„Sfanta” biserica si „laicul” Hristos (ep.3)

Motto: „Întunecând întunericul, iată porţile luminii.” (Nichita Stanescu)

Prin acest episod, am sa inchei acest ciclu, acest serial, studiu sau cum vreti sa-i spuneti, in care, pe baza Cuuvantului lui Dumnezeu, am aratat, Dumnezeu a aratat, ca bisercile nu sunt sfinte, ca nimic din ceea ce fac si spun ele nu este sfant cu adevarat, ci doar El, Viul Dumnezeu este sfant cu adevarat, si toti aceia in care Dumnezeu locuieste prin Duhul lui Hristos. Asa cum multi au inteles probabil, altii probabil ca nu, ceea ce am vrut sa spun prin titlul ironic al acestui serial, sa subliniez cu linii cat mai groase, este faptul ca singurul care este sfant, Dumnezeu, se comporta in realitate ca un laic sadea, adica ca un om, ca o fiinta normala, ca o fiinta modesta, dreapta, miloasa, iubitoare, cinstita, muncitoare, etc… adica ca o fiinta NEPRIHANITA, in timp ce bisericile care ne mint ca sunt sfinte, se comporta ca ultimul nelegiuit, ticalos, hot si criminal. Asta si inseamna in realitate sfintenia: NEPRIHANIRE. Sfintenia nu este nici foc, nici para, nici ruguri aprinse, nici foc cazut din cer, nici urgie, nici perimetre sacre, nici ritualuri prostesti asa zis sacre, nimic din toate acestea nu reprezinta sfintenia. Sfintenia adevarata, singura, este NEPRIHANIREA DUMNEZEIASCA, care este cat se poate de LAICA, adica pentru toti si pentru toate, peste tot si peste toate. „Ca niste copii ascultatori, nu va lasati tarati in poftele pe care le aveati altadata, cand erati in nestiinta. Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. Caci este scris: „Fiti sfinti, caci Eu sunt sfant”. (1Petru)  Altfel spus, acest text ne spune urmatorul lucru: nu mai traiti in pacat, in pofte nelegiuite, ca inainte de a-l cunoaste pe Dumnezeu, si de a va lasa pe mana lui Dumnezeu, Fiti neprihaniti in toata purtarea voastra, asa cum este si Viul Dumnezeu.Neprihanirea este singura sfintenie, alta sfintenie nu exista. Laicul Dumnezeu nu are nevoie de false sfintenii atribuite Lui de Iudaismul sau Crestinismul SRL. Nu are nevoie de frica, de incinte sacre, de ritualuri sacre, de haine sacre, de cruci sacre, ci doar de dragoste neinteresata, adica o dragoste curata, fara prefacatorii inutile, fara frici, pentru ca in dragoste nu exista frica, adica de o viata traita frumos, in neprihanire!

Asa cum am spus, in acest episod am sa vorbesc despre laicitatea lui Dumnezeu. Si nu spun asta ca o figura de stil, ci pentru ca asa este. Am sa va prezint trei episoade biblice, in realitate ele sunt mult mai multe in Biblie, in care se va vedea clar, laicitatea incontestabila a Viului si Bunului Dumnezeu. Primul episod se afla in Geneza sau Facerea. Incepem cu asta, ca sa intelegem bine cum ar fi trebuit sa fie viata noastra de creaturi, langa Creatorul nostru drag, daca nu ii dadeam cu flit, daca nu ii inselam increderea si dragostea Lui fata de noi, daca nu il alungam din vietile noastre, adica daca nu pacatuiam. Haideti sa vedem impreuna relatia Dumnezeu-Om la inceputul Creatiei, ca sa vedem cum se comporta Dumnezeu cu noi in realitate. Asa cum stim din Biblie, Dumnezeu creaza Pamantul cu tot ceea ce este pe el, apoi creaza OMUL. Ce face Dumnezeu cu omul, ce relatie incepe cu el, si cum se manifesta aceasta relatie? Totul incepe extrem de normal, de firesc, de logic. Dumnezeu sta fata in fata cu creatura Sa, omul, si ii incredinteaza creatia Sa, ii da si cateva sfaturi utile si necesare despre aceasta creatie, ca sa ii fie bine pe planeta pe care tocmai o primeste in dar de la Creator. Este avertizat inclusiv de pericolul care ii ameninta pe primii oameni, datorita razvratirii celui mai puternic inger din cer, Satana, Diavolul, Dracu’. Sunt pusi in garda cu privire la acest pericol, ca sa nu cada in capcanele mincinoase ale Satanei. Sa vedem cateva texte:

„Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu, parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut. Dumnezeu i-a binecuvantat si Dumnezeu le-a zis: „Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul si supuneti-l, si stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, si peste orice vietuitoare care se misca pe pamant.” Si Dumnezeu a zis: „Iata ca v-am dat orice iarba care face samanta si care este pe fata intregului pamant si orice pom care are in el rod cu samanta: aceasta sa fie hrana voastra. Iar tuturor fiarelor pamantului, tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor care se misca pe pamant, care au in ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana toata iarba verde.” Si asa a fost. (…) Apoi Domnul Dumnezeu a sadit o gradina in Eden, spre rasarit, si a pus acolo pe omul pe care-l intocmise. Domnul Dumnezeu a facut sa rasara din pamant tot felul de pomi, placuti la vedere si buni la mancare, si Pomul Vietii in mijlocul gradinii, si Pomul Cunostintei Binelui si Raului. (…) Domnul Dumnezeu a luat pe om si l-a asezat in gradina Edenului, ca s-o lucreze si s-o pazeasca (de Satana). Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poti sa mananci dupa placere din orice pom din gradina, dar din pomul Cunostintei Binelui si Raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el vei muri negresit.” (…) Domnul Dumnezeu a facut din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului, si le-a adus la om, ca sa vada cum are sa le numeasca, si orice nume pe care-l dadea omul fiecarei vietuitoare, acela-i era numele. Si omul a pus nume tuturor vitelor, pasarilor cerului si tuturor fiarelor campului, dar pentru om nu s-a gasit niciun ajutor care sa i se potriveasca. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adanc peste om, si omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui si a inchis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a facut o femeie si a adus-o la om. Si omul a zis: „Iata in sfarsit aceea care este os din oasele mele si carne din carnea mea! Ea se va numi „femeie”, pentru ca a fost luata din om.” De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta sa si se vor face un singur trup. Omul si nevasta lui erau amandoi goi si nu le era rusine.” (Geneza)

Iata primele contacte ale lui Dumnezeu cu oamenii. Cum vi se par?! Sunt spaimoase?! Sunt dure?! Sunt aprige?! Sunt „sfinte”, adica distante, asa cum ne invata pe noi bisericile ca este sfintenia lui Dumnezeu, adica FRICA suprema, FRICA absoluta, teroare si pedeapsa? Nici pomeneala de asa ceva!!! Dumnezeu este cat se poate de normal, de laic, de om. Nu este inspaimantator, nu este tiranic, nu este ucigas, nu este dictator, asa cum ne invata pe noi „sfintele” biserici. Dumnezeu este prietenul de nadejde al omului, sfatuitorul lui, cel cu care omul poate sa discute si sa faca orice lucru bun. Dumnezeu isi deleaga o parte din puterea Sa catre creaturile Sale, facandu-i pe oamenii creati, stapani peste  o parte din Creatia Sa, ii face pe oameni partasi la bucuria Creatiei, punandu-l pe om sa dea nume tuturor animalelor create de Viul Dumnezeu. Dumnezeu colaboreaza si traieste impreuna cu omul, fata catre fata, suflet catre suflet. Crestinismul SRL, crestinismul satanizat, promoveaza frica de Dumnezeu, promoveaza teama si neancrederea in Dumnezeu, doar ca sa domine el, si ca sa-i conduca pe enoriasi unde vor ei, preotii si pastorii, dimpreuna cu puternicii lumii, pe toti prostalaii care nu vor sa ia aminte la adevarul dumnezeiesc. Crestinismul SRL este politica, este putere lumeasca, bani si influenta, este Satana, nu un slujitor al Viului Dumnezeu si al oamenilor, asa cum ii era menirea. Dupa aceste minunate prime contacte dintre Dumnezeu si om, omul alege sa il paraseasca pe Dumnezeu, sa il tradeze, sa-i insele increderea, dragostea si purtarea de grija, si sa se arunce orbeste in bratele Satanei cel mincinos si ucigas, asa cum le-a spus deja Dumnezeu. Omul, in ciuda tuturor avertismentelor, il desconsidera pe Dumnezeu si sfaturile Sale, si face ce il duce pe el capul: se face rob Satanei, se aliaza cu Satana prin neascultare. Ce face Dumnezeu in aceste conditii? Dumnezeu incearca sa mai salveze ce se mai poate salva. Dumnezeu nu-l abandoneaza pe omul nerecunoscator, ci il ajuta in continuare cu tot ce poate. Iata textul caderii omului:

„Sarpele era mai siret decat toate fiarele campului pe care le facuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevarat: „Sa nu mancati din toti pomii din gradina”?” Femeia a raspuns sarpelui: „Putem sa mancam din rodul tuturor pomilor din gradina. Dar despre rodul pomului din mijlocul gradinii, Dumnezeu a zis: „Sa nu mancati din el si nici sa nu va atingeti de el, ca sa nu muriti.” Atunci sarpele a zis femeii: „Hotarat, ca nu veti muri, dar Dumnezeu stie ca, in ziua cand veti manca din el, vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul.” Femeia a vazut ca pomul era bun de mancat si placut de privit si ca pomul era de dorit ca sa deschida cuiva mintea. A luat deci din rodul lui si a mancat, a dat si barbatului ei, care era langa ea, si barbatul a mancat si el. Atunci li s-au deschis ochii la amandoi, au cunoscut ca erau goi, au cusut laolalta frunze de smochin si si-au facut sorturi din ele. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu care umbla prin gradina in racoarea zilei, si omul si nevasta lui s-au ascuns de fata Domnului Dumnezeu printre pomii din gradina. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om si i-a zis: „Unde esti?” El a raspuns: „Ti-am auzit glasul in gradina, si mi-a fost frica, pentru ca eram gol, si m-am ascuns.” Si Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ti-a spus ca esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care iti poruncisem sa nu mananci?” Omul a raspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca sa fie langa mine, ea mi-a dat din pom si am mancat.” Si Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai facut?” Femeia a raspuns: „Sarpele m-a amagit si am mancat din pom.” Domnul Dumnezeu a zis sarpelui: „Fiindca ai facut lucrul acesta, blestemat esti intre toate vitele si intre toate fiarele de pe camp, in toate zilele vietii tale sa te tarasti pe pantece si sa mananci tarana. Vrajmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei. Aceasta iti va zdrobi capul, si tu ii vei zdrobi calcaiul.” Femeii i-a zis: „Voi mari foarte mult suferinta si insarcinarea ta, cu durere vei naste copii, si dorintele tale se vor tine dupa barbatul tau, iar el va stapani peste tine.” Omului i-a zis: „Fiindca ai ascultat de glasul nevestei tale si ai mancat din pomul despre care iti poruncisem: „Sa nu mananci deloc din el”, blestemat este acum pamantul din pricina ta. Cu multa truda sa-ti scoti hrana din el in toate zilele vietii tale, spini si palamida sa-ti dea si sa mananci iarba de pe camp. In sudoarea fetei tale sa-ti mananci painea, pana te vei intoarce in pamant, caci din el ai fost luat, caci tarana esti si in tarana te vei intoarce.” Adam a pus nevestei sale numele Eva, caci ea a fost mama tuturor celor vii. Domnul Dumnezeu a facut lui Adam si nevestei lui haine de piele, si i-a imbracat cu ele. Domnul Dumnezeu a zis: „Iata ca omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscand binele si raul. Sa-l impiedicam, dar, acum ca nu cumva sa-si intinda mana, sa ia si din Pomul Vietii, sa manance din el si sa traiasca in veci.” De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din gradina Edenului, ca sa lucreze pamantul din care fusese luat. Astfel a izgonit El pe Adam, si la rasaritul gradinii Edenului a pus niste heruvimi, care sa invarteasca o sabie invapaiata, ca sa pazeasca drumul care duce la Pomul Vietii.” (Geneza)

Aceasta este istoria caderii in pacat. Prin minciuna satanica ca primii oameni nu vor muri daca il vor desconsidera pe Dumnezeu si spusele Lui, ci ca dimpotriva, vor deveni mai destepti si mai luminati la creiere, Dracu’ a adus moartea si faradelegea peste lumea noastra. Dracu’ este RAUL ABSOLUT, nu Dumnezeu. Toti cei care il urmeaza pe Dracu’, ingeri si oameni, renunta la neprihanire. Dracu’ este minciuna si crima implicit, este pacat si moarte. Observati va rog cum imediat dupa pacatuire, fiecare vrea sa scape basma curata, si arunca vina pacatuirii pe altcineva, vina care in mod nedrept si paradoxal, ajunge ce sa vezi, fix in capul lui Dumnezeu! Adam arunca vina pe Eva, Eva pe sarpe, dar ghici cine i-a dat-o pe Eva lui Adam? Dumnezeu! Ce face Adam? Ii reproseaza lui Dumnezeu ca i-a dat-o pe Eva! Cine este vinovat atunci in acest caz: Dumnezeu! Logica imbecila a pacatului a functionat perfect. Pana in zilele noastre lumea cre(s)tina spune ca de la Dumnezeu vine si binele si raul, El, Dumnezeu, este vinovat pentru tot. De cate ori nu ati auzit aceasta argumentatie din gura cre(s)tinilor?!  Imaginea reala a lui Dumnezeu este alta, este imaginea unui Dumnezeu care se plimba prin gradina Edenului in racoarea zilei, si vorbeste cu creaturile Sale, simplu si normal, ca de la om la om cum s-ar spune. Un Dumnezeu care si-a sfatuit totdeauna creaturile numai de bine, si care acum, in acest moment dramatic, le spune calm si apasat, care or sa fie consecintele faptelor lor. Vor avea o viata de mizerie fara El, vor suferi, vor muri, se vor chinui, se vor trudi, vor fi robi ai Satanei si ai pacatului, dar toate acestea nu din cauza lui Dumnezeu, ci doar din cauza lor si a Satanei, asa cum spune textul biblic. Faptele au consecinte. Totdeauna. Spre bine sau spre rau, asta le spune Dumnezeu lui Adam si Eva. Din cauza faptelor lor, pamantul devine blestemat si un blestem pentru ei insisi, din cauza lor vor avea o viata grea si chinuitoare, care se va sfarsi in moarte. Nu Dumnezeu a adus totate aceste nenorociri peste lume, ci ei impreuna cu Satana. Nu Dumnezeu a adus blestemul asupra Creatiei. Dumnezeu le-a aratat care este calea care duce la fericire si viata, dar si calea care duce la nenorocire si moarte, dar lor nu le-a pasat, nu au crezut, nu au luat aminte la spusele lui Dumnezeu. Am scris cu rosu textele care arata linia rosie a tragediei umane, tragedie de care Dumnezeu nu se face vinovat, asa cum cred toti prostii prostiti de Dracu’, ci doar Satana si primii nostri parinti. Dincolo de Gradina Edenului este lumea fara Dumnezeu, lumea satanica, lumea aceea care va rodi spini si palamida, lumea in care nasterea este cu durere, iar pamantul va da roade din ce in ce mai greu, lumea in care Pomul Vietii nu mai este, si in care crima, moartea, minciuna si suferinta, se vor instala din prima clipa. In Gradina Edenului era lumea omului CU Dumnezeu. O lume frumoasa, o lume in care erai sfatuit si ocrotit, o lume a sigurantei si a fericirii, o lume a vietii, o lume a adevarului, o lume la care Adam si Eva au renuntat de buna voie. O lume in care nu se vor mai putea intoarce, pentru ca gradina si Pomul Vietii vor fi pazite de heruvimii Domnului. Lumea de dincolo de gradina este o lume in care satanicul Cain il va ucide pe bunul Abel, si in care nelegiuirea si ticalosia, minciuna, crima si dezmatul, se vor instala mai vartos, de la generatie la generatie. Chiar si dupa ce Cain l-a ucis pe Abel, Dumnezeu isi arata caracterul omenos si iubitor fata de creaturile sale cazute in greseala. Chiar si in aceste conditii, bunul Dumnezeu ii mai da omului criminal, ticalos, pacatos, o sansa la indreptare. Nimic nu este pierdut pe vecie daca vrei. Totul se poate repara daca vrei, adica viata ta nelegiuita, poate sa devina o viata neprihanita cu ajutorul lui Dumnezeu, chiar daca unele fapte ale trecutului, nu mai ai cum sa le mai indrepti. Acesta a fost si este mesajul lui Dumnezeu catre Cain, catre lume, mesaj pe care Cain nu l-a inteles sau nu a vrut sa-l inteleaga. Chiar si dupa caderea in pacat, Dumnezeu a continuat cu aceeasi atitudine fata de omul pacatos: vorbea cu el, il sfatuia, ii arata calea cea dreapta, si mult timp dupa aceea a facut acest lucru. Acum, in zilele noastre, Dumnezeu ne este infatisat de catre bisericile mincinoase, a fi la ani lumina de noi, de aceea trebuie noi sa pupam icoane, moaste, statui de sfinti, si sa facem tot felul de nazbatii care nu au nicio noima, ca sa-l suplinim cumva prin biserica, pe Dumnezeul cel ascuns printre stele si galaxii. Nimic mai fals! Dumnezeu este aproape de noi, cum a fost totdeauna. Dumnezeu este CHIAR IN NOI, prin Duhul lui Hristos. Hristos in noi este singura nadejde a reantoarcerii acasa, in Imparatia vietii si a neprihanirii, Imparatia Tatalui si a Fiului. Nu exista alta cale. Bisericile care ne tot mint cu alte si alte cai, fac doar jocul Satanei. Sa recitim istoria lui Cain si Abel, si sa vedem ca asa este. Dumnezeu ne vrea totdeauna numai binele, si niciodata raul.

