca Fiul lui Dumnezeu a venit si ne-a dat pricepere sa cunoastem pe Cel ce este adevarat. Si noi suntem in Cel ce este adevarat, adica in Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevarat, si viata vesnica.” (1Ioan)

Ai pup iu ol!

(Va urma)

Primul Adam si al doilea Adam (ep.2)

Motto: „De aceea este scris: „Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam, a fost facut un duh datator de viata.” (1 Corinteni)

Dragii mei prieteni si neprieteni, cu ceva timp in urma, cu destul timp in urma, adica in 2011, scriam primul post despre acest subiect, primul Adam si al doilea Adam, post pe care puteti sa-l cititi sau sa-l recititi, AICI. Astazi a venit vremea sa continuam acest subiect, si sa vorbim despre al doilea Adam, Isus Hristos. Dupa ce am discutat despre trinitate, post pe care puteti sa-l cititi sau sa-l recititi AICI, o sa vedeti astazi, in acest post pe care il cititi chiar acum, de ce al doilea Adam, Isus Hristos, are o legatura indisolubila, cu subiectul trinitatii. Dupa ce am vorbit despre moartea intai si moartea a doua, vom vedea astazi, ce frumos se leaga unele de altele, toate aceste subiecte din Evanghelia Vesnica, adica subiectul „trinitatii”, cu cel al mortii intai si al mortii a doua, precum si cu subiectul primului si al celui de-al doilea Adam, dar si cu subiectul Cartea Vietii. Asa cum ati aflat, daca cititi Biblia asa cum trebuie, trinitatea nu exista. Exista doar Tatal si Fiul Sau. Vom vedea ce insemnatate majora are acest imens adevar, in economia intelegerii adevarului vesnic al lui Dumnezeu, adica a Evangheliei Vesnice. Nimic nu este intamplator, iar subiectele, asa cum am spus, se leaga armonios intre ele, daca sunt intelese corect, si daca se doreste intelegerea lor corecta, dincolo de dogmele sau de invataturile bisericii dumneavoastra. Stiu, socul aflarii unui adevar, adica a altceva decat stiati pana acum, nu trebuie neglijat, dar daca treceti peste acest soc, veti fi cu adevarat liberi, liberi cu si in adevarul lui Dumnezeu. Daca primul Adam este si reprezinta prima Creatie, al doilea Adam, adica Omul Isus Hristos, Fiul intrupat al lui Dumnezeu, este si reprezinta, salvarea noastra din pacat si din moarte sau altfel spsus, revenirea noastra la neprihanire si la viata, adica la Imparatia lui Dumnezeu, si in familia lui Dumnezeu: „Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis: „Iata, Eu fac toate lucrurile noi.” Si a adaugat: „Scrie, fiindca aceste cuvinte sunt vrednice de crezut si adevarate.” (Apocalipsa)

In primul episod, incheiam cu aceste doua texte:

“De aceea este scris: “Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. Dar intai vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc, ce este duhovnicesc vine pe urma. Omul dintai este din pamant, pamantesc, Omul al doilea este din cer. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti, cum este Cel ceresc, asa sunt si cei ceresti. Si, dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa vom purta si chipul Celui ceresc. Ce spun eu, fratilor, este ca nu poate carnea si sangele, sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu, si ca putrezirea, nu poate mosteni neputrezirea.”

si acesta:

“Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos, dar fiecare la randul cetei lui. Hristos este cel dintai rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.” 

Sa ne reamintim pe scurt, cateva lucruri din Biblie, lucruri care ne vor ajuta sa intelegem foarte bine intregul. Cei care citesc Biblia, stiu ca Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat in om, mai este numit si Fiul Omului. Dar tot din Biblie stim, ca omul, adica primul Adam, cel cazut in pacat, este numit si el, tot fiul omului. Iata cateva texte cu aceaste doua denumiri identice, atat pentru oamenii normali, pacatosii, adica pentru primul Adam, cat si pentru Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, al doilea Adam. Vom vedea dupa aceea, de ce fac aceasta paralela. Aceasta paralela, ne va ajuta sa intelegem fara echivoc cine este primul Adam, si cine este al doilea Adam. Voi prezenta mai intai, textele care vorbesc despre primul Adam, adica pacatosul de rand, asa cum suntem toti cei nascuti pe planeta Pamant, din Adam si din Eva, cei cazuti in pacat:

  • Doamne, ce este omul ca sa iei cunostinta de el, fiul omului, ca sa iei seama la el? Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.” (Psalmul 144)
  • „Dar cine esti tu, ca sa te temi de omul cel muritor, si de fiul omului, care trece ca iarba, si sa uiti pe Domnul, care te-a facut, care a intins cerurile, si a intemeiat pamantul?” (Isaia)
  • Si Domnul mi-a zis: „Fiul omului, acestia sunt oamenii care fac planuri nelegiuite, si dau sfaturi rele in cetatea aceasta! (Ezechel)
  • Fii cu luare aminte, fiul omului, caci vedenia priveste vremea sfarsitului!(Daniel)

Acum sa vedem si textele care vorbesc despre al doilea Adam, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, tot ca despre un Fiu al Omului, adica ca ca despre primul Adam, care devine insa al doilea Adam, adica tot un Fiu al omului, dar neprihanit, nu pacatos, aceasta fiind diferenta esentiala si majora, dintre cei doi Adami, primul, si al doilea. Altfel spus, cei doi Adami sunt identici, dar totodata diferiti:

  • Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamant sa ierte pacatele, „Scoala-te”, a zis El slabanogului: „Ridica-ti patul, si du-te acasa.” (Matei)
  • Caci Fiul omului este Domn si al Sabatului.” (Matei)
  • Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul omului va sta trei zile si trei nopti, in inima pamantului. (Matei)
  • Fiul omului va trimite pe ingerii Sai, si ei vor smulge din Imparatia Lui toate lucrurile care sunt pricina de pacatuire, si pe cei ce savarsesc faradelegea (Matei)
  • Caci Fiul omului are sa vina in slava Tatalui Sau cu ingerii Sai, si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. (Matei)
  • Caci invata pe ucenicii Sai si zicea:
  • „Si veti vedea pe Fiul omului sezand la dreapta puterii, si venind pe norii cerului.” (Marcu)
  • Caci Fiul omului a venit nu ca sa piarda sufletele oamenilor, ci sa le mantuiasca.” (Luca)
  • Si Isus i-a zis: „Iudo, cu o sarutare vinzi tu pe Fiul omului?” (Luca)

Acum, dupa aceste serii de texte biblice, care ne vorbesc atat despre primul Adam, cat si despre al doilea Adam, ca fiind amandoi fii ai omului, avem mura in gura, dezlegarea invataturii despre cei doi Adami. Adam, ca primul om creat de Dumnezeu pe planeta Pamant, este Adam-ul pamantesc, cel  facut din pamant, care devine rob al pacatului si al mortii, adica rob al lui Dracu’, si al doilea Adam, Omul din cer, Omul ceresc, este Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Salvatorul nostru, care devine tot ca Adam prin intrupare, dar un Adam neprihanit si liber, un invingator al pacatului si al mortii, devenind astfel si un duh datator de viata! Duhul lui Hristos este Duhul datator de viata. O sa vedem de ce asa, dar pana atunci, sa mai vedem niste texte din Biblie, pe aceasta tema a Duhului:

  • Si daca Duhul Celui ce a inviat pe Isus dintre cei morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Isus din morti, va invia si trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Sau, care locuieste in voi.” (Romani)
  • Duhul lui Dumnezeu m-a facut, si suflarea Celui Atotputernic imi da viata.” (Iov)
  • Duhul este acela care da viata, carnea nu foloseste la nimic, cuvintele pe care vi le-am spus Eu, sunt duh si viata.” (Ioan)
  • „Nu ne-a dat Unul singur, Dumnezeu, suflarea de viata, si ne-a pastrat-o?” (Maleahi)

Si acum sa vedem si sa citim acest text cheie:

  • “De aceea este scris: “Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam, a fost facut un duh datator de viata.

