Dumnezeu si Mamona

Motto: Nimeni nu poate sluji la doi stapani. Caci sau va uri pe unul si va iubi pe
celalalt, sau va tine la unul si va nesocoti pe celalalt, nu puteti sluji lui
Dumnezeu si lui Mamona.”
(Matei 6)

Acest post este cumva in legatura si cu cel despre crestini, politica si Cezar. Si cum nu am pretentia ca le stiu numai eu pe toate, nici nu este adevarat asa ceva, am sa prezint mai jos, un comentariu legat de subiectul de data trecuta: Crestinii, Politica, Dumnezeu si Cezarul. Acest comentariu sintetizeaza cumva ceea ce am discutat acolo, adica in postul trecut. Ceea ce ma bucura pe mine la acest comentariu sunt urmatoarele doua lucruri: unu: nu toti oamenii sunt prosti, unii mai si gandesc, si doi: nu toti cei care citesc bloguri despre crestinism si temele lui, sunt de aceeasi confesiune religioasa sau cult religios. Sunt oameni simpli sau invatati, din diferite biserici, culte, credinte, inclusiv atei, care cauta sa-si lamureasca anumite lucruri cu privire la existenta sau inexistenta lui Dumnezeu. Unii vor sa-si verifice credinta, iar altii necredinta. Asta este minunat. Iata mai intai comentariul promis, care nu este de pe blogul meu:

„Dati deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale
lui Dumnezeu” (Mat. 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25). regimurile totalitare, adaugandu-i si Rom. 13, cer credinciosilor sa le dea ascultare si respect. Iar multi crestini, care-si confunda religia cu prostia, sar si ei sa le aprobe: „e text!”. Numai ca nu citesc atent. Dam Cezarului – se talmaceste: Statului – ce este al sau, daca e in adevar stat si se poarta in consecinta. Cand statul (Cezar) se indeletniceste cu ale lui, cu intretinerea drumurilor, mentinerea ordinei, canalizari, transporturi, apararea tarii, administratie si impartirea dreptatii, i se cuvine respectul si tot ce este al sau: impozitul, serviciul militar, civismul. Atunci insa cand Statul nu mai e Cezar, ci Mamona, cand regele se preface in medicine-man si puterea civila in ideologie, cand cere adeziunea sufleteasca, recunoasterea suprematiei sale spirituale, aservirea constiintei si procedeaza la „spalarea creierului”, cand fericirea statala devine model unic si obligatoriu, nu se mai aplica regula stabilita de Mantuitor, deoarece nu mai este indeplinita una din conditiile obligativitatii contractului: identitatea partilor (lui Cezar i s-a substituit Mamona). Mantuitorul nu numai ca n-a spus sa dam lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu si lui Mamona ce este a lui Mamona, ci dimpotriva (Mat. 6, 24; Luca 16,13) a stabilit ca nu poti sluji si lui Mamona si lui Dumnezeu. Cand pe scaunul de domnie lumeasca sta un Cezar, indemanarea nu este interzisa si Biserica, de-a lungul veacurilor, si-a avut politica ei. Dar cand politica incape pe mainile Celuilalt, se aplica regula vaselor engleze care faceau piraterie sub pavilion strain: deindata ce bastimentul inamic deschidea focul, era inaltat steagul national. Cezarului, cele cuvenite. Cu Mamona nici o legatura, oricat de mica – nici asupra punctelor comune. Lui Mamona numai blestemele din moliftele Sfantului Vasile cel Mare.” (Manole)  Mie mi se pare foarte bine spus, si in concordanta cu Evanghelia Vesnica a Viului Dumnezeu. Cand Cezarul se transforma in Mamona sau cand in spatele Cezarului este Mamona insusi, Cezarului nu i se mai cuvine niciun respect. Atunci incepe lupta. Pe viata si pe moarte, de fiecare data. Mamona este echivalentul lu’ Dracu’, Satana, Diavolul.