„Dupa o bucata de vreme, Cain a adus Domnului o jertfa de mancare din roadele pamantului. Abel a adus si el o jertfa de mancare din oile intai nascute ale turmei lui si din grasimea lor. Domnul a privit cu placere spre Abel si spre jertfa lui, dar spre Cain si spre jertfa lui n-a privit cu placere. Cain s-a maniat foarte tare si i s-a posomorat fata. Si Domnul a zis lui Cain: „Pentru ce te-ai maniat si pentru ce ti s-a posomorat fata? Daca faci bine, vei fi bine primit, dar daca faci rau, pacatul pandeste la usa, dorinta lui se tine dupa tine, dar tu sa-l stapanesti.” Insa Cain a zis fratelui sau Abel: „Haidem sa iesim la camp.” Dar pe cand erau la camp, Cain s-a ridicat impotriva fratelui sau Abel si l-a omorat. Domnul a zis lui Cain: „Unde este fratele tau Abel?” El a raspuns: „Nu stiu. Sunt eu pazitorul fratelui meu?” Si Dumnezeu a zis: „Ce ai facut? Glasul sangelui fratelui tau striga din pamant la Mine. Acum blestemat esti tu, izgonit din ogorul acesta, care si-a deschis gura ca sa primeasca din mana ta sangele fratelui tau! Cand vei lucra pamantul, sa nu-ti mai dea bogatia lui. Pribeag si fugar sa fii pe pamant.” Cain a zis Domnului: „Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi. Iata ca Tu ma izgonesti azi de pe fata pamantului, eu va trebui sa ma ascund de fata Ta, si sa fiu pribeag si fugar pe pamant, si oricine ma va gasi, ma va omori.” Domnul i-a zis: „Nicidecum, ci daca va omori cineva pe Cain, Cain sa fie razbunat de sapte ori.” Si Domnul a hotarat un semn pentru Cain, ca oricine il va gasi sa nu-l omoare. Apoi, Cain a iesit din fata Domnului, si a locuit in tara Nod, la rasarit de Eden.”  Foarte interesant la aceste episod biblic este faptul ca fiecare nelegiuire mai aduce cu ea un blestem, adica inca un rau in plus, si uite asa, pamantul se va umple zilnic de pacat si de silnicie. Cu cat omul se departeaza mai mult de Gradina Edenului, adica de Dumnezeu, pentru ca in Gradina Edenului omul era cu Dumnezeu, devine mai ticalos, mai singur in fata Satanei, si mai expus pericolelor. Pamantul din jurul Gradinii Edenului ii devine omului din ce in ce mai ostil, iar viata lui devine din ce in ce mai grea si mai nesigura. Cu cat te departezi mai mult, cu atat mai mari sunt pericolele si asprimea vietii. Foarte interesant! Chiar si dupa aceasta crima odioasa, Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului, ci indreptarea lui, asa cum a vrut si inainte de crima. Dumnezeu l-a avertizat pe Cain ca poate sa se indrepte daca vrea, ca nimeni nu-l priveste cu rautate, ca nimeni nu-i vrea raul, si ca este la fel de iubit de Dumnezeu, ca si fratele lui, Abel. Ca totul ii este in putere, daca vrea, daca se va lasa invatat, sfatuit, ghidat si ajutat de Dumnezeu. Cain nu a vrut asta, si in loc sa mearga pe dragostea si pe sfaturile lui Dumnezeu pentru el, a ales frustrarile sale imbecile ca far calauzitor, frustrari care l-au condus spre crima prin puterea Satanei. Acesta este tristul adevar. Noi cu mana noastra ne faurim drumul in viata. Faptele noastre ne hotarasc soarta vesnica. Daca Cain l-ar fi ascultat pe Dumnezeu, nu si-ar mai fi ucis fratele, si avea sanse de salvare, ca fiecare dintre noi, la fel ca Abel si toti ceilalti. Poate ca unii vor spune ceva de genul: Hai bai Tanase, ca exagerezi, bati campii, nu vezi ca scrie negru pe alb ca Dumnezeu face sa nu mai rodeasca pamantul, sa nasca Eva mai greu si cu dureri, sa, sa, sa… Nu dragii mei, nu este asa. Bibila nu spune asta. Biblia ne spune ca viata dincolo de Gradina Edenului, viata in lumea Satanei, este ca viata unei comunitati dintr-un catun uitat de lume, sarac si inapoiat, in antiteza cu viata prospera a unei comunitati dintr-o mare metropola de top, cu toate serviciile la cel mai inalt nivel. Antiteza dintre metropola prospera si catun este izbitoare. Un catun fara dispensar, despre spital nici vorba, un catun fara tehnologie agricola, fara internet, electricitate, televiziune, sateliti, doar cu sapa si lopata, intr-un mediu din ce in ce mai ostil. Asta ne spune Dumnezeu, ca fara El, fara Gradina Edenului in care El era cu noi tot timpul ca sa ne invete si ca sa ne povatuiasca, vom deveni doar niste bieti salahori, niste bieti inapoiati, niste jalnici inepti care or sa creada toate minciunile Satanei. Asa suntem pana in ziua de astazi, chiar daca aparent o ducem cel mai bine dintre toate generatiile pamantului. In raport cu Imparatia lui Dumnezeu, cu stiinta si tehnologia de acolo, cu viata de acolo, suntem doar niste jalnici retardati, niste oligofreni penibili care se cred buricul pamantului. Nici cel mai miliardar al planetei nu are o viata perfecta, o viata fericita si fara de griji, o viata implinita. Nimeni de pe aceasta planeta nu stie cu adevarat ce inseamna fericirea si bunastarea cu adevarat. Tot tanjim dupa ea, dar nu o atingem niciodata. Pamantul ne rodeste din ce in ce mai multi spini si mai multa palamida, oamenii se chinuiesc cu boli si cu razboaie, cu foamete si sete, cu desertificare si saracie lucie, cu ignoranta si lipsa de educatie, exact ca in zilele si veacurile trecute. Nimic nou sub soare. Bunastarea nu este peste tot in aceasta lume, si nu va fi niciodata. Datorita inechitatilor de tot felul, datorita lacomiei, hotiei, coruptiei, faradelegii, ticalosiei, miliarde de oameni au avut si au inca de suferit, traiesc vieti amare si nefericite. Vorbele lui Dumnezeu sunt inca valabile si dainuie peste veacuri. Din cauza noastra, blestemele curg asupra omenirii, in sensul ca niciodata sub aceasta mentalitate satanica, mentalitate in care unii trebuie sa fie sclavi, iar altii stapani, nu vom prospera cu adevarat, si nu vom fi cu adevarat impliniti si fericiti. Daca nu l-am fi parasit pe Dumnezeu, am fi fost invatati cum sa rodeasa pamantul, sa nastem fara durerei, sa fim fericiti cu adevarat, sa ne bucuram cu adevarat de viata, la modul superlativ. Omenirea inca nu stie cum sunt aceste lucruri si stari, nu a trait niciodata asa ceva. Doar isi face iluzii ca stie despre ce este vorba. Nu stie. Efemerele noastre vieti, sunt vai mama lor! Mici crampeie de fericire iluzorie care se spulbera precum baloanele de sapun. 