Ce inseamna un suflet viu, am discutat in primul post despre cei doi Adami. Nu mai reiau acum si aici argumentele pe care le puteti citi AICI. Hai sa imbinam acum, toate aceste afirmatii ale Bibliei, si sa vedem ce iese. Vom vedea cum subiecte importante ca: intruparea lui Isus Hristos, trinitatea ca adevar sau minciuna, primul Adam si al doilea Adam, moartea intai si moartea a doua, se imbina perfect, si formeaza impreuna, Evanghelia Vesnica, adica vestea buna vesnica, a salvarii noastre din robia Satanei, si readucerea noastra in Imparatia lui Dumnezeu. Viata si neprihanirea merg impreuna, mana in mana, asa cum am mai spus de multe ori pe acest blog, si asta este si inseamna: Tatal si Fiul Sau Isus Hristos, iar pacatul si moartea merg impreuna, tot mana in mana, iar asta este Satana, Diavolul, Dracu’, si ingerii cazuti. Poate ca v-ati intrebat vreodata, de ce a trebuit sa se intrupeze Isus Hristos in om, si sa devina astfel un Fiu al Omului, ca primul Adam, dar sa fie totusi diferit, adica un al doilea Adam. Simplu de raspuns. Primul Adam, adica primul OM, a pacatuit, adica s-a despartit de buna voie si nesilit de nimeni, de Dumnezeu, adica s-a despartit de viata si de neprihanire, si a devenit astfel un rob al Satanei, adica al pacatului si al mortii. ACEST Adam trebuia salvat, nu altul, si nu Fiul lui Dumnezeu. De aceea Fiul lui Dumnezeu trebuia sa fie la fel ca primul Adam, in toate cele, ca sa-l salveze pe el, nu pe altcineva. Daca nu s-ar fi intrupat in primul Adam, Isus Hristos ar fi devenit capul unei alte omeniri, unei omeniri noi, straina de primul Adam. De aceea a trebuit Isus Hristos, ca sa se intrupeze in primul Adam. Nu se putea altfel. Nu exista nicio alta solutie. „Prin urmare, a trebuit sa Se asemene fratilor Sai in toate lucrurile, ca sa poata fi, in ce priveste legaturile cu Dumnezeu, un Mare Preot milos si vrednic de incredere, ca sa faca ispasire pentru pacatele norodului.” (Evrei) De ce asa si nu altfel?! Pentru ca aici mai intervine ceva, ceva foarte important, si anume, intervin cele doua viziuni despre Dumnezeu, si despre planul Sau de salvare a omului pierdut in pacat si in moarte. Unii cred si propovaduiesc ca Dumnezeu il omoara pe Isus Hristos in locul nostru, ca sa-si potoleasca astfel setea de dreptate, pentru ca noi l-am deranjat, l-am jignit si l-am suparat maxim pe Dumnezeu tiranul, cu si prin pacatele noastre. Aceasta este varianta satanica a „evangheliei”, iar altii, printre care ma numar si eu, cred ca Isus Hristos a venit in lume, doar ca sa readuca neprihanirea, si implicit viata, in existenta pacatoasa a primului Adam. Aceasta este singura si adevarata misiune a lui Isus Hristos, aceasta este singura Veste Buna. Restul e … cancan! Asa cum am mai spus de multe ori, nu exista viata fara neprihanire, asa cum nu exista moarte, fara pacat. Stiu ca multi „crestini”, majoritatea, vor doar viata lui Isus, nu si neprihanirea Lui. Asa ceva nu se poate! Revin, Isus Hristos a biruit pacatul, nu pentru ca a fost ucis de Tatal Sau in locul nostru, ci pentru ca a biruit pacatul prin neprihanire! Sesizati diferenta fundamentala dintre cele doua variante al Evangheliei?! Iata unul din textele, cel mai important cred eu, care demoleaza prima varianta, cea satanica: „De aceea, cand intra in lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfa, nici prinos, ci Mi-ai pregatit un trup, n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pacat. Atunci am zis: „Iata-Ma, vin sa fac voia Ta, Dumnezeule!” (Evrei)  Dupa cum se vede, Dumnezeu nu a avut, nu are, si nu va avea niciodata nevoie de crimele noastre, citeste: jertfe, arderi de tot, prinosuri, etc. Dumnezeu nu are nevoie de astfel de lucruri. Altul era mesajul pe care trebuia sa-l intelegem noi si generatiile trecute, din aceste jertfe, si prin aceste jertfe, si anume acela ca, pentru tampeniile noastre, pentru credulitatea noastra, vezi-o pe Eva in Eden, pentru pacatele noastre, Dumnezeu trebuie sa sufere, Dumnezeu trebuie sa se jertfeasca pentru noi, nu noi pentru El! Acesta este mesajul corect, transmis de Dumnezeu prin ritualuri si jertfe in Vechiul Testament, si prin Isus Hristos in Noul Testament, mesaj pe care Dracu’ l-a convertit in minciuna cum ca Dumnezeu vrea sa ne ia gatul, pentru ca l-am ofensat, pentru ca l-am suparat, pentru ca i-am dat cu flit! Aceasta este o imensa minciuna satanica, iar urmatoarea parte a textului, ne arata adevarata misiune a lui Isus Hristos pe Pamant: „Iata-Ma, vin sa fac voia Ta, Dumnezeule!” …  Prin aceasta „voie” am fost sfintiti noi, si anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, o data pentru totdeauna. (Evrei)  Se pare ca acest text ma contrazice, nu-i asa, pentru ca vorbeste de o jertfire a trupului lui Hristos?! Nu prieteni si neprieteni! Nu ma contrazice deloc, ba dimpotriva, ma confirma! Ma sustine puternic, si fara dubii. Sa ne reamintim de ce era jertfit/omorat, animalul de jertfa, in Vechiul Testament? Din ce cauza? Raspuns: Pentru ca pacatosul isi marturisea pacatul asupra lui. Atunci, cine il omora pe animal in realitate? Pacatul nostru, marturisit asupra lui! Cine este pacatul? Dracu”! Cine l-a omorat pe Isus, Dumnezeu sau Dracu’? Raspuns corect: Dracu’. Ce trup a purtat Isus pe cruce? Trupul primului Adam. Ce a devenit Isus Hristos dupa invierea Sa? Al doilea Adam! Ce „proprietati”, ce insusiri a avut, are si va avea al doilea Adam, fata de primul Adam, cel cazut in pacat? Iata-le! Iata cum arata al doilea Adam, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat:El a fost facut de Dumnezeu pentru noi, intelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare, pentru ca, dupa cum este scris: „Cine se lauda sa se laude in Domnul.” (1Corinteni)  Caci nu-i asa: „In zilele acelea si in vremurile acelea, voi face sa rasara lui David, o Odrasla neprihanita (Isus Hristos), care va infaptui dreptatea si judecata in tara. In zilele acelea, Iuda va fi mantuit, si Ierusalimul va locui in liniste. Si iata cum Il vor numi: „Domnul, Neprihanirea noastra.” (Ieremia)  Deci dragii mei, Isus Hristos, al doilea Adam, il transforma pe primul Adam cazut in pacat, intr-un om neprihanit. Aceasta este marea biruinta a lui Isus Hristos! De aceea a si fost inviat Isus Hristos de catre Tatal Sau. Nu ca a murit El in locul nostru, ca sa-l imbuneze pe Tatal Sau cel suparat fleasca, si dornic de sange omenesc, asa cum gresit invata „crestinii”, adica falsii crestini, cei mintiti si pacaliti de Dracu’, care il prezinta pe Dumnezeu, ca pe un tiran setos de sange, un tiran care are cultul personalitatii exacerbate la maxim, si care nu vrea decat osanale tembele pentru Sine, pentru ca altfel te chinuieste si te omoara in fel si chip! Acum am ajuns si la subiectul trinitatii, subiect despre care am scris AICI. Invatatura despre al doilea Adam, care este Isus Hristos, ne spune fara echivoc, si fara putinta de a ne insela, cine si ce este Duhul datator de viata, despe care ne vorbeste Dumnezeu in Biblie. Raspunsul clar si fara echivoc, este acela ca, al doilea Adam, adica Isus Hristos, este Duhul datator de viata si de neprihanire, adica de viata neprihanita. Asa cum vedem si din acest minunat subiect al celui de-al doilea Adam, Isus Hristos este al doilea Adam, Fiul Omului, Fiul coborat din cer, devine la fel ca primul Adam prin intrupare, dar total diferit, datorita neprihanirii Sale, adica a vietii neprihanite, lipsite de pacat, pe care a dus-o in „haina”, adica in trupul primului Adam, cel facut din pamant. Astfel si numai astfel, El, Isus Hristos, devine un Duh datator de viata, pentru primul Adam cazut in pacat, adica pentru intreaga omenire! Altfel spus, prin Duhul Sau, Duhul lui Hristos, Isus Hristos ne daruieste noua, tuturor celor care vrem asta, neprihanirea si viata Sa, adica viata Sa neprihanita. Duhul lui Hristos pune in noi atat viata, cat si neprihanirea Sa. Acest maret dar dumnezeiesc al Tatalui si al Fiului, fiind tema intregii Scripturi, a Noului Testament, adica continuarea prin implinire, a Vechiului Testament. Astfel, Vechiul Testament, devine insusi Noul Testament, adica un intreg perfect. Iata si dovada ca asa este: „Dar iata legamantul pe care-l voi face cu casa lui Israel, dupa acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele in mintea lor si le voi scrie in inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, si ei vor fi poporul Meu. Si nu vor mai invata fiecare pe vecinul sau pe fratele sau, zicand: „Cunoaste pe Domnul!”, caci toti Ma vor cunoaste, de la cel mai mic pana la cel mai mare dintre ei.” (Evrei)  Vedeti ce frumos se leaga totul: intruparea, salvarea, primul Adam si al doilea Adam, precum si descifrarea identitatii Duhului de viata?! Vedeti ce frumos se leaga Vechiul Testament de Noul Testament, prin implinirea celui dintai, in cel de-al doilea?! Vedeti ce frumos si minunat se leaga toate! Un puzzle perfect se deschide ochilor nostri! Invatatura, mesajul lui Dumnezeu despre al doilea Adam, Fiul Sau, desfiinteaza pentru totdeauna, minciuna satanica, a trinitatii dumnezeirii.

