Taina Nelegiuirii

Motto: „Vai de voi, pamant si mare! Caci Diavolul s-a coborat la voi cuprins de o manie mare, fiindca stie ca are putina vreme.” (Apocalipsa)

Tocmai ce am scris despre acest subiect, si un prieten de Facebook posteaza fotografia pe care o vedeti si dumneavoastra mai jos, fotografie care ilustreaza perfect imbecilitatea Satanei si a nelegiuirii din el. Satana a fost si este doar un prost care s-a prostit singur, si apoi a prostit si pe altii. Intai pe ingeri apoi pe oamenii de pe planeta Pamant. Satana a fost si este doar un prost care si-a taiat singur viata, fericirea, bucuria si bunastarea vesnica. A avut si el niste gargauni in capul lui de fiinta infumurata si implicit proasta, care a uitat cine l-a facut asa cum era. S-a crezut mai mult decat este, si minciuna asta inca o mai vinde retardatilor de pamanteni, care ii mostenesc ADN-ul prostiei si al trufiei, si care pamanteni, se cred si ei destepti nevoie mare, stiintifici in cap nevoie mare, intelepti nevoie mare, dar ei sunt in realitate, trogloditii si panaramele Universului. Niste inapoiati si niste primitivi, care dupa mii de ani de dezvoltare si evolutie stiintifica si tehnica, inca mai privesc cu uimire lucrurile facute de altul, adica de Dumnezeu. Si ei numesc asta, cu infatuare, stiinta lor ! Sa te zvarcolesti de ras nu alta, daca nu ar fi de plans !

In timpul acesta, cei care il neaga pe Dumnezeu continua sa se sinucida, iar ceilalti, care il cred pe Dumnezeu pe cuvant, continua sa se bucure si sa se minuneze, cand vad ca tot ceea ce le-a spus Dumnezeu, SE IMPLINESTE !

Numaratoarea inversa se apropie de final. Nu finalul din 21 decembrie 2012, asta este o alta bazaconie si inventie draceasca, o alta prosteala pentru prostii care refuza adevarul Viului Dumnezeu, ci cel adevarat, care se pregateste si se naste sub ochii nostri: Noua Ordine Mondiala. Sfarsitul acela adevarat, al tuturor lucrurilor, o sa vina negresit, iar vremea aceea se apropie cu pasi repezi ! Semnele sunt deja evidente. Imperiul mondial al Satanei se cladeste incet dar sigur, iar lumea fierbe si o sa tot fiarba. Vremuri bune si linistite, fara probleme si crize, fara dureri si sacrificii inutile, or sa fie din ce in ce mai putine…spre deloc.  Asa ca profitati din plin de orice clipa de ragaz si de liniste, de zilele, lunile si poate anii mai linistiti, pe care inca ii mai avem la dispozitie prin mila lui Dumnezeu. Si nu uitati: nu va lasati prostiti de nimieni, mai judecati si cu mintea dumneavoastra, mai iesiti si din tiparele impuse de altii, mai cereti si ajutorul lui Dumnezeu, ca sa va calauzeasca in tot adevarul despre El, despre lume si viata.

Desteapta-te tu care dormi, scoala-te din morti, si Hristos te va lumina.” Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama, nu ca niste neintelepti, ci ca niste intelepti.  Rascumparati vremea, caci zilele sunt rele. De aceea nu fiti nepriceputi, ci intelegeti care este voia Domnului.” (Efeseni)

Cu respect,

Cuplu

Motto: „ Daca eu te iubesc, n-ai sa mori niciodata !”

Unii te vad numai pe tine,

Altii ma vad numai pe mine,

Ne suprapunem atat de perfect

Incat nimeni nu ne poate zari deodata

Si nimeni nu indrazneste sa locuiasca pe muchia

De unde putem fi vazuti amandoi.

Tu vezi numai luna,

Eu vad numai soarele,

Tu duci dorul soarelui,

Eu duc dorul lunii,

Stam spate in spate,

Oasele noastre s-au unit de mult,

Sangele duce zvonuri

De la o inima la alta.

Cum esti?

Daca ridic bratul

Si-l intind mult inapoi,

Iti descopar clavicula dulce

Si, urcand, degetele iti ating

Sfintele buze,

Apoi brusc se-ntorc si-mi strivesc

Pana la sange gura.

Cum suntem?

Avem patru brate sa ne aparam,

Dar eu pot sa lovesc numai dusmanul din fata mea

Si tu numai dusmanul din fata ta,

Avem patru picioare sa alergam,

Dar tu poti fugi numai in partea ta

Si eu numai in cealalta parte.

Orice pas este o lupta pe viata si pe moarte.

Suntem egali?

Vom muri deodata sau unul va purta,

Inca o vreme,

Cadavrul celuilalt lipit de el

Si molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?

Sau poate nici nu va muri intreg

Si va purta-n eternitate

Povara dulce-a celuilalt,

Atrofiata de vecie,

Cat o cocoasa,

Cat un neg…

Oh, numai noi cunoastem dorul

De-a ne putea privi in ochi

Si-a intelege astfel totul,

Dar stam spate in spate,

Crescuti ca doua crengi

Si daca unul dintre noi s-ar smulge,

Jertfindu-se pentru o singura privire,

Ar vedea numai spatele din care s-a smuls

Insangerat, infrigurat,

Al celuilalt.

Ana Blandiana

Cu respect,