Romania vazuta altfel cu si de Dan Puric

Motto: Cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun. Feriti-va de orice se pare rau.” (1Tesalonicieni)

Nu sunt fan Dan Puric, si nu-mi plac multe din ideile lui despre crestinism, romani, Romania, etc… Ortodoxia pe care o lauda Dan Puric, nu sta in totalitate pe Biblie, dar asta nu inseamna ca in interiorul lumii ortodoxe romanesti sau de aiurea, nu sunt si oameni valorosi, oameni placuti lui Dumnezeu. De multe ori cand vorbeste despre aceste lucruri, crestinism, romani, Romania, Dan Puric, exagereaza anumite lucruri, si este si cabotin pe alocuri, de multe ori, dar in acest interviu, imi place foarte, foarte mult ceea ce spune, si cum spune. Zugraveste si proiecteaza niste imagini incredibile despre ceea ce vorbeste, imagini sustinute puternic de adevarurile din viata reala, pe care acestea le reprezinta. Povestea cu pestii in punga si apoi cea cu acvariul, sunt realmente senzationale si naucitoare in acelasi timp, dar si perfect reale. Dan Puric spune multe lucruri foarte concis, adevarat, plastic si percutant. Se pare ca incet, incet, si mesajul lui Dan Puric se cristalizeaza pe esente. Sigur ca si montajul a avut rolul lui, dar una peste alta, interviul este foarte bine si frumos realizat. Dan Puric incepe sa renunte la moate inutile, care nu conteaza, si se focuseaza pe ceea ce conteaza cu adevarat. Este singurul interviu cu Dan Puric, care imi place realmente. Mi-a mers la suflet, asa ca doresc sa impart aceasta bucurie si cu dumneavoastra, cititorii acestui blog. Merita sa-l urmariti. Ascultati cu atentie, si puneti la suflet tot ceea ce merge acolo. Ma bucur ca multe din lucrurile pe care le spune azi Dan Puric, si eu le-am inteles si le inteleg la fel. Am si scris despre ele pe acest blog, cu ani in urma, exact in aceiasi termeni. Incet, incet, asa cum spune Biblia, va fi o singura credinta, un singur popor crestin cu aceleasi valori morale, asa dupa cum este un singur Dumnezeu, si un singur Duh, Duhul lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Intr-adevar, Dumnezeu are mai multa rabdare decat Dracu’, care stie ca mai are putina vreme.

  • „Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii, ci are o indelunga rabdare pentru voi, si doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta. Ziua Domnului insa va veni ca un hot. In ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamantul, cu tot ce este pe el, va arde.”… Sa credeti, ca indelunga rabdare a Domnului nostru este mantuire, cum v-a scris si preaiubitul nostru frate Pavel, dupa intelepciunea data lui.” (2Petru)

Enjoy ! Interviul este preluat de la TVR, este realizat profesional, interesant, placut, modern, inteligent. Pana si imaginea lui Dan Puric este alta, bine lucrata si pusa in valoare. Au disparut zulufii aia, si a aparut o tunsoare si o imagine foarte reusita.

Link-ul este acesta:

http://www.tvrplus.ro/editie-romania-vazuta-altfel-73322

Dan Puric

Cu respect,

UPDATE 26.12.2012: Am mai vazut zilele acestea la B1TV si la RTV, inca doua emisiuni interviuri cu Dan Puric. Amandoua EXECRABILE ! Cea de la RTV a fost de-a dreptul penibila si de prost gust, dar nu din cauza realizatorului, ci a invitatului Dan Puric. Cabotinul din Dan Puric s-a dezlantuit de-a dreptul, si Dan Puric a reusit sa fie doar un saltimbanc jalnic. Acesta este omul, si n-ai ce-i face ! la B1tv, Robert Turcescu se uita la Dan Puric de parca ar fi vazut sfarsitul lumii. Dupa grimasele pe care le facea colonelul Turcescu, se vedea ca nu da doi bani pe alde Puric, dar se prefacea a fi interesat de ceea ce spune acesta. Penibili, amandoi, si realizatorul si invitatul ! Chiar si asa, Dan Puric poate merge inainte spre adevarurile vesnice ale lui Dumnezeu, dand la o parte bazaconiile ortodoxe, atunci cand va veni timpul pentru asta, daca il iubeste cu adevarat pe Viul Dumnezeu, nu icoane, moaste si „sfinti” inutili.