„Voi insa nu mai sunteti pamantesti, ci duhovnicesti, daca Duhul lui Dumnezeu locuieste in adevar in voi. Daca n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. Si daca Hristos este in voi, trupul vostru, da, este supus mortii, din pricina pacatului, dar duhul vostru este viu, din pricina neprihanirii.” (Romani)  Ce vreti mai clar?!

“Isus le-a zis din nou: “Pace voua ! Cum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi.” Dupa aceste vorbe, a suflat peste ei si le-a zis: “Luati Duh Sfant!” (Ioan)

Caci Domnul este Duhul, si unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea.” (2Corinteni)  Fara comentarii! Doar orbii si surzii, cei orbiti de Satana, si cei care isi astupa urechile ca sa nu auda adearul, nu pot sa vada si sa intelega, aceste afirmatii extrem de limpezi ale lui Dumnezeu!

Acum se vede limpede, cine este Duhul datator de viata. Acum se vede clar, ca Isus Hristos, al doilea Adam, este si inseamna: un Duh datator de viata! Al doilea Adam, este primul Adam, adica Isus Hristos intrupat in primul Adam, facut neprihanit de Tatal Sau si de catre insusi Hristos, prin ascultarea de Tatal Sau. Acum putem sa intelegem bine, si cu adevarat pe deplin, textul citat la inceputul acestui post:

“De aceea este scris: “Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam (Isus Hristos) a fost facut un duh datator de viata. Dar intai vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc, ce este duhovnicesc, vine pe urma. Omul dintai este din pamant, pamantesc, Omul al doilea este din cer. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti, cum este Cel ceresc, asa sunt si cei ceresti. Si, dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa vom purta si chipul Celui ceresc. Ce spun eu, fratilor, este ca nu poate carnea si sangele, sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu, si ca putrezirea, nu poate mosteni neputrezirea.” Acum putem sa intelegem foarte bine, si acest text citat mai sus, la inceputul acestui post: “Caci daca moartea a venit prin om (prin primul Adam), tot prin om (prin al doilea Adam, Isus Hristos, Duhul datator de viata si de neprihanire) a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos, dar fiecare la randul cetei lui.”   Minunat! Perfect! Superb! Iata si biruinta totala asupra mortii intai si a mortii a doua, a celui de-al doilea Adam, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! Totul este rotund si perfect! Bucurati-va!

Concluzia la cele discutate aici:

  • „Avem increderea aceasta tare in Dumnezeu, prin Hristos. Nu ca noi, prin noi insine, suntem in stare sa gandim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu, care ne-a si facut in stare sa fim slujitori ai unui legamant nou, nu al slovei, ci al Duhului, caci slova omoara, dar Duhul da viata.” (2Corinteni)

  • „Daca deci ati inviat impreuna cu Hristos, sa umblati dupa lucrurile de sus, unde Hristos sta la dreapta lui Dumnezeu. Ganditi-va la lucrurile de sus, nu la cele de pe pamant. Caci voi ati murit, si viata voastra este ascunsa cu Hristos in Dumnezeu. Cand se va arata Hristos, viata voastra, atunci va veti arata si voi impreuna cu El in slava.” (Coloseni) …
  • „intrucat stim ca Hristosul inviat din morti nu mai moare, moartea nu mai are nicio stapanire asupra Lui.” (Romani)
  • “Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos, dar fiecare la randul cetei lui. Hristos este cel dintai rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos.”

Bucurati-va!

Isus Hristos Cu respect,

Moartea intai si Moartea a doua (ep.3)

Motto: Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut.”

Si moartea nu va mai fi, ne spune Dumnezeu. Ce inseamna asta? Daca moartea nu va mai fi, inseamna cu nu va mai fi nici Diavolul cu ingerii lui cazuti, demonii sau dracii, nici nelegiuitii care au foat de partea lor de-a lungul veacurilor de pacat, si… nici Iadul, nu-i asa?! Stiu, aici Dumnezeu va dezamageste! Stiu, aici Dumnezeu ne arata ca nu este atat de sadic, de criminal, de dictator si de insensibil, pe cat s-a straduit din raspunteri Dracu’, sa ni-l prezinte pe Dumnezeu de-a lungul veacurilor de minciuna, prin toate slugile lui din biserici, culte, secte, religii de tot felul, ateisme, comunisme, fascisme, culturisme, citeste cultura mincinoasa, si asa mai departe. Stiu, Dumnezeu va dezamageste ca nu este nimic din toate acestea! Ati fost invatati ca Dracu’ nu exista, si ca binele si raul vin deopotriva de la o singura persoana: Dumnezeu. Gresit dragii mei! Gresit. Dracu’ exista cu adevarat, ca si Dumnezeu, si el, Dracu’, este autorul a tot ce a fost si inca este abominabil pe planeta Pamant, de la cel mai mic rau, pana la cel mai mare. Stiu ca dumneavoastra il faceti vinovat doar pe Dumnezeu, de tot ce s-a intamplat si inca se mai intampla pe planeta Pamant. Stiu ca numai El, Dumnezeu, este de vina in ochii tuturor pamantenilor. Cand ganditi asa despre Dumnezeu, inseamna ca nu stiti nimic despre El, ca nu-l cunoasteti absolut deloc, ca nu-i cunoasteti nici iubirea, nici dreptatea, nici mila, dar nici ura Sa fata de pacat. Nu siti mai nimic despre adevaratul si Viul Dumnezeu. Aveti in minte un Dumnezeu satanic, prezentat lumii de insusi Dracu’, prin toate minciunile lui despre Dumnezeu. Ati vazut cum se duce lupta in campaniile electorale de pe planeta Pamant? Fiecare arunca cu cat mai mult noroi in adversar, cu minciuni, manipulari, imagini false sau deformate despre adverasrul sau. Asa face si Dracu’ in raport cu Dumnezeu. Exact la fel! Nu cadeti in plasa lui! Nu va lasati manipulati si prostiti de Dracu’, cu minciuni despre Dumnezeu! „Si moartea nu va mai fi„, insemana disparitia totala si pentru totdeauna din Universul lui Dumnezeu, a mortii si a pacatului, precum si a autorului acestora: Diavolul, Satana, Dracu’. Inseamna ca nu va mai exista niciun iad vesnic, si ca singurul iad a fost planeta Pamant, in timpul domniei Satanei. Acesta a fost, este si nu va mai fi, singurul Iad. Asa spune Biblia. Am mai scris despre acest subiect AICI, AICI, AICI, si AICI. Cine are curiozitatea sa vada argumnetele acestei afirmatii, cum ca iadul nu este vesnic, le va putea citi in aceste posturi, si nu numai.