Acum vreau sa va mai prezint un ultim episod din ceea ce am vrut sa arat cu acest studiu biblic despre falsa „sfintenie” bisericeasca, si minunata laicitate a lui Dumnezeu, si anume, episodul cu femeia care avea o scurgere de sange, si care in ciuda acestui lucru, s-a apropiat cu credinta de Hristos, si l-a atins spre vindecarea ei, credea ea. Si a crezut bine! In Vechiul Testament, acest lucru era de neconceput, era ca o blasfemie, era de neimaginat. Iata doua texte care ne vorbesc despre scurgerile de sange:

  • „Femeia care va avea o scurgere, si anume o scurgere de sange din trupul ei, sa ramana sapte zile in necuratia ei. Oricine se va atinge de ea va fi necurat pana seara.”
  • „Femeia care va avea o scurgere de sange timp de mai multe zile, afara de soroacele ei obisnuite, sau a carei scurgere va tine mai mult ca de obicei, va fi necurata tot timpul scurgerii ei, ca pe vremea cand ii vine sorocul.” (Levitic)

Isus, Fiul lui Dumnezeu, se intrupeaza in lumea noastra pacatoasa, si, la fel ca in Gradina Edenului, si apoi si in afara ei, traieste si munceste in mijlocul oamenilor pacatosi, doarme cu ei, mananca cu ei, plange cu ei, rade cu ei, se roaga cu ei, sufera cu ei, traieste cu ei toate aspectele vietii de zi cu zi. Fiind Fiul lui Dumnezeu, unii cred asta, altii nu cred. Vestea se duce in popor. O femeie care avea de multi ani o scurgere de sange, aude despre Isus, si crede ca Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, si ca o poate ajuta, si vine la El cu speranta pentru vindecarea sa. Treaba pare simpla, dar nu este. Cum sa faci asa ceva? Cum sa te apropii de Dumnezeu cu o scurgere de sange in trupul tau? Este o blasfemie, dupa cum se poate vedea din textele Vechiului Testament, pe care femeia probabil ca le cunostea, dar suferinta prelungita, disperarea ca nimeni nu o poate ajuta sa scape de aceasta problema, o face pe femeie sa riste furia lui Dumnezeu, anatema Lui, dizgratia Lui, etc… asa cum a fost invatata la Templu. Avand toate acestea in minte, ea se apropie de Isus Hristos, infricosata si tremurand de spaiama a ceea ce ar putea sa urmeze, de ce avea sa se intample in urma gestui ei disperat si necugetat. Ca si in ziua de astazi, facand o paranteza, religia ne baga in minte minciuna ca Dumnezeu este ceva intangibil, ca nu este bine sa ai o legatura directa cu El, ca este suparacios, capricios, ca nu poate sa vina oricine la El, ca ai neaparat nevoie de intermediari, de popi, de pastori, de icoane, de ciosvarte de morti (moaste), de lumanari, de zile de odihna, de pomeni, ca sa poti sa ai o legatura reala cu Dumnezeu. Dumnezeu nu vorbeste si nu se incurca cu toti prostii, cu toti boschetarii, nu-i asa? Ii asculta doar pe aia cu facultati de teologie, pe morti, si inclina urechea doar la icoane si la sfinti de lemn, de aur, de piatra si de argint. Asta suntem invatati ca face Dumnezeu, nu-i asa?! Asta ne invata bisericile. Ei bine dragilor, nu este deloc asa! Dumnezeu are usa deschisa pentru noi, pentru TOTI, bogat sau sarac, 24 de ore din 24 de ore, 7zile din 7. Aproape paralizata de frica, femeia il atinge pe Hritos, si ce sa vezi, in loc de tunete si fulgere, in loc de anateme si blesteme dumnezeiesti, in loc de furie dumnezeiasca si suduieli dumnezeiesti, Isus Hristos o numeste fiica a lui Dumnezeu, a Tatalui Sau, o priveste cu bunavointa si cu dragoste, si ii spune ca este suficienta credinta pe care o are in El, si faptele care insoteste aceasta credinta, adica atingerea de El, Salvatorul. Aceasta atingere este o fapta a credintei, daca femeia nu ar fi crezut in Hritos, nu ar fi venit la El, si nu l-ar fi atins. Simplu! Iata cat de simplu este totul! Iata textul biblic, iata adevarul, cititi-l si bucurati-va. Cititi-l, si aveti speranta ca Dumnezeu va primeste oriunde si oricand, in orice stare si in orice fel, fara niciun fel de intermediari sau alt fel de bazaconii asa zis sfinte. Nu trebuie sa venim niciodata infricosati, tremurand si morti de spaima in fata Viului si Bunului Dumnezeu! Dumnezeu nu doreste asta de la noi! Cand vom fi iar fata catre fata cu Creatorul nostru, dupa terminarea istoriei pacatului, nu vom sta cacati pe noi de frica in fata lui Dumnezeu, ci privindul cu dragoste, prietenie si respect, pentru ca fix asa ne priveste si el pe noi! Crestinismul SRL, Bisericile, ne invata FRICA de Dumnezeu, nu DRAGOSTEA de Dumnezeu, si asta pentru a fi obedienti fata de ele, ca sa ne fie frica de ele, ca sa le slujim lor ca robi, nu ca oameni liberi. Bisericile Crestinismului SRL, ne invata ca ele si numai ele pot sa puna o vorba buna pentru noi, in fata lui Dumnezeu. Ca ele administreaza chestii sfinte, de care noi trebuie sa tinem seama. Fara ele suntem pierduti, ne mint ele. Fara ele suntem zero. Ha! Ha! Ce gluma buna, daca nu ar fi sinistra. Bisericile nu au nicio putere. Bisericile fara Dumnezeu sunt zero, sunt doar niste forme fara fond. Bisericile fara Dumnezeu sunt cu Satana, si ca Satana. Parasiti-le! Viul Dumnezeu va asteapta cu bratele deschise! Nu va fie frica, pentru ca: „In dragoste nu este frica, ci dragostea desavarsita izgoneste frica, pentru ca frica are cu ea pedeapsa, si cine se teme, n-a ajuns desavarsit in dragoste. Noi Il iubim, pentru ca El ne-a iubit intai.” (1Ioan)

Iata aici si textul biblic despre care am vorbit pana acum, cititi-l si bucurati-va:

„Si dupa El mergea mult norod si-L imbulzea. Si era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sange. Ea suferise mult de la multi doctori; cheltuise tot ce avea, si nu simtise nicio usurare, ba inca ii era mai rau. A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin multime si s-a atins de haina Lui. Caci isi zicea ea: „Daca as putea doar sa ma ating de haina Lui, ma voi tamadui.” Si indata a secat izvorul sangelui ei. Si a simtit in tot trupul ei ca s-a tamaduit de boala. Isus a cunoscut indata ca o putere iesise din El; si, intorcandu-Se spre multime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?” Ucenicii I-au zis: „Vezi ca multimea Te imbulzeste si mai zici: „Cine s-a atins de Mine?” El Se uita de jur imprejur sa vada pe cea care facuse lucrul acesta. Femeia, infricosata si tremurand, caci stia ce se petrecuse in ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui si I-a spus tot adevarul. Dar Isus i-a zis: „Fiica, credinta ta te-a mantuit, du-te in pace, si fii tamaduita de boala ta.(Marcu)

Dumnezeu nu este un satrap ucigas, dornic de pupaturi in cur, Dumnezeu nu este un insensibil, Dumnezeu nu este un fitos plin de El, care isi doreste un cult desantat al personalitatii, si care se simte deranjat de pacatosi, si de aceea are nevoie de intermediari, adica de biserici, Dumnezeu nu este rau cu pacatosii, Dumnezeu nu este asa cum ne sperie bisericile ca este. Dumnezeu este doar asa cum ni-l prezinta Biblia, care este Cuvantul Sau autorizat catre lume. Dumnezeul Bibliei umbla in fiecare zi cu noi in racoarea diminetii, in arsita zile sau in intunericul noptii. Dumnezeu ne invata, ne povatuieste, ne arata calea cea dreapta, drumul libertatii si al frumusetii absolute, bisericile nu mai fac de mult timp acest lucru, sunt ahtiate dupa bani si dupa marire lumeasca. Bisericile sustin hotii si hotia, coruptia si coruptii, criminalii si crima. Urmati-l doar pe Dumnezeu dragilor dragi, nu biserici goale de spiritualitate si de Dumnezeu, biserici care au ajuns un loc al demonilor si al duhurilor necurate. Cat de urate si nelegiuite au devenit „sfintele” biserici ale acestei lumi, si cat de frumos, bun, drept si demn, este LAICUL Dumnezeu!

Laicitatea dumnezeiasca, a fost, este, si va fi, cea mai frumoasa SFINTENIE, pentru ca ea este NEPRIHANIREA DUMNEZEIASCA! Nu exista ceva mai frumos, mai nobil, mai demn, mai intelept, mai drept, mai de dorit si de iubit, ca NEPRIHANIREA.