Al doilea aspect legat de aceasta dualitate: Dumnezeu si Mamona, pe care Isus Hristos l-a scos foarte bine in evidenta si l-a explicat, este acesta: „Isus le-a zis: „Voi cautati sa va aratati neprihaniti inaintea oamenilor, dar Dumnezeu va cunoaste inimile, pentru ca ce este inaltat intre oameni, este o uraciune inaintea lui Dumnezeu.” (Luca)  Ce ne spune acest text extrem de simplu, dar extrem de valoros ? Acest text ne spune ca: ne este imposibil sa-l pacalim pe Dumnezeu, asa cum ne pacalim noi intre noi. Pentru ca Dumnezeu vede ceea ce noi oamenii, nu o sa putem vedea niciodata, unii la altii. Doar faptele ne mai pot trada ceea ce avem in inima, dar Dumnezeu cunoaste mai dinainte esenta izvorului acelor fapte. Stie dinainte daca sursa este curata sau murdara. Nu putem sa-l pacalim. Pe oameni, da, putem sa-i pacalim dandu-ne crestini in fata lor, dandu-ne sfinti si neprihaniti, dar pe Dumnezeu nu-l putem pacalii dragilor. Asta le si spune Isus pe sleau, fariseilor. Le spune ca ei erau cu Dracu’ si doar mimau iubirea fata de Dumnezeu. Doar mimau neprihanirea. Doar mimau credinciosia. Doar mimau ascultarea, ei mimau totul. Ei erau in realitate ai lui Mamona, si Dumnezeu poate sa vada foarte clar asta. Si Isus le-a spus-o, ca sa nu se mai amageasca pe ei, si sa nu mai umble cu prostii. Ei umbalu dupa marirea lumii acesteia, dupa bogatiile ei, dupa gloria ei, dupa puterea ei. Dumnezeu era doar fatada dupa care credeau ei ca se pot ascude. Nimic mai fals! Dumnezeu vede totul. Aviz amatorilor. „Crestinismul” este imbibat, intesat, plin de astfel de comportamente duplicitatare, de la credinciosul simplu si pana la inalta ierarhie a cultelor si a bisericilor. Nimeni nu este in afara pericolului, pentru ca Dracu’ este in noi, si nu-l poate scoate cu adevarat din noi, decat Viul Dumnezeu. Cei care cred si se incred in evanghelia faptelor sunt primii pacaliti. Ei se vaznesc din rasputeri sa se dea neprihaniti in fata lui Dumnezeu si in fata oamenilor, pe multi pot sa pacaleasca, dar pe Dumnezeu, nu. Atentie la neatentie ! Toata puterea si toate talentele adevaratului crestin, vin numai de la Dumnezeu, niciodata din el insusi, sunt darurile lui Dumnezeu, asistenta Lui pentru noi, asa cum ne spune Evanghelia Vesnica. Iata si incheierea simpla si normala a celor doua subiecte: Dumnezeu si Cezarul si Dumnezeu si Mamona:

„Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe care l-a primit. Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu. Daca slujeste cineva, sa slujeasca dupa puterea pe care i-o da Dumnezeu, pentru ca in toate lucrurile sa fie slavit Dumnezeu, prin Isus Hristos, a caruia este slava si puterea in vecii vecilor! Amin. Preaiubitilor, nu va mirati de incercarea de foc din mijlocul vostru (adica de lupta dintre crestini si Cezarul Mamona sau dintre crestini si Mamona din ei, adica dintre firea pamanteasca si Duhul lui Hristos), care a venit peste voi ca sa va incerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi. Dimpotriva, bucurati-va, intrucat aveti parte de patimile lui Hristos, ca sa va bucurati si sa va inveseliti si la aratarea slavei Lui. Daca sunteti batjocoriti pentru Numele lui Hristos, ferice de voi ! Fiindca Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneste peste voi. (Daca nu ne supunem, daca nu pactizam cu  Cezarul Mamona sau cu Mamona din noi, este perfect, suntem pe calea cea buna) Nimeni din voi sa nu sufere ca ucigas sau ca hot, sau ca facator de rele, sau ca unul care se amesteca in treburile altuia. Dimpotriva, daca sufera pentru ca este crestin, sa nu-i fie rusine, ci sa proslaveasca pe Dumnezeu pentru numele acesta.” (1Petru)  Lucrurile sunt limpezi, daca un crestin sufera ca un facator de rele, si este cu Cezarul Mamona si cu Mamona din el, nu este un crestin adevarat, dar daca sufera pentru Hristos, adica se opune Cezarului Mamona si lui Mamona din el, prin Duhul si puterea lui Hristos, atunci este invingator pe toata linia. Biruieste si lumea aceasta si pacatul din el. Aceasta este singura solutie salvatoare. Restul… e cancan.