Ce inseamna „lucrurile dintai” ? Dragii mei prieteni si neprieteni, „Lucrurile dintai”, inseamna prima creatie, primul Adam. Adam care a cazut in pacat si in moarte, datorita Evei si a Diavolului mincinos si ucigas. Inseamna cerul dintai si pamantul dintai, care or sa piara pentru totdeauna. Aceasta prima creatie, care s-a degradat si s-a ticalosit datorita pacatului si a mortii, a Diavolului, va lua sfarsit pentru totdeauna. Va incepe astfel a doua creatie, un cer nou si un pamant nou, lumea cea noua, a celui de-al doilea Adam, Isus Hristos, Isus cel datator de proprie viata, tuturor celor care l-au acceptat ca salvator, si au fost salvati astfel din pacat si din moarte. Ceilalti, cei care nu au crezut in el, cei care i-au refuzat oferta salvatoare, care nu l-au dorit, vor merge in iazul de foc, adica moartea a doua, si vor pieri pentru totdeauna, impreuna cu mentorul, seful si stapanul lor, Dracu’. Asta spune si Biblia:

Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou, pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera, si marea nu mai era. Si eu am vazut coborandu-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfanta, Noul Ierusalim, gatita ca o mireasa impodobita pentru barbatul ei. Si am auzit un glas tare care iesea din scaunul de domnie si zicea: „Iata cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, si ei vor fi poporul Lui, si Dumnezeu insusi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut.” Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis: „Iata, Eu fac toate lucrurile noi.” Si a adaugat: „Scrie, fiindca aceste cuvinte sunt vrednice de crezut si adevarate.” Apoi mi-a zis: „S-a ispravit! Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul. Celui ce ii este sete ii voi da sa bea fara plata din izvorul apei vietii. Cel ce va birui va mosteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, si el va fi fiul Meu.” (Apocalipsa)

„Dar, cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli si toti mincinosii, partea lor este in iazul care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua.” (Apocalipsa)

Din cauza Iazului de foc, care este moartea a doua, si pe seama lui, s-au tesut de-a lungul timpului, toate minciunile despre iadul cel vesnic, despre purgatoriu, si chinurile in foc ale pacatosilor pierduti. Aceasta minciuna satanica este zugravita pe zidurile bisericilor „crestine”, propovaduita de la amvoane sau din fata altarelor, ca sa ingrozeasca o lume proasta si nestiutoare, si ca sa o tina in bezna, in ignoranta, si in supunere fata de un cler mincinos, si o institutie, biserica, care de mult timp nu-l mai slujeste pe Viul Dumnezeu, asa cum nici evreii din vechime, nu-l mai slujeau pe Viul Dumnezeu la Templul lor, ci pe Dracu’. Socant nu-i asa, sa auzi astfel de afirmatii! Nu le fac eu, si nu le-am facut eu, aceste afirmatii, le-a facut Isus Hristos insusi. Cititi Biblia si o sa vedeti ca asa este. Comertul cu Dumnezeu a fost totdeauna profitabil, in toate veacurile. Atat in „Iudaismul SRL”, cat si in „Crestinismul SRL”, care au avut si inca mai au, mari castiguri materiale, dar nu si spirituale. Iadul nu este vesnic dragii mei. Iazul de foc, moartea a doua, este sfarsitul Iadului. Este disparitia lui finala si pentru totdeauna. Iadul va dispare impreuna cu Dracu’, ingerii cazuti, si toti nelegiuitii care au fost de partea lor de-a lungul veacurilor. In cenusa se vor preface cu totii. In cenusa la picioarele lui Hritstos, si ale noastre, ale celor salvati. Asa spune Dumnezeu in Biblie. Acesta este adevarul, si nu este altul. Cercetati Scripturile si veti afla.

Mai exista in cercurile crestine, urmatoarea intrebare: De care moarte a murit Isus Hristos? De moartea intai sau de moartea a doua? Raspuns: Isus Hristos a murit doar de moartea intai, nu si de moartea a doua, dar intr-un anumit sens, El a murit si de moartea a doua, atata timp cat viata Lui a fost in mainile Tatalui Sau, si nu ii mai apartinea. Este ca si cum ai lua inima unui om aflat in moarte cerebrala, si pana o pui in pieptul primitorului, donatorul este deja mort, dar totusi viu, in sensul ca inima lui este inca vie, si va fi vie in pieptul altuia. Pastrand proportiile din exemplu de mai sus, care poate nu este cel mai elocvent, putem spune ca la fel a fost si cu viata neprihaita a lui Isus Hristos, care a fost donata de buna voie si nesilit de nimeni, de catre Isus Hristos, gratis, tuturor oamenilor care si-au dorit-o. O viata neprihanita, fara pacat. Ea a fost daruita de Isus Hristos omenirii, fiind cedata in mainile Tatalui Sau, iar Tatal Sau i-a redaruit-o, datorita neprihanirii Sale, adica a faptului ca Isus Hristos fiind fara de pacat, nu merita sa moara, si nici nu trebuie ca sa moara vreodata. Un neprihanit, fie el inger, om sau Fiul lui Dumnezeu, trebuie sa traiasca, nu sa moara. Neprihanirea si viata sunt inseparabile, sunt esenta imparatiei lui Dumnezeu, asa cum pacatul si moartea sunt inseparabile, fiind esenta imparatiei lu’ Dracu’, Iadul. Neprihanirea este cea mai inalta forma de civilizatie din Universul creat de Dumnezeu, asa cum am mai spus pe acest blog, AICI. Iata si dovada ca asa este:

„Fiindca David era proroc si stia ca Dumnezeu ii fagaduise cu juramant ca va ridica pe unul din urmasii sai pe scaunul lui de domnie, despre invierea lui Hristos a prorocit si a vorbit el, cand a zis ca sufletul Lui nu va fi lasat in Locuinta mortilor, si trupul Lui nu va vedea putrezirea. Dumnezeu a inviat pe acest Isus, si noi toti suntem martori ai Lui.” (Faptele Apostolilor)  Ce spune acest text? Spune exact ceea ce am scris mai sus: ca un neprihanit nu poate sa moara, nu merita sa moara, pentru ca nu ar fi drept, si nu va muri niciodata, decat cel mult de moartea intai, adica moartea somn. Moartea a doua fiind disparitia totala din Univers, nu are cum sa fie niciodata partea lui Isus Hristos sau a vreunei fiinte neprihanite, care a ramas langa Dumnezeu sau care s-a intors la Dumnezeu, si a iubit neprihanirea Lui. Asa ceva nu exista. Acesta este si sensul afirmatiei lui Isus din aceste text, prezentat si in episoadele anterioare, si pe care am promis ca o sa-l interpretez in lumina Evangheliei Vesnice: „Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata.” Ati prins ideea din text?! Sa o spunem altfel, ca sa intelegem si mai bine: Cine crede in Mine ne spune Isus, chiar daca a murit de moartea intai, el in realitate traieste, asa cum si Eu am trait cat timp am dormit in mormant, pentru ca el, credinciosul mort, doar doarme somnul mortii intai, nu este mort definitiv (fara viata lui Isus), si fara speranta inverii, iar Eu, Isus, il voi invia la prima inviere. In consecinta, putem spune ca el, mortul care doarme somnul mortii intai, nu a murit niciodata cu adevarat, adica nu a disparut niciodata din Univers, asa cum o sa se intample cu toti cei care vor muri de moartea a doua, in iazul de foc, in frunte cu Dracu’. Omul mort de moartea intai, care a murit credincios lui Isus Hristos si Tatalui Sau, doar se odihneste, doar doarme o vreme in tarana pamantului, pentru ca nu-i asa, neprihanitii nu vor fi lasati sa moara niciodata. Neprihanitul Isus, in mormant, dormea, viata Lui fiind vie in mainile Tatalui Sau, si atunci, El, Isus, nu a murit, a dormit. Doar nelegiuitii vor muri cu adevarat, adica vor disparea pentru totdeauna din Univers, prin moartea a doua. Isus ne mai spune si in alt text, ceea ce ne-a spus si in textul de mai sus, cum ca cei care traiesc, care sunt in viata, si care cred in El si in promisiunea invierii, nu vor muri niciodata, in sensul ca nici ei nu vor fi afectati de moartea a doua. Iata textul:  “Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor, a doua moarte, n-are nicio putere…”  Vedeti ce frumos se leaga Evanghelia Vesnica?!