„Si iata cum Il vor numi: „Domnul, Neprihanirea noastra.” (Ieremia)

Sa incheiem cu esenta:

  • „Lumina lumineaza in intuneric, si intunericul n-a biruit-o.”
  • Caci numai Tu esti sfant, si toate neamurile vor veni si se vor inchina inaintea Ta, pentru ca judecatile Tale au fost aratate!”
  • „Daca ramaneti in Cuvantul Meu, sunteti in adevar ucenicii Mei, veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi.

Asta este tot! Cat este de simplu! bucurati-va!

Cu respect,

Despre Sabat (ep.1)

Motto: „Apoi le-a zis: „Sabatul a fost facut pentru om, iar nu omul pentru Sabat, asa ca Fiul Omului este Domn si al Sabatului.” (Marcu 3)

Este sambata, si deci este Sabat, asa ca astazi voi vorbi despre Sabat, care este Odihna Raiului si Salvare din Iad, deopotriva. Vreau ca prin acest post, sa incercam sa gandim altfel despre acest foarte important subiect iudeo-crestin. Eu cred ca abordam unul dintre cele mai interesante, mai frumoase si mai fascinante subiecte ale iudeo-crestinismului biblic: Sabatul. Sabatul este un subiect fascinant si foarte important in puzzle-ul de subiecte si adevaruri care exprima chintesenta lui Dumnezeu, a Imparatiei Sale si a Evangheliei Vesnice. Corect inteles, acest subiect, Sabatul, intra in armonie cu tot ceea ce am prezentat pana acum pe acest blog ca subiecte religioase, si deschide larg portile spre adevarata desfatare a crestinului adevarat, cu adevarurile vesnice ale lui Dumnezeu, in ziua sfintita si binecuvantata, ca Dumnezeu insusi: Sabatul. Asupra Sabatului, este revarsata sfintirea si binecuvantarea Creatorului nostru. Nu numai Sabatul este sfintit si binecuvantat, asa cum vom vedea mai departe, ci tot ceea ce este atins de Dumnezeu personal, devine sfintire si binecuvantare, inclusiv omul pacatos, prin Isus Hristos, Salvatorul sau. Sabatul va deveni pentru crestinul autentic, ziua cea mai importanta, cea mai frumoasa, cea mai dorita, si cea mai fericita din viata lui, pe langa alte fericiri ale vietii acesteia, si cea mai plina de semnificatii in raport cu Dumnezeu. O zi pe care o va astepta mereu si mereu, cu nerabdare si cu emotie, ca pe o intalnire cu iubitul sau iubita, ca pe un concediu de odihna intr-o statiune de lux, ca pe cel mai important moment al vietii, cu bucurie si cu speranta pentru prezent, dar si pentru viitor. Viitorul este Sabat, pentru ca Raiul este un Sabat vesnic. „Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii !” (1Corinteni 15)

Asa cum spuneam la inceputul acestui post, Sabatul este deopotriva simbolul si semnul Creatiei noastre, si al Salvarii din pacat si din moarte. Sabatul este chintesenta iubirii lui Dumnezeu fata de creaturile Sale, este darul suprem al Creatorului pentru toate creaturile Sale. Sabatul este toata Creatia si Creatorul insusi, si o sa vedeti imediat de ce afirm asta. Tatal este Sabat, Hristos este Sabat, iar Imparatia Lor este un Sabat vesnic. Salvarea noastra este Sabat, pentru ca ne este oferita gratis, Viata noastra este Sabat, pentru ca ne este oferita gratis. Sa nu fiti socati de toate aceste afirmatii, pentru ca asa este. Sabatul este Creatie, adica Imparatia vesnica a lui Dumnezeu ca dar, este viata data de Creator, ca dar, este odihna si libertate, ca dar, neprihanire si salvare din pacat si din moarte, ca dar de la Dumnezeu. Toate acestea si multe altele sunt cuprinse in Sabat, si sunt darurile lui Dumnezeu pentru noi toti. Sabatul este creatia fara pata a lui Dumnezeu. Sabatul este bucuria vesnica a creaturilor lui Dumnezeu. Va doresc din suflet, sa experimentati bucuria Sabatului, adica bucuria intalnirii personale cu Creatorul si Salvatorul dumneavoastra. Dracu’ a facut din aceasta zi, o zi de intuneric si de uraciune, o zi de inchisoare pentru trup si pentru suflet, o zi de spaima si de groaza, de privatiuni inutile, atat la evrei cat si la „crestinii” de astazi care o sarbatoresc, si care repeta la milimetru greselile evreilor. Dracu’ a reusit sa faca din Sabat o zi de restrictii si de privatiuni inutile, care nu au folosit si nu folosesc la nimic. Evreii si „crestinii” care nu l-au inteles pe Dumnezeu, si il vad in continuare doar prin prisma minciunilor Satanice despre Dumnezeu, adica ca pe un dictator setos de sange, se feresc in fel si chip, sa nu-l supere pe satrapul de Dumnezeu, cel setos de sange omenesc, bucuros sa vaneze greseli omensti, si sa ia gatii tuturor celor care nu-l divinizeaza suficient de mult, si suficient de bine. Acesti „credinciosi”, se chinuiesc realmente sa fie buni si sa nu-l supere pe Dumnezeu, uitand esentialul: nu este job-ul lor acesta. Astfel de inchinatori se duc la templu sau la biserica cu groaza in suflet, tristi si ingandurati, ca nu au facut tot ce a stat in puterea lor, ca sa-l imbuneze pe sangerosul Dumnezeu, care este vesnic nemultumit de ei. Astfel de inchinatori nu cunosc nici odihna, si nici bucuria Salvarii lor de catre Hristos. Astfel de „crestini” se duc in Sabat la biserica, ca sa auda de la pastorii si de la conducatorii lor orbi, cum o sa-i ia Dracu’ daca nu pazesc mai abitir si mai cum trebuie, Sabatul (oare cum trebuie ?), daca nu se strofoaca mai mult si mai bine sa faca voia lui Dumnezeu, sa lupte mai eficient cu pacatul, si sa isi chinuiasca mai mult sufletele si trupurile, ca sa fie astfel cat mai in regula, si cat mai pe placul lui Dumnezeu. Auziti ce gogomanie si ce imbecilitate: sa pazesti TU Sabatul, de parca l-ar fura cineva ! Ce sa pazesti TU la Sabat ? Auzi deasemenea in Sabat, la predica, ca o sa-i ia Dracu’ pe oameni, daca nu implinesc legile si poruncile dumnezeiesti, de parca ar putea cineva sa faca asta de unul singur, prin puterea sa, din robia pacatului in care ne gasim fiecare. De parca noi am putea sa ne opunem Satanei prin fortele noastre. Si mai auzi ca o sa-i ia Dracu’ pe toti, daca nu se mortifica zilnic, ca sa placa unui Dumnezeu de tip Pol Pot, Kim Ir Sen, Stalin, Hitler, etc. Dracu’ a transformat pe Dumnezeu si Sabatul Sau, prin tot felul de invataturi mincinoase, din bucurie in tristete, din libertate in robie, si din binecuvantare in blestem. A transferat asupra Sabatului, prin cei de la Templu si apoi prin cei din biserici, invataturile lui mincinoase, cum ca Dumnezeu nu este decat un dictator inapoiat si primitv, impulsiv, caruia ii sare tandara din orice, si care nu vrea nimic altceva de la supusii Sai, decat osanale cretine si continue, aplauze permanente si nesfarsite, precum si pupincurisme vesnice, de la o gloata de supusi trepanati la creieri, imbecilizati si abrutizati de tirania lui neghioaba, care sa fie spalati la creieri, si sa nu puna prea multe intrebari. Dumnezeu in mintea acestor „credinciosi”, este doar un conducator al carui cult al personalitatii si rautate, intrece orice inchipuire omeneasca. Aceasta este imaginea despre Dumnezeu, pe care Dracu’ a construit-o cu migala si multe minciuni, in mintile credinciosilor lesne crezatori. Asta invata si bisericile „crestine” pe oameni, cu privire la Dumnezeu. Si bietii oameni, incearca cu disperare sa iubeasca un astfel de Dumnezeu, aducandu-si in favoarea Lui, tot felul de argumente care nu tin apa. Se straduiesc si ei cat pot. Surpriza: Dumnezeu nu este deloc asa iubitii mei. Acestea sunt doar minciuni satanice despre Dumnezeu. Dumnezeu nu este asa cum spune Dracu’. Astazi, vom descoperi impreuna, frumusetea universala a lui Dumnezeu si a Sabatului Sau. Dumnezeu este asa cum spune El ca este, nu asa cum spune Dracu’ ca este. Sper sa aveti curiozitatea si rabdarea sa cititi pana la capat acest post. Recunosc ca este putin cam lung, ca ma repet, dar cred ca merita efortul de a citi pana la capat, chiar si lucrurile care se repeta. Inainte de a incepe acest post, vreau sa comentez putin textul biblic din motto. Acest text ne spune foarte clar, limpede si deslusit, ca Sabatul, adica Creatia si Salvarea din robia Satanei, ca odihna, adica ca daruri, au fost facute pentru om, de Dumnezeu insusi. Fara ajutor din afara a facut Dumnezeu totul, si a daruit totul creaturilor Sale.Omul nu datoreaza nimic lui Dumnezeu. Nici macar ascultare. Omul trebuie doar sa aprecieze sau nu, toate acestea, sa-i placa sau nu, toate aceste daruri. Functie de asta, isi va decide singur soarta. Nu-l pedepseste Dumnezeu, asa cum propovaduiesc toate slugile proaste ale lu’ Dracu’. Altfel spus, omul nu trebuie sa se inchine la Sabat, la dogme, la ritualuri, la popi si la pastori, lu’ Dracu’. Omul nu trebuie sa slujeasca si sa fie sluga Sabatului, adica a Creatiei, asa cum invatau evreii in trecut ca si astazi, si cum invata si anumiti „crestini” care sarbatoresc sau „pazesc” Sabatul… ca sa nu fuga. Omul este beneficiarul acestor daruri, si nu sluga lor. Asta ne spune foarte clar Dumnezeu prin textul din motto. Omul nu trebuie sa faca din Sabat un scop in sine, in detrimentul Viului Dumnezeu, Domnul Sabatului. Domnul Sabatului este mult mai important decat Sabatul, si decat toate sabatele, adica decat toate sarbatorile religioase, care doar l-au reprezentat pe El, dar nu sunt El. Omul „trebuie” si are „obligatia” liber consimtita de el, sa se odihneasca in Sabat, asa cum a stabilit Dumnezeu prin Creatie, sau nu. De aceea am si pus in ghilimele cele doua cuvinte: trebuie si obligatie. Omul nu trebuie si nu este obligat la nimic de catre Dumnezeu. Daca vrea bine, daca nu vrea iarasi bine. Omul trebuie sa inteleaga de ce face un lucru sau altul, altfel nu este decat un papagal prost, ori Dumnezeu nu are nevoie de papagali prosti in Imparatia Sa. Omul trebuie sa profite din plin de ziua de odihna, dupa ce va intelege ce semnificatii profunde are aceasta zi. Omul trebuie sa profite si sa se bucure in Sabat, de lipsa muncii zilnice, simbol si consecinta directa a caderii in pacat, munca istovitoare, care este un blestem, nu o binecuvantare, cum cred si invata toti prostii pe semenii lor, ca sa-i mai prosteasca putin sau mai mult. In Sabat, omul trebuie sa-si aduca aminte de odihna de dupa Creatie, si de odihna salvarii sale. Ca a fost creat gratis, a primit o planeta gratis, si nu ar fi trebuit sa munceasca niciodata ca sa-si castige existenta, apoi ca a fost salvat gratis, si toate acestea, fara eforturile lui personale. Omul trebuie sa se bucure in Sabat de toate darurile date lui gratis, fara munca, fara sudoare, fara chin, si fara nicio plata, de un Dumnezeu iubitor, care este Creatorul si Salvatorul sau, si care a pus toate acestea in sarbatorirea Sabatului, ca o aducere aminte. Trebuie sa stim cu totii ca numai lui Dumnezeu trebuie sa ne inchinam, nu unei zile de odihna in detrimentul lui Dumnezeu, asa cum au facut si inca fac evreii si anumiti „crestini”. De aceea si textul din motto spune clar, ca Isus Hristos este si Domnul Sabatului. Numai Lui, Domnului, trebuie sa ne inchinam, si nu unei zile. Asa faceau evreii pe vremea Domnului Isus si nu numai atunci, asa fac si astazi, si asa fac si unii „crestini” care au lepadat pe Domnul Sabatului, si se inchina la Sabat, ca si evreii. Paradoxul apare atunci cand ei nu recunosc asta, si spun ca ei in Sabat se inchina lui Dumnezeu, dar nu este deloc asa, dupa cum vom vedea imediat. Sabatul nu este o zi de inchinare, ci o zi de odihna. Astfel de „inchinatori” de Sabat il alungau si il alunga si astazi pe Isus Hristos din templul, sinagoga sau biserica lor, si se inchina doar Sabatului golit de Dumnezeu, dogmelor si ritualurilor lor. Hristos este afara, nu inauntru, pentru ca nu mai are loc de… Sabat. Nu degeaba Isus Hristos a facut lucruri nepermise de religia iudaica, dar permise de Dumnezeu. Evreii habar nu aveau de Dumnezeu, asa cum le-a dovedit Isus Hristos insusi. Erau orbi si surzi. Sabatul este legat de Rai si de Iad, de munca si de odihna, de nelegiuire si de neprihanire, de viata si de moarte, de cadere si de salvare, de trecut, dar si de viitor. Sabatul a fost odihna vesnica daruita de Dumnezeu planetei Pamant prin Creatie, si este acum, in IAD, pregustarea vesniciei ce va sa vina dupa Salvarea din pacat si din moarte. Sabatul este odihna si fericirea vesnica ca fiinte Salvate si libere de robia Satanei, a pacatului si a mortii. Sabatul este expresia iubirii vesnice si nemarginite a lui Dumnezeu, pentru toata creatia Sa.