„Nimeni nu poate sluji la doi stapani… nu puteti sluji lui 
Dumnezeu si lui Mamona.” 
Este imposibil !

Cu respect,

Crestinii si Politica sau Dumnezeu si Cezarul

Motto: „Isus, care le cunostea viclesugul, a raspuns: „Pentru ce Ma ispititi, fatarnicilor?” (Matei)

Sambata trecuta, avand putin timp liber, ca doar era Sabat, zi de odihna si de relaxare, am intrat pe net si am navigat putin. Am vazut un blog recomandat odata de cineva, o cunostinta la fel de proasta ca si proprietarul blogului recomandat, m-am convins ulterior de asta, la inceput l-am crezut mai destupat si am fost si prieteni pe FB o scurta perioada de timp, blog pe care il salvasem la favorite, nu stiu de ce, si am intrat. Nu intamplator, pentru ca eu nu cred in intamplare, si mi-au (desi nu sunt pisica) cazut ochii mei frumosi (sic!) pe un post, in care un prost prostit de Dracu’, adica proprietarul blogului cu pricina, se da mare martin luther, asta este pseudonimul lui, post in care dadea el lectii prostilor care ii frecventeaza blogul, probabil la fel de incuiati ca si el, pentru ca cine se aseamana se aduna, despre cum nu trebuie sa se duca crestinii la vot, si sa faca politica. Cum ma stiti aprig la manie cand este vorba despre minciuni si abureli legate de familia mea, adica de Dumnezeu Tatal meu si de fratele meu Isus Hristos, fratili vostru DT-ul, a intrat si l-a facut varza pe „marele invatator” a lu’ peste nesarat, martin luther, proprietarul blogului respectiv. Cu ce l-am facut varza ? Cu Biblia l-am facut praf, of course, care dupa cum stiti, este singura mea arma, dar cea mai redutabila si invincibila. Sabia Duhului lui Hristos este cea mai tare arma din Univers. Despica tot: prostia, ipocrizia, fatarnicia, minciuna, vrajeala, gandurile, creierii, in sens metaforic, nu abatoric (mama ce cuvant am inventat!). Si asa cum se intampla de obicei cu pitipoanecele „crestine” sau necrestine, care se dau virgine la usa bordelului, in timp ce ele sunt proaste de bubuie si curve cat cuprinde, sigur ca si acest martin luther de cacao, s-a impiedicat grav de limbajul meu neconventional, si in loc sa-mi raspunda la intrebarile directe, simple si decente pe care i le-am adresat cu privire la ineptiile pe care le debitase la el pe blog, a inceput sa dea ochii peste cap ca o mimoza proasta si sensibila la limbaj neadecvat, vezi doamne, el sfantul sfintilor de tinichea. Singurul raspuns pe care mi l-a dat prostovanul, dupa ce a dat ochii peste cap din cauza limbajului meu, deloc injurios, a fost o mandra cenzura a urmatoarelor comentarii pe care i le-am trimis. Atata poate prostovanul. Atata il duce pe el. Nu-i nimic, nu este nici primul si nici ultimul, dar hazul cel mai mare este ca dobitocul se plange neancetat pe blogul lui, ca si el a fost tratat de o anume biserica, adica de un sistem religios, exact asa cum m-a tratat si el pe mine. Si atunci care mai este diferenta dintre el si cei pe care-i critica ? Niciuna ! Nu-i ca la nebuni ?! Pe blogul lui, asta se da mare combatant in a critica si demasca exact practicile pe care le-a adoptat si el. Oooh, „sfanta” ipocrizie, numele tau este si martin luther de cacao. Si cand ne spune Dumnezeu ca suntem doar niste jalnici anormali la creieri, ne suparam, si dam ochii peste cap a suparare, ca niste mimoze sensibile, „sfinte” si „crestine”, ce suntem noi. Dar cum vorba lunga saracia omului, ia sa vedem noi cum e cu Cezaru’ asta, cu politichia la crestini, si cu ce o sa mai descoperim. Nu de alta, dar ca sa nu murim prosti, ca martin luther asta de carton, care a scris numai tembelisme mincinoase pe blogul lui, cu privire la acest subiect.