De aceea spune Isus in alta parte, cum ca oricine nu-l urmeaza pe El, cine nu are incredere in El, cine nu-l vrea pe El, este deja mort, in viata fiind, din cauza pacatului primului Adam, si nu are nicio sansa sa scape de moartea a doua. Acesta este sensul acestei afirmatii din Biblie:  

  • „Vino dupa Mine, i-a raspuns Isus, si lasa mortii sa-si ingroape mortii.” (Matei)

Cei care sustin sus si tare, ca Isus ar fi trebuit sa moara de moartea a doua, ca sa ne salveze cu adevarat, sustin faptul ca daca Isus a murit doar de moartea intai, atunci inseamna ca Dumnezeu face glume proaste cu noi, joaca o opereta ieftina, cu tot acest plan de salvare, cu aceasta jertfa a lui Isus Hristos, care este doar mimata ca fiind moarte, daca aceasta moarte este doar moartea intai, si ca din acest motiv, nu se joaca pe bune de-a Salvatorul, ci doar mimeaza lupta pe viata si pe moarte, cu Dracu’ si cu pacatul. Asa sa fie? Va spun sincer ca si eu am gandit un timp in acest fel. Am imbratisat aceasta varianta, crezand ca acesta este adevarul. M-am inselat atunci, si Dumnezeu m-a ajutat sa gasesc adevarul, pe care l-am si prezentat cu argumente, in ceea ce am scris pana acum. De ce Isus Hristos nu putea sa moara de moartea a doua? Pentru ca moartea a doua este doar partea celor pierduti, nu a celor biruitori. Biruitorii nu pot sa moara de moartea a doua, ci doar de moartea intai. Isus Hristos a fost biruitorul pacatului si implicit al mortii, deci nu putea, nu era drept ca El sa moara de moartea a doua. Ati prins ideea?! Argumnetul celor care sustin ca Isus trebuia sa moara de moartea a doua, mai este si acela ca: daca nu s-a intamplat asa, jertfa lui Isus nu este reala, ci doar o facatura, pentru ca Isus in realitate nu poate sa moara pe bune, pentru ca este Dumnezeu, ori Dumnezeu fiind nemuritor, nu poate sa moara pe bune, de-adevaratelea, deci totul este un fals, o inselaciune, o comedie de prost gust. Altfel spus, Isus Hristos nu a jucat corect fata de Dracu’ si fata de noi, oamenii, ne-a pacalit pe toti, pentru ca El, Isus, nu a riscat nimic pe bune. Totul a fost o farsa. Este gresita aceasta gandire, si am sa va spun de ce. Sa zicem, sa presupunem, ca Isus, din start, nu putea sa piarda lupta cu Satana, pentru ca era si este Dumnezeu, deci din start nu putea sa fie invins, si deci nu se putea pune niciodata, posibilitatea mortii a doua, pentru El. Intrebare: Ce importanta sau relevanta are asta pentru noi? Niciuna. De ce? Simplu de raspuns. Este Dumnezeu vinovat ca este mai puternic decat Diavolul, Satana, Dracu’? Nu! Este Dumnezeu vinovat ca El este Creator, si Dracu’ este doar o creatura? Nu! Este Dumnezeu vinovat de ceva in relatia Lui cu Dracu’? Nu! Si atunci? Care este problema cu Dumnezeu? De ce il acuzam de trisat, de minciuna, de manipulare, etc.? Cu toate acestea, Isus, imbraca haina omeneasca, trup de om pacatos, vine in lumea noastra, nu pacatuieste in haina de om pacatos, si astfel il „bate” mar pe Dracu’, in sensul ca nu pacatuieste deloc, adica este neprihanit la modul absolut, moare de moartea intai, inviaza prin propria viata neprihanita, si prin puterea Tatalui Sau, si biruieste astfel moartea a doua. Iata si dovada: 

Tatal Ma iubeste, pentru ca Imi dau viata, ca iarasi s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau si am putere s-o iau iarasi, aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatal Meu.” (Ioan)

Care este problema?! Ce nu a riscat Isus? A riscat suficient. A riscat totul, zic eu. Numai umilinta infrangerii Lui de catre Dracu’, daca s-ar fi intamplat asta, ar fi fost de un miliard de ori mai grea si mai rea decat moartea a doua. Daca Isus pierdea batalia cu Dracu’, trebuia sa aiba soarta lui, cu siguranta. Nu exista cale de mijloc. Intrebare: Putea sa moara Isus Hristos de moartea a doua? Raspuns: Da, putea sa moara de moartea a doua, dar nu a fost cazul. Sa nu uitam ca SINGURUL care are NEMURIREA, este doar Tatal. Isus Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, are nemurirea tot prin Tatal Sau, asa cum si noi, o sa o avem datorita lui Isus. Sunteti socati de aceasta afirmatie? Sa nu fiti, asa spune Biblia, nu eu: „…singurul care are nemurirea, care locuieste intr-o lumina de care nu poti sa te apropii, pe care niciun om nu L-a vazut, nici nu-L poate vedea, si care are cinstea si puterea vesnica!” (1Timotei)  Daca Isus ar fi fost invins de Satana, viata lui Isus ar fi ramas in mainile Tatalui Sau, si nu s-ar mai fi intors la El niciodata, noi am fi fost pierduti pentru totdeauna, iar istoria pacatului tot s-ar fi incheiat, dar fara salvarea nimanui. Faptul ca Isus putea sau nu sa moara de moartea a doua, nu este atat de relevant pe cat se crede. Chiar daca nu putea, biruinta Sa nu ar fi fost, si nu este cu nimic mai mica sau neansemnata sau fara de valoare. Repet, nu este Dumnezeu vinovat, ca este mai tare ca Dracu’. Dracu’ a stiut cu cine se pune, cu cine vrea sa se lupte. Asa ca nu i se poate reprosa, nu i se poate imputa lui Dumnezeu, ca a dus lupta cu mijloace incorecte. Nu este adevarat acest lucru. Lupta a fost si este corecta, dreapta, cinstita, pe fata. Fiecare, atat Dumnezeu cat si Dracu’, si-au folosit toata puterea ca sa biruiasca. Rezultatul intruparii lui Isus Hristos, a fost acesta:

Astfel, dar, deoarece copiii sunt partasi sangelui si carnii, tot asa si El insusi a fost deopotriva partas la ele, pentru ca, prin moarte, sa nimiceasca pe cel ce are puterea mortii, adica pe Diavolul, si sa izbaveasca pe toti aceia care, prin frica mortii, erau supusi robiei toata viata lor.” (Evrei)

Dupa cum se vede, Isus nu a trisat cu nimic. Nu a jucat teatru. Lupta a fost pe bune. Concluzia la tot ceea ce am discutat in aceste trei episoade, este aceasta:

„Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra, ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui, si lipindu-te de El, caci de aceasta atarna viata ta, si lungimea zilelor tale, si numai asa vei putea locui in tara pe care a jurat Domnul ca o va da parintilor tai, lui Avraam, Isaac si Iacov.” (Deuteronom)

Cand trupul acesta, supus putrezirii, se va imbraca in neputrezire, si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire, atunci se va implini cuvantul care este scris: „Moartea a fost inghitita de biruinta. Unde iti este biruinta, moarte? Unde iti este boldul, moarte?” Boldul mortii este pacatul, si puterea pacatului este Legea.” (1Corinteni)

Eu sunt Usa. Daca intra cineva prin Mine, va fi salvat…” (Ioan)  Daca nu, nu!

Viata si Moartea

Cu respect,

 

Primul Adam si al doilea Adam (ep.1)

Motto: „Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam, a fost facut un duh datator de viata.” (1Corinteni)

Am vazut WE-ul trecut un documentar pe canalul tv Discovery SC, despre „marea” teorie a lu’ peste prajit: BIG BANG. Povestitor, era nimeni altul, decat penibilul acela de Stephen Hawking, un fel de dumnezeu al stiintei. Nu l-am facut penibil din cauza starii in care se afla (Doamne apara si pazeste pe toata lumea, si pe el!) ci pentru felul jalnic si penibil, in care gandeste acest „mare om se stiinta” in… nimic. Din toata acea prosteala de documentar, am ramas cu un singur lucru foarte clar in minte, si anume, acela ca, pentru a fi valabila aceasta teorie a Big Bang-ului, trebuie sa se fi intamplat de-a lungul timpului, a miliardelor de ani of course, cam 3-4 miracole majore. Adica lucruri care teoretic si practic, nu puteau si nu trebuiau sa se intample in mod firesc, dar care totusi s-au intamplat din intamplare. Hai sa dea Dracu’, ca el ne da minciunile astea gogonate pe care le inghitim noi ca pelicanii, ca sa ne credem si noi mari destepti in creierii capului nostru retardat. Cum asa frate?! Si stiinta are nevoie de miracole?! Si stiinta este dealer de droguri spirituale, pardon, stiintifice?! Ai mai fraieri dintre pamanteni, care se inchina la stiinta pe nedrept numita astfel, ca unii la moaste si la icoane, inghit aceste ineptii pe nerasuflate, la fel ca aia cu icoanele si moastele, si se mai ling si pe buze, a satisfactie suprema. Cred ca au si orgasm… intelectual, fireste… la ce va gandeati?! Auziti aici „stiinta adevarata”, mama Omida gen, adica stiinta prezicatoare, ptiu drace:

Stiinta prezice aparitia mai multor tipuri diferite de universuri, create spontan din nimic. E o chestiune de pura intamplare ca noi ne aflam in acesta” a raspuns Hawking, referitor la afirmatia sa din cea mai recenta carte „The Grand Design”, in care spune ca nu este nevoie de Dumnezeu pentru a explica aparitia Universului. Si uite asa a ajuns stiinta ca mama Omida cea prezicatoare de trecut si de viitor, pentru gogomanii lesne crezatori in „stiinta prezicatoare”. Cum asa mai frate?! Cum Dracu’ s-a potrivit potriveala asta potrivita, exact la timpul si la locul potrivit, asaaa… din nimic, si din intamplarea intamplarilor intamplate, in intamplatorul univers, din multele universuri intamplatoare, intamplate intamplator din intamplare? Uite asa s-a intamplat frate: s-a Bing, si apoi s-a Bang, dupa care s-a Bing Bang, si uite asa a aparut lumea noastra cea frumoasa, si apoi am aparut si noi, din nimic, si din intamplare. Ma zvarcolesc de ras prieteni! Si caterinca asta ieftina, pentru idioti, se studiaza in cele mai prestigioase universitati de pe planeta Pamant?! Pe bune? Asa cevaaa! Da! Caterinca maxima si cu „stiinta” asta! Mama cata „stiinta” este aici mai fratele meu! Bai ce tari sunt oamenii astia de „stiinta”. Am ramas cracanat intre Bing si Bang, de atata „stiinta stiintifica”! Si oamenii pun botu’ la asa ceva?! Daaaa, si se mai si mandresc maxim cu asta, ca sunt destepti nevoie mare, in neuronul tampit al capului lor de retardati! Eu cred ca aceasta teorie tine mai mult de mama Omida, decat de stiinta. Este la fel de fantasmagorica, ca tot ce indruga si acel personaj. Si daca crezi aceasta teorie stupida, ouata de minti proaste si inapoiate, asta nu se numeste cumva, tot credinta, mai prostilor, asa cum se numeste si la crestini sau la cei religiosi, de care radeti voi? Astia, stiintificii in cap, cred in Darwin, in Hawkingsi de tot felul, in Bing Bangi, care nu sunt altceva decat niste simple teorii, asa cum si noi crestinii, credem in Dumnezeu Tatal, si Fiul Sau Isus Hristos, care pentru stiintifici sunt tot niste simple teorii fantasmagorice. Intrebare: Care-i diferenta?! Adica vreti sa-mi spuneti mie, ca toti cei care cred aceasta teorie imbecila, si multe altele, nu se numesc tot credinciosi, ca si noi, care credem intr-un Dumnezeu facatorul cerului si al Pamantului? Care ar fi diferenta dintre unii si altii fratilor, ca eu nu vad nicio diferenta? Credinciosi sunt si unii, si altii. Si stiintificii, si religiosii, cred in ceva si cineva. De ce zic unii ca doar noi religiosii suntem credinciosi, si implicit prosti, si ei, ceilalti, stiintificii, nu sunt nici credinciosi, si nici prosti? Atunci ce sunt, atei implicit destepti? De ce asa? De ce se tot barzoiesc „stiintificii” astia atei sau nu, si adeptii lor retardati, cum ca noi credinciosii intr-un Dumnezeu Creator, am fi mai prosti decat ei, credinciosii in Darwini, Hawkinsi, si intamplari intamplate din intamplare? Ei nu pot sa fie la fel de prosti si de prostiti? Raspuns: ba da! Si atunci care-i smerchezul, ca eu nu-l vad deloc? Dumneavoastra il vedeti? Care-i logica? De ce ne considera ei prosti pe noi, si destepti pe ei? Dupa care criterii? De ce nu-i putem considera si noi prosti pe ei, si destepti pe noi? De ce ei au dreptul sa spuna si sa creada asta despe noi, si noi sa nu avem drept sa credem si sa spunem acelasi lucru despre ei? Aud? Hai ca pierdem timpul cu prostii si prostiile lor, cand avem de discutat lucruri mult mai serioase si dovedite stiintific, adevarat stiintific, ca s-au intamplat, nu teorii goale ale baietilor de cartier cosmic, cand stau ei la o bere si la un mic, pe ritm de manele „stiintifice” stelare.

Primul Adam si al doilea Adam. De cate ori ati auzit dumneavoastra vorbindu-se despre acest subiect important, in biserica si in viata de „crestin”, pe care credeti ca o duceti? De cate ori ati discutat cu familia sau cu prietenii, cu colegii de servici sau cu oamenii in parc, acest subiect? Eu stiu raspunsul. niciodata in bisericile istorice, ortodoxa si catolica, si foarte rar in cele protestante, si neoprotestante. In bisericile istorice Biblia doar se pupa, se tamaiaza, se arata prostimii, dar nu se citeste si nu se studiaza aproape deloc de catre enoriasi, pentru ca se crede, ca asta este numai treaba, menirea si datoria preotilor, iar in bisericile protestante si neoprotestante, subiectul este foarte, foarte rar abordat, si foarte gresit. Stiati ca exista primul Adam, si al 2-lea Adam? Stiti ce insemnatate are acest subiect pentru un crestin adevarat? Foarte mare! Face lumina in multe unghere intunecate de Dracu’, cu minciunile lui despre Dumnezeu. Primul Adam si al doilea Adam, este un subiect din crestinism, care daca este bine inteles, face lumina in multe lucruri propovaduite gresit, si anuleaza toate bazaconiile si aberatiile dracesti, din falsul crestinism, precum si din alte religii inventate de Dracu’ pe planeta Pamant. Povestile acelea cu energii nemuritoare, reancarnari tembele, si multe alte dezbateri si discutii inutile despre cum inviaza mortii, despre nemurirea sufletului, despre pacatul originar, despre tot felul de karme, chakre, aure, kundalini, si cate si mai cate aberatii si minciuni, care sunt in lumea aceasta. Cei care cred in asa ceva, sa nu se supere pe mine, dar este chiar jignitor pentru inteligenta umana sa crezi ca un dumnezeu, oricare ar fi el, ca „pedeapsa”, ca forma de „purificare” si de „curatire” a noastra, sufleteasca si trupeasca, te tot transforma ba in broscoi ca in povesti, ba in vierme, ba in caine, ba in capra, doar, doar ti-o veni si tie odata mintea la cap, ca sa te faci om, si sa te supui lui fara comentarii. Si dupa k+1 astfel de reancarnari, iluminari, treziri, adormiri, si iar treziri, devii in sfarsit om normal la cap! Cata caterinca si prosteala! Si oameni cu facultati, ‘telectuali de tot felul, cred aberatiile acestea oameni buni. Prieteni, eu personal, nu am nevoie de un astfel de dumnezeu. Nu imi place si nu imi trebuie ca sa fiu obiectul de joaca si de batjocura a nu stiu cui din univers, care sa ma faca cum vrea el, ba soparla, ba gandac, ba floare, ba pisica. Dumnezeul iudeo-crestin, este dumnezeul care a creat pe om ca om, si pe broasca ca broasca, care reda omului demnitatea si moralitatea pierduta prin pacat, sub domnia si robia Satanei. Dumnezeul crestin il readuce pe Adam de la stadiul de om-gunoi, adica rob nelegiuit, mincinos si criminal, la stadiul de om-aur, adica liber si frumos, neprihanit si demn. Dumnezeul iudeo-crestin ne-a creat ca oameni, si oameni ne-a considerat tot timpul. Nu ne vede, si nu ne trateaza ca broaste, viermi sau maimute. Eu pe acest Dumnezeu il slujesc, ma inchin Lui, il apreciez, il stimez, si il iubesc. Un Dumnezeu personal, in carne si oase cum se zice, nu aburi si energii nevazute, nu fond fara forma, si nici forma fara fond. Sa nu uitam ca suntem toti in aceasi barca, planeta Pamant. Ca avem toti aceleasi probleme, cu Dracu’ si ingerii lui cazuti, si ca trebuie sa aflam de unde venim, si incotro mergem, ce ne salveaza, si ce ne distruge. Asta este cel mai important pentru noi toti, asa ca fiti deschisi la a va discuta credintele si framantarile. Puneti-va intrebari. Dumnezeu are raspunsuri la toate intrebarile fundamentale ale omului. Din Biblie, eu am invatat sa ma feresc in viata reala si in lumea aceasta, de minciunile primordiale ale Satanei, pe care le-a indrugat ingerilor si Evei in Rai, si care apoi s-au propagat in toate falsele religii ale acestei lumi, inclusiv in crestinismul fals, si cel apostaziat de la dreapta credinta. Aceste doua minciuni primordiale pe care Dracu’ le-a indrugat tuturor oamenilor traitori pe planeta Pamant, sunt usor de recunoscut, oriunde apar ele, iata-le:

1. Nu veti muri si

2. Veti fi ca Dumnezeu.

Dragilor, cand veti auzi in viata dumneavoastra de religii sau de tot felul de invataturi, de guru care va invata ca sunteti dumnezei, ca sunteti nemuritori sau ca sunteti propriul dumneavoastra dumnezeu sau ca sub sau prin diferite forme, ori prin reancarnari succesive, ori prin nu stiu ce salasluire energetica, veti continua sa traiti vesnic misunand sub diferite forme fotonice, protonice, lichide, solide sau gazoase prin Univers, sa stiti cu siguranta ca sunteti fix la Dracu’-n brate si in praznic, adica pe teritoriul lui si al minciunilor sale, nu cu Dumnezeu. Sunteti mintiti si prostiti. Si sa mai stiti cu siguranta, ca aceste „adevaruri”, sunt doar minciunile primordiale satanice, pe care Dracu’ le-a turnat tuturor de-a lungul veacurilor. Le gasiti in prima carte a Bibliei, Geneza. Am scris despre asta pe larg in pagina Evanghelia Vesnica a acestui blog. Concluzie: cand vine la mine un nene sau o tanti, si incepe sa-mi spuna ca eu voi fi ca Dumnezeu in nu stiu ce fel, si ca nu voi muri in nu stiu ce alt fel, ii spun frumos: sa cante la alta masa, deoarece aici, la masa asta, nu sunt imbecili sau prosti prostiti de Dracu’. Eu mai am un criteriu simplu prin care verific foarte repede daca un „dumnezeu” este adevarat sau nu, ca sa nu mai pot fi prostit de Dracu’ asa de usor. Am invatat asta tot de la adevaratul Dumnezeu. Orice dumnezeu care va invata si va pune sa va inchinati la soare sau la luna, la stele, la pasari sau la alte animale din apa, aer sau terestre, daca va pune sa va inchinati la statui, pietre, chipuri cioplite sau pictate, morti, orice este neansufletit (si falsul crestinism face asta), apoi sa stiti cu siguranta ca va inchinati direct si fix lu’… Dracu’, nu lui Dumnezeu. Apoi orice inchinare la oameni muritori ca si noi, proclamati sfinti, guru, etc sau la moastele lor, este tot o inchinare la Diavol. Vedeti ce simplu este ca sa va dati seama daca sunteti mintiti sau vi se spune adevarul? Asta ca sa nu avem vorbe ca Biblia este o carte greu de inteles, asa cum sustin toti prostii. Ca sa se uite la curul Zavorancei cum se „exorcizeaza” ea in Playboy sau la Iri si Moni, oamenii au timp berechet, dar ca sa citeasca ce le spune Dumnezeu in Biblie, nu au timp deloc. Ba mai si debiteaza ca idiotii, tembelismul cum ca Biblia, este o carte grea, adica greu de inteles, care nu poate sa fie inteleasa de omul simplu si muritor. De parca Dumnezeu a dictat-o oamenilor, ca sa fie o enigma, un mister, o taina, o ghicitoare. Asta ca sa vedeti cat de retardati suntem si gandim. Stiu, noi oamenii suntem mari oameni de stiinta. Am descoperit ca E=mc2, dar sa citim ce scrie negru pe alb intr-o carte, nu putem, nu intelegem, in schimb suntem foarte „destepti”. Si Isus a observat si a demascat aceasta ipocrizie umana: „Isus le-a zis: „Cand se insereaza, voi ziceti: „Are sa fie vreme frumoasa, caci cerul este rosu.” Si dimineata, ziceti: „Astazi are sa fie furtuna, caci cerul este rosu-posomorat.” Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o deosebiti, si semnele vremurilor nu le puteti deosebi ? Un neam viclean si preacurvar cere un semn…” (Matei)

Sa intram in subiect. Iata ce ne spune Dumnezeul crestin, si apoi trageti singuri concluziile  necesare, daca tine apa sau nu, ceea ce veti citi. Dumnezeu ne spune ca nimic nu este intamplator, ca cineva a gandit, si apoi a faptuit ce a gandit. Nu suntem rodul hazardului, asa cum ne invata Dracu’ cel mincinos, si toti Hawkinsii lui, ca sa uitam de Dumnezeu. Sa vedem cum a fost creat primul Adam.

„Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu. Apoi Domnul Dumnezeu a sadit o gradina in Eden, spre rasarit si a pus acolo pe omul pe care-l intocmise.” (Geneza)  Simplu si la obiect, fara prizbrizuri inutile. Este greu de inteles? Cu siguranta ca nu. Dumnezeu stie ca se adreseaza unor retardati prostiti de Dracu’, si de aceea prezinta foarte simplu si pe intelesul tuturor, adevarurile fundamentale pentru umanitatea mintita si prostita de Dracu’. Va prezint mai jos, inca cateva texte din Biblie, pe care vreau sa le comentam pe scurt. Sa stiti ca nu o sa intru pe taramul speculatiilor prostesti, nu am sa fac aceasta greseala, asa cum fac multi altii, care vorbesc despre aceste subiecte, am sa raman doar la ceea ce „sta scris”.

  • „El (Dumnezeu) tine in mana sufletul a tot ce traieste, suflarea oricarui trup omenesc.” (Iov 12)
  • „Va arde, trup si suflet, stralucirea padurii si campiilor lui, de va fi ca un bolnav care cade in lesin.” (Isaia 10)
  • „Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul, ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si sufletul si trupul in gheena.” (Matei 10)
  • „…despre invierea lui Hristos a prorocit si a vorbit el, cand a zis ca sufletul Lui nu va fi lasat in Locuinta mortilor si trupul Lui nu va vedea putrezirea. Dumnezeu a inviat pe acest Isus si noi toti suntem martori ai Lui.” (Faptele Apost.2)
  • „Si daca Hristos este in voi, trupul vostru, da, este supus mortii, din pricina pacatului, dar duhul vostru este viu, din pricina neprihanirii.” (Romani)
  • „Insusi Duhul (lui Dumnezeu) adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu.” (Romani)
  • „Proslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1Corinteni 6)
  • „Fratilor, harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu duhul vostru!” (Galateni 6)
  • „Asa vorbeste Domnul care a intins cerurile si a intemeiat pamantul si a intocmit duhul omului din el…” (Zaharia 12)
  • „Nu vreau sa intre sufletul meu la sfaturile lor,  nu vreau sa se uneasca duhul meu cu adunarea lor! Caci in mania lor au ucis oameni si in rautatea lor au taiat vinele taurilor.” (Geneza)
  • „Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru sa fie pazite intregi, fara prihana, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.” (1Tesalonicieni 5)  Unii au facut din acest text biblic, o intreaga filozofie despre ce este fiinta umana. Nu este cazul. Daca este sa fim onesti pana la capat, se vede cu ochiul liber, in toate textele biblice, ca Dumnezeu nu a intentionat sa defineasca foarte clar aceste lucruri, din simplul motiv, ca nu am putea intelege. Se chinuiesc cateva „stiinte” sa afle unele lucruri despre fiinta umana, dar nu prea le iese. Omul este atat de imprevizibil! Eu nu vreau sa cad in aceasta capcana, adica sa incerc sa explic ceea ce nu poate sa fie explicat, inca. De multe ori lucrurile se intrepatrund, si nu sunt clar separate. Ceea ce este clar, este doar ceea ce scrie aici: „In adevar, cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, afara de duhul omului care este in el? Tot asa, nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu, afara de Duhul lui Dumnezeu.” (1Corinteni 2) Adica fiecare stie ce este el. Cel mai bine pe acest pamant stiu cum sunt eu, si chiar si eu imi fac mie surprize din cand in cand, reactionand de multe ori, asa cum nu ma asteptam sa reactionez. Bine ca Dumnezeu nu ne lasa in boii nostri: „fiindca nu voi veti vorbi, ci Duhul Tatalui vostru va vorbi in voi.” (Matei 10)

Cred ca sunt suficiente aceste texte, ca sa ne facem o idee despre cum ne vorbeste Dumnezeu in legatura cu ceea ce suntem noi. Patru elemente, patru lucruri, patru denumiri sau cum vreti sa le spuneti, se contureaza in Biblie, denumiri care sa defineasca omul, si care se desprind din toate aceste texte: trup, suflarea de viata, suflet, duhul omului (sau duhul vostru, meu, nostru). Asta este tot ceea ce ne spune Dumnezeu. Sa le luam pe rand:

1. TRUPUL – aici lucrurile sunt simple. Dumnezeu ne-a facut din pamant, si dupa ce a pus in noi suflarea Lui, care ne-a dat viata, am devenit oameni vii. Trupul nu este altceva, decat carcasa in care functioneaza fiinta umana. Genialul mecanism care ne permite sa fim ceea ce suntem. Adica partea hard a omului. Softul este pus tot de Dumnezeu sau mai poate sa fie pus de Dracu’, asa cum s-a si intamplat dupa caderea in pacat. Trupul din tarana a fost luat, si in tarana se va intoarece, adica in pamant. Aici vreau sa mai subliniez imbeciltatea celor care cred ca incinerarea este altceva decat o intoarcere in tarana, in Pamant. Cand esti prost, sigur ca poti sa crezi si asa ceva, dar Dumnezeu iti da minte ca sa intelegi, ca indiferent daca te prajesti sau te rumenesti total, si apoi cineva aduna cenusa aceea ramasa dupa arderea ta, si o arunca in apa unui rau, a unei mari sau a unui ocean sau o ingroapa pur si simplu undeva, asta inseamna ca tot in pamant ai ajuns, dobitocule fara mine. Adica tot pe Pamant se afla cenusa aceea, nu pe Marte sau pe Venus. Tot in elementele pamantului se intorc elementele corpului nostru prajit. Ce-i asa de greu de priceput asta? Dar vin toti prostii prostiti de Dracu’, plini de ifose ca ei sunt mai cu mot, daca se prajesc, si nu se ingroapa. Ei sunt arieni. Adica niste slugi proaste ale lu’ Dracu’, mai curate si mai uscate la focul crematoriului.

2. SUFLAREA DE VIATA – Dumnezeu, prin aceasta suflare de viata, a pus viata Lui in trupul nostru de pamant, si astfel am devenit noi fiinte vii. Ce este aceasta suflare de viata dumnezeiasca, nu avem cum sa stim, iar aici tacerea este elocventa dupa parerea mea. Suflarea de viata este ceva pur dumnezeiesc, care apartine numai lui Dumnezeu, si nu avem noi cum sa ne bagam nasul aici. Cine incearca sa explice asa ceva, este doar un impostor jalnic, iar eu nu cumpar idiotenii de la impostori. Cand aceasta suflare de viata pleaca din noi, MURIM. Nu exista viata fara suflarea de viata a lui Dumnezeu. Simplu. Aceasta suflare de viata nu are cum sa ne apartina noua niciodata. Ea nu devine niciodata a noastra, asa cum invata falsul crestinism, precum si religiile inventate de Dracu’. Aceasta suflare de viata, nu ne tine pe noi in viata intr-o viata viitoare, independenti de Dumnezeu, asa cum se spune in lumea aceasta, adica celebra minciuna satanica: nu veti muri. Repet: suflarea de viata nu este a noastra, nu ne apartine, si nu avem cum sa o trecem in contul nostru, niciodata. Cand vine vremea fiecaruia, ea se intoarce la datator, adica la Dumnezeu, proprietarul ei de drept. Dumnezeu poate sa o dea doar cui vrea El. Dumnezeu nu este obligat sa ne-o lase noua vesnic ca asa vrem noi.

3. SUFLET – Dumnezeu ne spune ca noi, ca fiinte vii, trup si suflare de viata, suntem si suflete. Adica ne mai putem numii si asa. Nicio filozofie in plus aici. Lucrurile sunt simple. Om sau suflet, este pana la urma, cam acelasi lucru. De aceea se si foloseste aceasta formula: localitatea X, are 2500 de suflete, adica 2500 de locuitori, adica 2500 de oameni.

4. DUHUL OMULUI (sau duhul vostru, meu, nostru) – Eu am inteles din Biblie, ca acest duh al omului, este totalitatea a tot ceea ce suntem noi ca si personalitate, gandire, sentimente, decizii, etc… adica reprezinta softul + hardul, care este trupul nostru sau altfel spus, softul din hardul care este trupul nostru. Si sufletul este tot hard+soft, dar in cantitati egale ca sa spunem asa. Ambele detin controlul in aceeasi masura. Duhul omului este mai mult soft sau doar softul, adica programul din noi? Programul dupa care functionam. Acest duh al omului este si cheia salvarii noastre. Si trupul trebuie sa fie salvat ca sa reziste noilor conditii de viata din Imparatia lui Dumnezeu in care o sa traim in viitor, dar duhul nostru este ceea ce trebuie „inlocuit”, „schimbat” de Duhul lui Hristos. Duhul omului este purtatorul de pacat, de nelegiuire, el a devenit prin pacat, un duh necurat, satanic, dracesc, diavolesc, pacatos, nelegiuit. Numai Duhul lui Hristos este purtator de neprihanire. De aceea softul nostru trebuie „schimbat” si curatat de virusii pacatului, prin viata lui Hristos. Am pus intre ghilimele aceste cuvinte, pentru ca niciun om nu stie cum se face asa ceva, si oricum, aceasta „explicatie”, nu poate sa contina adevarul intreg, asa cum o sa-l aflam noi, numai in Imparatia lui Dumnezeu. Duhul necurat a lu’ Dracu’ din noi, trebuie scos de catre Duhul lui Hristos. Aceasta este cheia salvarii noastre. De aceea noi singuri nu o sa putem niciodata SA IMPLINIM neprihanirea, adica se ne facem neprihaniti prin fortele noastre. Adica sa redevenim oameni fara de pacat. De aceea avem nevoie de Isus Hristos. Fara Hristos, suntem pierduti. Sa mai vedem niste texte din Biblie, care ne vorbesc si despre alte duhuri.

  • „Cand a iesit Isus din corabie, L-a intampinat indata un om care iesea din morminte, stapanit de un duh necurat. Caci Isus ii zicea:”Duh necurat, iesi afara din omul acesta!”(Marcu 5)
  • „Caci indata, o femeie, a carei fetita era stapanita de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El si a venit de s-a aruncat la picioarele Lui.” (Marcu 7)
  • „Cand a vazut Isus ca norodul vine in fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat si i-a zis: „Duh mut si surd, iti poruncesc sa iesi afara din copilul acesta si sa nu mai intri in el.” (Marcu 9)
  • „In sinagoga se afla un om care avea un duh de drac necurat…” (Luca 4)
  • „El a strigat cu glas tare si a zis: „A cazut, a cazut Babilonul cel mare! A ajuns un locas al dracilor, o inchisoare a oricarui duh necurat, o inchisoare a oricarei pasari necurate si urate.” (Apocalipsa 18)
  • „Cei chinuiti de duhuri necurate erau vindecati.” (Luca 6)
  • „Multimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetatile vecine, si aducea pe cei bolnavi si pe cei chinuiti de duhuri necurate si toti se vindecau.” (Faptele Apost. 5)
  • „Caci din multi indraciti ieseau duhuri necurate si scoteau mari tipete, multi slabanogi si schiopi erau tamaduiti.” (Faptele Apost.)
  • „Apoi am vazut iesind din gura balaurului si din gura fiarei si din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semanau cu niste broaste. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite si care se duc la imparatii pamantului intreg, ca sa-i stranga pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic.”  (Apocalipsa 16)
  • „A cazut, a cazut Babilonul cel mare! A ajuns un locas al dracilor, o inchisoare a oricarui duh necurat, o inchisoare a oricarei pasari necurate si urate.” (Apocalipsa 18)
  • „Duhul spune lamurit ca, in vremurile din urma, unii se vor lepada de credinta, ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor…” (1Timotei 4)

Am vazut si cum stau lucrurile cu duhurile necurate, adica duhurile dracilor si a tartorului suprem: Satana insusi. Cred ca acum avem tabloul complet a tot ceea ce ne intereseaza sa stim despre noi. Trebuie doar sa punem fiecare piesa la locul ei, si sa ne minunam de cat de bine se potrivesc toate. Sa ne reamintim si aceste doua texte:

„De aceea este scris: “Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. Dar intai vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc, ce este duhovnicesc vine pe urma. Omul dintai este din pamant, pamantesc, Omul al doilea este din cer. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti, cum este Cel ceresc, asa sunt si cei ceresti. Si, dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa vom purta si chipul Celui ceresc. Ce spun eu, fratilor, este ca nu poate carnea si sangele sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu, si ca putrezirea nu poate mosteni neputrezirea.”

si acesta:

„Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos, dar fiecare la randul cetei lui. Hristos este cel dintai rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. In urma, va veni sfarsitul, cand El va da Imparatia in mainile lui Dumnezeu Tatal, dupa ce va fi nimicit orice domnie, orice stapanire si orice putere.” 

Cum se imbina toate acestea, cat de frumos si de armonios se imbina cu restul Cuvantului lui Dumnezeu, vom vedea in episodul urmator. Vi se pare complicat? Veti vedea ce simplu este totul.

(va urma)

Cu respect,