Oare acesta este postul placut Mie: sa-si chinuiasca omul sufletul o zi ? Sa-si plece capul ca un pipirig si sa se culce pe sac si cenusa? Aceasta numesti tu post si zi placuta Domnului ?” (Isaia 58)

Intrebare: Sabatul este o zi de inchinare sau este o zi de odihna ? Eu afirm pe baza Cuvantului lui Dumnezeu, ca Sabatul este o zi de odihna, si nu o zi de inchinare. Un crestin adevarat se odihneste si se bucura in Sabat, nu se inchina. El sarbatoreste Sabatul pentru ca mai intai de toate s-a inchinat si se inchina zilnic, secunda de secunda, Viului Dumnezeu, Creatorul si Salvatorul sau, si pentru ca a inteles de la Dumnezeu ce este Evanghelia Vesnica a iubirii si a bunatatii lui Dumnezeu fata de el, atat inainte de cadere, cat si dupa. Dupa aceasta inchinare sincera si dezinteresata, vine odihna si bucuria, nu inaintea ei. Inchinarea la Dumnezeu este permanenta, zilnica, secunda de secunda, odihna nemuncii este doar in ziua de Sabat, iar odihna Salvarii din pacat este permanenta. Aceasta odihna de Sabat in Sabat, este simbolul Imparatiei vesnice a lui Dumnezeu, unde omul nu o sa mai fie nevoit sa munceasca ca sa-si castige existenta, si ea se prelungeste si in celelalte zile ale saptamanii, ca odihna a Salvarii noastre prin Isus Hristos. Odihna Salvarii noastre prin Isus Hristos este permanenta, adica zilnica, secunda de secunda. Odihna este darul lui Dumnezeu pentru credincios, in toate felurile posibile, asa cum vom vedea mai departe, dupa ce credinciosul isi inchina viata lui Dumnezeu. Sabatul este odihna nemuncii pentru castigarea traiului zilnic, este odihna de eforturilor noastre inutile, zadarnice, de a ne salva singuri din pacat sau de a colabora cu Dumnezeu la salvarea noastra, lucru imposibil dupa cum afirma Dumnezeu insusi. Sabatul este odihna increderii absolute (credintei) in Dumnezeu. Sabatul devine permanent ca odihna a Salvarii noastre, datorita increderii noastre depline in Dumnezeu si promisiunile Sale fata de intreg neamul omenesc. Salvarea noastra, ca si odihna a Sabatului, este darul lui Dumnezeu pentru noi toti, in Isus Hristos Fiul Sau, asa cum a fost si Creatia. „Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna… caci Eu sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna pentru sufletele voastre.” (Matei 11)  Sa vedem daca este asa. Prima intrebare de bun simt care se poate pune ar fi aceasta: Care zi din cele 7 zile ale saptamanii este ziua de Sabat ? Biblia raspunde fara echivoc, ca Sambata este ziua de Sabat. Sambata este ziua a 7-a a saptamanii. Duminica este ziua intai a saptamanii, asa cum foarte clar arata Evangheliile:

  • „La sfarsitul zilei Sabatului, cand incepea sa se lumineze inspre ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul.” (Matei 28)
  • In ziua dintai a saptamanii, s-au dus la mormant dis-de-dimineata, pe cand rasarea soarele.” (Marcu16)
  • „In ziua dintai a saptamanii (Duminica), Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineata la mormant, pe cand era inca intuneric si a vazut ca piatra fusese luata de pe mormant.” (Ioan 20)