Hai sa vedem episodul cu pricina din Biblie, sa-l comentam, si apoi sa tragem concluziile. Mie imi place maxim de Isus Hristos, fratili meu, ca le-a tras-o smecherilor aia cocliti, de n-au mai avut aer, de au plecat aia cu coada intre picioare, ca niste potai proaste si jigarite.

„Atunci fariseii, s-au dus si s-au sfatuit cum sa prinda pe Isus cu vorba. Au trimis la El pe ucenicii lor impreuna cu irodienii, care I-au zis: „Invatatorule, stim ca esti adevarat si ca inveti pe oameni calea lui Dumnezeu in adevar, fara sa-ti pese de nimeni, pentru ca nu cauti la fata oamenilor. Spune-ne, dar, ce crezi? Se cade sa platim bir Cezarului sau nu?” Isus, care le cunostea viclesugul, a raspuns: „Pentru ce Ma ispititi, fatarnicilor ? Aratati-Mi banul birului.” Si ei I-au adus un ban. El i-a intrebat: „Chipul acesta si slovele scrise pe el ale cui sunt?” „Ale Cezarului”, I-au raspuns ei. Atunci El le-a zis: „Dati, dar, Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” (Marcu)

In primul si in primul rand, Isus le spune panaramelor de farisei ipocriti si vicleni care au venit la El, ca ei au venit la El cu o falsa problema. Cu un viclesug, cu o fatarnicie, cu o caterinca, cu un smen, cu ceva total neserios. Nu au venit la El ca sa afle nu stiu ce adevar dumnezeiesc legat de lumea aceasta si Imparatia lui Dumnzeu, de bir si de Cezar, ci doar cu scopul de a-l infunda pe El, Isus Hristos. Invatatorul lumii le raspunde totusi la intrebare, intr-un fel care nu le-a convenit deloc fariseilor. Le-a cazut greu la stomac si la creiere. Ei voiau sa auda ca nu trebuie sa platesti bir Cezarului, asa cum si „crestinii” prostiti de Dracu’, cred astazi ca nu trebuie sa mergi la vot sau sa faci politica. Inca o data nimic nou sub soare. Prostii prostiti de Dracu’ au fost in toate secolele la fel, si or sa fie pana in ultima zi a acestei planete pacatoase si blestemate, sediul prostiei din Univers. Repet, problema este falsa in totalitate. Nu are sens sa pui o asemenea intrebare. Este o prostie. Cum adica sa vrei sa traiesti pe aceasta planeta, fara sa respecti anumite legi si cutume ? Dumnezeu nu a invatat niciodata asa ceva pe poporul Sau. Dumnezeu ne-a invatat sa nu facem pacat, adica lucruri rele, adica nelegiuiri, nu sa nu platim dari si impozite sau sa nu votam sau sa facem plitica. Este o mare tampenie sa crezi asa ceva. Nicaieri Biblia nu sustine o astfel de abordare. Ba dimpotriva, sunt nenumarate texte si intamplari din Biblie, care sustin pozitia lui Isus Hristos, ca ceea ce au cerut fariseii era un subiect fals, o cacialma, o prostie fara margini, nimic serios. Iata cateva:

„Oricine sa fie supus stapanirilor celor mai inalte, caci nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu. Si stapanirile care sunt, au fost randuite de Dumnezeu. De aceea, cine se impotriveste stapanirii, se impotriveste randuielii puse de Dumnezeu, si cei ce se impotrivesc isi vor lua osanda. Dregatorii nu sunt de temut pentru o fapta buna, ci pentru una rea. Vrei, dar, sa nu-ti fie frica de stapanire? Fa binele, si vei avea lauda de la ea. El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tau. Dar, daca faci raul, teme-te, caci nu degeaba poarta sabia. El este in slujba lui Dumnezeu, ca sa-L razbune si sa pedepseasca pe cel ce face rau. De aceea, trebuie sa fiti supusi nu numai de frica pedepsei, ci si din indemnul cugetului. Tot pentru aceasta sa platiti si birurile. Caci dregatorii sunt niste slujitori ai lui Dumnezeu, facand necurmat tocmai slujba aceasta. Dati tuturor ce sunteti datori sa dati: cui datorati birul, dati-i birul, cui datorati vama, dati-i vama, cui datorati frica, dati-i frica, cui datorati cinstea, dati-i cinstea. Sa nu datorati nimanui nimic, decat sa va iubiti unii pe altii: caci cine iubeste pe altii a implinit Legea. De fapt: „Sa nu preacurvesti, sa nu furi, sa nu faci nicio marturisire mincinoasa, sa nu poftesti” si orice alta porunca mai poate fi, se cuprind in porunca aceasta: „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.” Dragostea nu face rau aproapelui: dragostea deci este implinirea Legii.” (Romani)  Vreau sa comentam putin aceste texte, care au fost schimonosite in fel si chip de asa zisii crestini, precum si de cei nereligiosi, atei chiar, fiecare interpretand aceste texte si tragand spuza pe turta lui, adica folosind aceste texte dupa propriile interese, si nu dupa cum spune Dumnezeu, ca sa-si justifice astfel toti, tot felul de blestematii, crime si nelegiuiri facute in numele lui Dumnezeu. Cand Dumnezeu spune ca nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu, asta nu inseamna ca El, Dumnezeu, numeste aceste stapaniri, ca este de acord cu ele, ca le binecuvanteaza si le sustine pe toate. Dumnezeu nu ne spune asa ceva aici. Dumnezeu ne spune ca El, doar ingaduie aceste stapaniri vremelnice, atata vreme cat Iadul in care traim pe planeta Pamant o sa fiinteze. Alt tip de organizare nu exista in Iad. Asa cum s-a vazut de-a lungul istoriei acestei lumi, omul a incercat tot felul de forme de organizare al societatilor umane, dar toate, fara exceptie, au avut nevoie de armate, de politie, de servicii secrete, etc. Nu se poate altfel in lumea pacatului. Asta ne spune Dumnezeu. Dumnezeu nu se amesteca in treburile interne ale Iadului, decat in doua moduri: sa aduca adevarul Sau in Iad, Imparatia lu’ Dracu’, asa cum si Dracu’ a fost liber sa aduca minciuna lui in Rai, Imparatia lui Dumnezeu, si sa-si protejeze poporul aflat in Iad. Atat. Sigur ca Dumnezeu mai si sustine aceasta planeta in Univers, lucru pe care Dracu’ nu poate sa-l faca sub nicio forma, pentru ca este o creatura ca si noi. Dumnezeu ne mai spune in aceste texte, ca daca suntem cetateni cinstiti, corecti, care respectam tot ceea ce este bine, corect, moral, etc. stapanirea, in cele mai multe cazuri, nu o sa aiba nicio