M-am intalnit din nou cu MOARTEA

Motto: „Mai bine sa te duci intr-o casa de jale decat sa te duci intr-o casa de petrecere; caci acolo iti aduci aminte de sfarsitul oricarui om, si cine traieste isi pune la inima lucrul acesta.” (Eclesiastul)

Salut ! Am disparut de ceva timp de pe acest blog. Am avut motive serioase, m-am intalnit din nou cu moarte. Nu, nu sunt eu cel vizat, inca….A murit altcineva, dar impactul cu moarte este totdeauna devastator si benefic in acelasi timp, pentru cine are ochi sa vada. Ne aduce aminte mereu si mereu, ca nu suntem nemuritori cum se cred unii pe planeta. Mai ales bogatii, politicienii si vedetele de tot felul. Inca nu suntem nemuritori, si bogat sau sarac, tanar sau batran, rege sau cersetor, in fata mortii, toti suntem egali. Chiar acum la stirile din toata lumea este mediatizata moartea lui Michael Jackson, iar eu am asistat la moartea unui neica nimeni daca luam ca si criteriu de departajare celebritatea din lumea aceasta. Ei si ? Tot acolo merg amandoi, si noi toti de altfel, in pamantul din care am fost luati. Sa nu credeti ca m-a apucat o criza de filozofeala existentialista de 2 bani. Nu. Doar constat ce se intampla. Oamenii cand dau nas in nas cu moartea, spun mereu ceva de genul: „Eeehe maica, cine s-a intors vre-odata de acolo, ca sa ne spuna cum este sau ce este acolo.” Aceasta mentalitate spune despre noi ca si oameni, ca si „crestini” (?!) ca ne-am impacat deja cu gandul mortii, si ca a muri este o stare fireasca, normala pe aceasta planeta. Ei bine, pe aceasta planeta a pacatului, moartea este o realitate si o normalitate, dar in realitatea si normalitatea Imparatiei lui Dumnezeu, nu este deloc asa. In Imparatia lui Dumnezeu, moartea este o anomalie, un accident, o stare care va disparea la sfarsitul istoriei pacatului, care este ceva limitat in timp si spatiu, si un crestin adevarat trebuie sa stie foarte bine asta, altfel nu este ceea ce pretinde ca este: crestin ! Starea fireasca, normala, este viata, nu moartea.

Si apropo’… cineva s-a intors totusi de acolo si ne-a spus cum este, si ce este, si mai cu seama ce va fi, dar cine sa-L creada ? De Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a auzit cineva ? Crede cineva cu adevarat spusele Lui ? Se pare ca nu, atata timp cat „crestinii” insisi, au discursuri de genul celui citat mai sus. Oare ce credem noi cu adevarat ? Ce suntem de fapt, credinciosi sau necredinciosi ? Dupa comportament si afirmatii se pare ca a doua varianta este valabila. Sunt cumva mai importante sanzienele pe care abia le-am sarbatorit cu fast ca si „crestini” ortodocsi sau este mai important Dumnezeu ? De la Bucuresti la Timisoara am vazut Romania „crestina” culegand la sanziene pentru uz personal sau vanzandu-le la marginea drumului „credinciosilor crestini”. Credinciosi in ce ? In Paganism sau in Crestinism ?  Poate si in una si in alta. Ce suntem de fapt, crestini sau pagani ? Cum poate sta oare buchetul de sanziene langa crucea lui Hristos ?! Uite ca poate sa stea foarte bine si nimeni nu se oripileaza ! Cum explicati asta domnule Dan Puric ?

Cu respect,