Intrebati pe orice popa sau pastor, si daca sunt onesti, vor recunoaste asta: ca Sabatul este ziua de Sambata. Sa nu cadeti in capcana sa spuneti ca Sabatul este al evreilor si numai pentru evrei, pentru ca atunci inseamna ca toate cele 10 porunci din Decalog sunt numai pentru evrei, noi ceilalti, putand sa facem tot ceea ce vrem, si tot ce ne taie capul. Sabatul este porunca a 4-a din Decalog, Decalog care este valabil pentru intreaga umanitate, nu numai pentru evrei. Acesta este cel mai simplu argument pe care pot sa-l invoc pentru a demonta prostia, ca Sabatul este o chestiune strict evreiasca. Un alt argument forte este acela ca Dumnezeu leaga Sabatul de Creatia Sa, deci de Eden, ori in Eden nu erau evrei, in Eden erau doar Adam si Eva ca si creaturi. Mai sunt si alte argumente, dar nu ma voi ocupa acum de ele. Este suficienta literatura pe aceasta tema. Sabatul este ziua de sambata, ca odihna a Creatiei, dar este si ziua de astazi, ca odihna a Salvarii noastre. Vom vedea de ce si cum. Porunca a 4-a din Decalog spune asa:Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea, este ziua de odihna inchinata Domnului Dumnezeului tau: sa nu faci nicio lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea, si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit, de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.” (Exod 20)

Adu-ti aminte… Ce frumos incepe totul. Omule, Adu-ti aminte de unde a pornit totul, ce ai avut, si ce ai pierdut. Adu-ti aminte de Creatorul tau Sfant, si de Creatia care ti-a fost daruita de El, Raiul, binecuvantat si sfintit, ca si Creatorul sau, ca sa fii stapan peste el. Creatie la care TU omule, nu ai contibuit cu nimic, ai primit totul in dar. Adu-ti aminte ca erai liber, fericit si stapan pe planeta daruita tie de Creatorul tau iubitor, si ai pierdut totul. Ai devenit doar un simplu rob a’ lu’ Dracu’, al pacatului si al mortii. Adu-ti aminte ca puteai sa fii nemuritor mancand in fiecare luna din Pomul Vietii, dar ai ajuns muritor, pentru ca ti s-a oprit accesul la Pomul Vietii, datorita refuzului tau de a ramane cu Dumnezeul tau. Ti s-a respectat si aceasta dorinta, aceasta alegere a ta, pe cand erai un cetatean liber al Universului. Adu-ti aminte ca erai iubitor, frumos, bun, generos, si ai devenit un egoist rau, mincinos si criminal. Adu-ti aminte ca vorbeai cu Dumnezeu fata catre fata in gradina Raiului, iar acum esti un proscris, care tremura de frica in fata lui Dumnezeu, si te ascunzi de El, de frica. Adu-ti aminte ca traiai pe o planeta superba si curata, binecuvantata si sfintita, peste care erai stapan, iar acum traiesti pe una otravita, nelegiuita si decimata, unde esti rob… Adu-ti aminte… de tot ceea ce ai pierdut… O zi pe saptamna, Sambata, Dumnezeu iti daruieste 24 de ore de odihna, ca sa ai timp sa te gandesti in liniste, la toate acestea. Sa te gandesti la El, si la ceea ce ti-a oferit, si… inca iti mai ofera. In sensul acesta ii inchini Lui ziua aceasta, adica i-o dedici Lui. Daca vrei. Nu este obligatoriu. Gandeste-te la toate aceste lucruri. Dumnezeu iti daruieste saptamanal, acest timp special, sfant si binecuvantat, ca sa intelegi ce ai fost si ce ai ajuns, si ca poti recastiga totul GRATIS, ca dar din partea Lui, care nu oboseste iertand, si care te iubeste cu o iubire vesnica.

Spuneam ca Biblia ne arata fara echivoc, ca Sabatul este ziua a 7-a a saptamanii, adica sambata, dar… tot Biblia ne spune ca Sabatul mai este si ziua de… astazi !  Se contrazice Dumnezeu? Cu siguranta ca nu ! Sa vedem despre ce este vorba in realitate. Sa vedem lucrurile profunde ale acestei afirmatii biblice, ca Sabatul poate sa fie si ziua de astazi, adica orice zi a saptamanii, ca sa nu ne zapacim si sa ne smintim, spre satisfactia lu’ Dracu’, dusmanul nostru de moarte. Dupa aceasta introducere destul de lunga, dar cred eu, foarte necesara, iata subiectul pe care vreau sa-l prezint astazi:

Sabatul ca Odihna a Salvarii 

(a salvarii din Iad, de Dracu’, de moarte si de pacat, prin Isus Hristos)

De aceea, cum zice Duhul Sfant:Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile, ca in ziua razvratirii, ca in ziua ispitirii in pustiu, unde parintii vostri M-au ispitit, si M-au pus la incercare si au vazut lucrarile Mele patruzeci de ani! De aceea M-am dezgustat de neamul acesta si am zis: „Ei totdeauna se ratacesc in inima lor. N-au cunoscut caile Mele! Am jurat, dar, in mania Mea ca nu vor intra in odihna Mea !” (Evrei 3)  Ce vrea sa spuna Dumnezeu in acest text ? Ca Salvarea noastra, adica odihna Salvarii prin Hristos si in Hristos, ne este oferita in fiecare zi ? In fiecare astazi ? Astazi daca auziti Vestea Buna a Salvarii dumneavoastra, nu-i dati cu piciorul ! Nu va impietriti inimile ! Nu o ignorati ! Astazi puteti sa intrati in odihna si bucuria Salvarii dumneavoastra de pacat si de moarte ! Cum adica evreii nu au cunoscut caile lui Dumnezeu ? Cum adica sa nu intre in odihna lui Dumnezeu ? Dumnezeu le daduse si le explicase caile, sabatul, legea, si evreii le respectau cu sfintenie ! Vrea cumva Dumnezeu sa ne spuna altceva? Vrea sa ne spuna ca ei, evreii, ca si „crestinii”, nu au inteles ceva mult mai important si mai profund decat pazirea ad literam a acelor legi, porunci, zile, luni si ritualuri ? Da ! Asta vrea sa ne spuna Dumnezeu. “Luaţi seama fraţilor, ca nici unul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasa, care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu.” (Evrei) Inima necredincioasa in ce ? Nu cumva in Dumnezeu insusi ? Ba da. “Ci, îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astazi”, pentru ca nici unul din voi să nu se împietrească prin înşelaciunea Păcatului.” (Evrei)  Ce inseamna acest indemn cu astazi ? Sa ne indemnam unii pe altii ca sa nu ajungem prea tarziu sau niciodata la acel astazi salvator, si sa ratam astfel foarte multi de astazi spre pierzarea noastra? Da, asta ne spune si ne sfatuieste Dumnezeu. Cu ce ne insala Pacatul (Dracu’) ? In primul rand ne insala ca ne place mocirla in care traim, si de aceea tot amanam pe astazi cel salvator, apoi ca mai avem destul timp sa alegem, adica mai avem destui de astazi ca sa ne punem vietile in regula, si nu in ultimul rand, ca ne putem salva si singuri sau prin colaborare cu Dumnezeu, adica prin faptele noastre, refuzand darul Salvarii prin Hristos ! Nu cumva asa s-au inselat si evreii la vremea lor, si se insala si crestinii ? “Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârşit increderea nezguduită de la început, câtă vreme se zice: Astazi, daca auziţi glasul Lui, nu va împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.” Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toţi aceia, care ieşiseră din Egipt prin Moise? Şi cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce Păcătuiseră, şi ale căror trupuri moarte au căzut în pustie? Şi cui S-a jurat El că n-au să intre în Odihna Lui ? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultasera ?” (Evrei)  Ce se poate intampla daca tot il ratezi pe astazi ? Daca nu asculti si nu iei aminte la ce iti spune prin Biblie? Crapi ! De cine nu ascultasera evreii ? De Dumnezeu ! Asta-i buna ! Are tupeu Dumnezeu asta, sa le spuna tocmai lor, evreilor, ca nu-l asculta ! Dar…asa era, acesta era adevarul ! Oamenii au pierit si pier, pentru ca nu asculta, si nu il cred pe Dumnezeu. Nici „crestinii” nu asculta de Dumnezeu, la fel ca si evreii in trecut. Istoria se repeta, adica, nimic nou sub soare. “Vedem dar că n-au putut să intre, din pricina necredintei lor.” (Evrei)  Necredintei lor in cine sau in ce ? In Dumnezeu, in cine altcineva ! Pare paradoxal ca niste oameni care se declara credinciosi lui Dumnezeu, in realitate ei sa nu creada in El, sa nu-si puna nicio baza in El si in fagaduintele Lui, dar acesta era si este adevarul. Evreii, in realitate, nu-l credeau pe Dumnezeu. Daca va veti uita atent si onest la dumneavoastra, si la ceea ce credeti in legatura cu Dumnezeu si cu alte lucruri „religioase”, veti vedea ca faceti foarte multe lucruri legate de „crestinism”, doar pentru ca asa ati apucat si asa se face, dar in realitate, nu dati doi bani pe acele lucruri sau nu credeti cu adevarat in ele.