treaba cu noi, decat atunci cand face abuzuri. Abuzurile nu sunt excluse pentru ca traim in imparatia lu’ Dracu’ care este tatal minciunii si al crimei, nu uitati asta. Daca in lumea in care traim nu ar exista politie, armata, administratie locala si centrala, etc. lucrurile ar fi cu mult mai rele. In sensul acesta autoritatile sunt randuite de Dumnezeu, in sensul ca in lumea pacatului asa se rezolva problemele. Nu ai cum altfel, ca sa tii in frau nelegiuirea, cat de cat. Altfel ar fi o jungla. Din aceleasi considerente trebuie sa platim si taxe, ca sa fie fonduri suficiente pentru toate acestea. Imaginati-va cum ar fi o lume, o tara, o comunitate umana, fara politie si armata ? Ar fi victima sigura. Asta nu inseamna ca aceasta este solutia ideala pe care o are Dumnezeu pentru noi. Nu. Solutia adevarata, care este posibil a fi aplicata numai in Imparatia lui Dumnezeu, este ca totul sa fie facut din dragoste si respect unii pentru altii, asa cum spune si textul biblic: „De aceea, trebuie sa fiti supusi nu numai de frica pedepsei, ci si din indemnul cugetului …. „Dragostea nu face rau aproapelui, dragostea deci este implinirea Legii„. Lucrul acesta nu este posibil intre toti locuitorii Iadului, unde domneste pacatul din noi, lucrul acest este posibil doar in mijlocul adevaratului popor al lui Dumnezeu, ceilalti trebuie sa stie de frica sabiei carmuirii. Nu este alta solutie. Numai crestinii adevarati respecta legile de acum ca si cele viitoare, din Imparatia lui Dumnezeu, de buna voie si nesiliti de nimeni, nu de frica, ci din dragoste pentru tot si pentru toate, din indemnul cugetului lor, al constiiintei lor, nu de altceva. Unii crestini, ca si evreii, vor ca altii sa faca toata treaba, iar ei doar sa profite. Nu se poate asa ceva. Trebuie sa intri si tu in joc, altfel nu se poate. Trebuie sa-ti asumi si tu responsabilitati in cetate. Cine a citit Biblia a vazut nenumarate cazuri in care oamenii lui Dumnezeu au facut politica la cel mai inalt nivel, fiind prezenti la curtile faraonilor, Moise si Iosif, unul ca fiu, celalalt ca inalt demnitar al faraonului, sa ne amintim de Daniel de la curtea imparatului Babilonului, Daniel a rugat pe imparatul Babilonului sa dea grija treburilor tinutului Babilonului in mana evreilor Sadrac, Mesac si Abed-Nego, sa ne amintim de Mardoheu care a votat sa nu-si plece genunchiul in fata lui Haman, adica a spus DA la referendum, sa ne amintim de cei trei tineri care au fost aruncati in cuptorul de foc tot pentru ca au spus DA la referendum, adica nu s-au plecat in fata imparatului, de Esterea de la curtea regelui Ahasveros si asa mai departe. Toti acestia si multi altii au facut politica. Sigur ca pana la un punct, acela cand trebuiau sa renunte la supunerea fata de Dumnezeu, numai atunci se opuneau stapanirilor lumesti. Apoi orice crestin autentic trebuie sa fie impotriva a tot ceea ce este rau, nedrept, nelegiuit, etc si sa lupte cu toate armele neprihanirii de care dispune, inclusiv un vot pasnic, la niste alegeri intre bine si rau. A spune oamenilor ca aceasta este pacat si ca nu este pe placul lui Dumnezeu, este o minciuna gogonata, nesustinuta de Biblie, care este Cuvantul autorizat al Viului Dumnezeu.

Sa nu uitam ca Dumnezeu insusi, precum si prorocii Lui, au mustrat pe nelegiuitii lumii acesteia, chiar daca erau imparati sau regi. Dumnezeu personal i-a spus unuia dintre ei ca a fost cantarit si a fost gasit prea usor, adica ticalos, si acel nelegiuit a murit in aceeasi noapte. Da, Dumnezeu a facut si face politica. Sa nu uitam ca lupta impotriva ultimului imperiu mondial care se naste sub ochii nostri prin manipulare si nedreptate, prin minciuna si crima, este si o lupta politica, chiar daca nu vom putea schimba cursul istoriei, gura nu trebuie sa ne taca, in a denunta minciunile, hotia, crima si tot ceea ce ni se pregateste tuturor, precum si manipularea satanica pe care crestinii adevarati o vad foarte bine. Daca pot sa ma opun cu un singur vot impotriva Diavolului, o voi face, nu ma voi ascunde sub tot felul de suptrefugii, asa cum am vazut ca fac multi asa zisi crestini in aceste zile, iar altii il sustin pe fata pe Dracu’, sustinandu-i slujitorii.

Dar cel mai tare si cel mai tare, mie imi place la Isus si de Isus, ca le raspundea la panaramele alea penale, exact asa: fara sa-i pese de nimeni, pentru ca nu cauta la fata oamenilor. Asta imi place maxim ! E suprema ! Si exact aceasta atitudine o am si eu pe acest blog, iar mimozele proaste si curvele care se dau virgine, care dau ochii peste cap a indignare cand citesc acest blog, nu au decat sa-i dea, mie putin imi pasa de ipocrizia lor. Isus a spus limpede: „Le-am dat Cuvantul Tau, si lumea i-a urat, pentru ca ei nu sunt din lume, dupa cum Eu nu sunt din lume. Nu Te rog sa-i iei din lume, ci sa-i pazesti de cel rau…. Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul.” (Ioan)  Sunt multi fraieri care inca mai cred ca ei se pot sustrage pacatului daca se izoleaza undeva, daca isi pun batic pe cap sau daca nu merg la vot. Ei cred ca prin astfel de metode, nu lua, nu atinge, nu gusta, se biruieste Diavolul si pacatul. Este o imensa pacaleala asta. Pacatul si Dracu’ este in noi, si il avem in noi si daca stam in pustie, si daca avem batic pe cap, si daca nu mergem la vot. Singurul care il poate scoate din noi este Duhul lui Hristos. Asa ca este mai important sa ai Duhul lui Hristos, singurul care il poate izgoni pe Dracu’ afara din tine, decat orice altceva, ce ai putea tu sa faci, si care este oricum egal cu zero taiat in patru. Isus le-a spus si iudeilor asta: Imparatia lui Dumnezeu nu este nici mancare si nici bautura, nu este nu lua, nu gusta, nu atinge, nu vota, ci este liniste si pace in Duhul lui Hristos, care te elibereaza de pacat si de Dracu’. Dar oamenii nu cred asta, si vor sa faca si ei ceva. Ei inca il intreaba pe Dumnezeu la caterinca, daca sa aiba de-a face cu Cezarul sau nu. Asta este evanghelia dupa Satana, nu dupa Dumnezeu.

Concluzie: Tuturor celor care inca mai vin la Dumnezeu cu intrebari capcana de genul: Dumnezeu sau Cezarul, Dumnezeu le raspunde clar si fara echivoc: „Pentru ce Ma ispititi, fatarnicilor„… „Dati Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!  „

Cu respect,

P.S. Stiu ca mai sunt crestini care interpreteaza spusele lui Isus cu dati Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu, ca o dovada ca biserica lui Hristos nu trebuie sa depinda de stat, ca trebuie sa fie separata de stat, ca sa nu poata fi santajabila de catre un stat care o sustine financiar sau in alt mod, si sa-si abandoneze astfel misiunea si credinciosia de a fi numai de partea lui Dumnezeu, si implicit a binelui, a dreptatii, etc. Da, este si asa, dar cel mai mult este in sensul celor spuse de Isus fariseilor, ca orice om normal la cap, luminat de Dumnezeu, nu amesteca niciodata lucrurile acestea, si poate sa-si dea seama pana unde sa mearga in ascultarea fata de legile acestei lumi, adica de Cezar, precum si fata de Dumnezeu. Cand legile acestei lumi te obliga intr-un fel sau altul sa renunti la Dumnezeu, este numai normal sa nu te mai supui lor., in rest trebuie sa faci asta, pentru ca asa este normal sa fie, in lumea aceasta a pacatului. Simplu.