“Să luăm dar bine seama, ca, atâta vreme cât rămâne în picioare fagaduinta intrării în Odihna Lui (adica astazi), nici unul din voi să nu se pomenească venit prea târziu.(si sa-si rateze astfel propria Salvare) Caci si nouă (crestinilor) ni s-a adus o Veste Bună (Salvarea doar prin Hristos) ca si lor (evreilor), dar lor, cuvântul care le-a fost propovăduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credinta la cei ce l-au auzit.” (Evrei)  Nu au intrat in odihna lui Dumnezeu, din cauza necredintei lor in Dumnezeu si in promisiunile Sale ! Ce sa insemne asta ?! Ce vrea sa spuna Dumnezeu, ca evreii nu intelesesera mesajul Lui ? Da. Dar ce trebuiau sa inteleaga evreii ? Ce trebuiau sa creada evreii ? Raspuns: Ca nu se pot mantui prin Sabat, prin jertfe, prin Templu, prin organizatie, prin preoti, prin legi, prin porunci, prin dogme, prin Ierusalim, prin sange de tauri si tapi, ci doar prin ceea ce simbolizau toate acestea: adica pe Isus Hristos. Aceasta nu au inteles evreii, cum nu inteleg nici „crestinii”. Evreii ca si „crestinii”, vroiau o salvare prin faptele lor, nu prin credinta intr-un Dumnezeu salvator. Pe Dumnezeu il dadusera la o parte. Ei voiau salvarea prin jertfele aduse la Templu, prin Templu, prin zile de odihna, prin mancaruri, bauturi, zecimi, ritualuri, etc…asa cum fac si „crestinii”. Adica prin celebrul Vom face tot ce a spus Domnul”, iar Dumnezeu voia sa-i faca sa inteleaga ca ceea ce vor ei este imposibil, ca este o cale gresita, care nu-i va duce nicaieri. Doar prin credinta, increderea, in EL, ca EL va face pentru ei tot ceea ce le-a promis, se obtine Salvarea ! Ei nu pot contribui cu nimic la salvarea lor, pentru ca nu pot. Este o sarcina care ii depaseste, de aceea a fost nevoie de un Salvator in persoana Fiului lui Dumnezeu. Dumnezeu le atrasese atentia ca ei nu pot face ceea ceea ce le cere El, adica sa se salveze singuri sau in colaborare cu El. Ei se agatau cu disperare de ceea ce faceau ei la Templu sau la biserica. Credeau ca asta vrea Dumnezeu de la ei. Gresit ! Asta a fost si este si acum problema majora, ratacirea, „conflictul” dintre Dumnezeu si cei care afirma ca sunt poporul Sau, atat evreii cat si „crestinii” ! Va suna familiar asta ? Va suna cumva a „crestinismul” din ziua de astazi si din secolele trecute ? Sigur ca da.

“Pe când noi (credinciosii adevarati), fiindcă am crezut (in Hristos, ca numai El ne salveaza, fara contributia noastra), intrăm în Odihna despre care a vorbit El când a zis: „Am jurat în mânia Mea, că nu vor intra în Odihna Mea !” Măcar că lucrările Lui fuseseră isprăvite încă de la întemeierea lumii.”  Iata calea corecta si adevarata a intrarii in odihna lui Dumnezeu: credinta ca Dumnezeu, prin Hristos, ne-a salvat, ne salveaza si ne va salva. Ne-a facut, ne face si ne va face neprihaniti, nu noi si faptele noastre, oricare vor fi acestea: dusul la biserica, pomeni, lumanari, sfinti, dat cu curul de pamant toata ziua, matanii, acatiste, jertfe de tot felul, moaste, „impliniri” de legi si porunci, etc. Acesta era mesajul lui Dumnezeu, pe care nu l-au inteles nici evreii, si nu-l inteleg nici „crestinii”: credinta ca Dumnezeu, si numai El, te poate duce in odihna Lui. Prin credinta in Dumnezeu, intri sub protectia celei mai puternice fiinte din Univers. Intrarea in odihna lui Dumnezeu, este echivalenta cu Salvarea si intrarea in Imparatia lui Dumnezeu. Iata dovada: “Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: „Dumnezeu S-a Odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.” (aici, in acest moment, in primul Sabat al planetei Pamant dupa Creatiune, Dumnezeu si creatia Sa erau fara pacat, si erau in odihna vesnica, binecuvantate si sfintite, si asa trebuiau sa si ramana).Şi aici este zis iarăşi: „Nu vor intra în Odihna Mea!” (aici este vorba despre cei pacatosi, care nu pot intra prin eforturi personale in odihna lui Dumnezeu, nu se pot reantoarce singuri in Rai, asa cum s-a vazut in textele de mai sus) Deci, fiindcă rămâne ca să intre unii în Odihna aceasta (adica in odihna de a fi Salvati de Dumnezeu prin Hristos, si numai de Dumnezeu), si pentru ca aceia carora li s-a vestit întâi Vestea Buna (adica evreilor care trebuiau sa inteleaga ca numai Dumnezeu salveaza) n-au intrat în ea, din pricina neascultării lor, (ei nu L-au crezut pe Dumnezeu, nu au crezut ca asta este singura cale posibila) El hotărăşte din nou o zi: Astazi” ….. „Astazi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!” Astazi daca auziti Vestea Buna a salvarii dumneavoastra, nu va impietriti mintea si inima ca evreii in trecut. Nu repetati greselile lor. Evreii trebuiau sa inteleaga ca: “Legea a fost data prin Moise, dar Harul si Adevarul au venit prin Isus Hristos. Caci Hristos este sfârsitul Legii, pentru ca oricine crede în El, sa poata capata Neprihanirea. Caci nimeni nu poate pune o altã temelie decât cea care a fost pusa si care este Isus Hristos….fiindca stim ca omul nu este socotit neprihanit, prin Faptele Legii, ci numai prin credinta in Isus Hristos, de aceea am crezut si noi în Hristos Isus, ca sa fim socotiti Neprihaniti, prin credinta în Hristos, iar nu prin faptele Legii, pentru ca nimeni nu va fi socotit Neprihanit prin faptele Legii. Nu vreau sa fac zadarnic Harul lui Dumnezeu, caci daca Neprihanirea se capata prin Lege, degeaba a murit Hristos…” Simplu, clar si la obiect. Prin ritualuri nu se ajunge la Dumnezeu, prin temple si biserici nu. Dumnezeu spune limpede aici, ca Salvarea prin eforturi omenesti este imposibila. Daca neprihanirea se putea obtine prin toate acestea, prin legi si porunci, fie ele si divine, nu mai trebuia sa mai vina Hristos pe Pamant. Cine crede inca, ca neprihanirea omului este posibila prin respectarea de legi si porunci, fie ele si dumnezeiesti, de ritualuri si de traditii, de dogme si de reguli, spune in fapt, ca nu are nevoie de Isus Hristos, adica: „Degeaba a murit Hristos”. Evreii ca si crestinii de astazi, nu puteau sa vada ca: Tu n-ai voit nici jertfa, nici prinos, (adica Dumnezeu nu vrea ritualuri, jertfe, etc,) ci Mi-ai pregatit un trup (adica L-a pregatit pe Isus Hristos), n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pacat (Dumnezeu nu avea nevoie de asa ceva)pentru ca este cu neputinta ca sângele taurilor si al tapilor sa stearga pacatele Jertfele si tot ceea ce se facea la Templu, aratau in fapt, doar spre Mesia ce avea sa vina pe Pamant. Ele nu aveau alt rol, nu puteau sa stearga niciun pacat, al nimanui. Dumnezeu nu avea nevoie de ele, si nu a intentionat niciodata ca oamenii sa fie salvati prin ele, prin implinirea lor. Iata ce voia Dumnezeu ca sa vada evreii si crestinii in toate acestea: Domnul Neprihanirea noastra”. Dumnezeu nu are nevoie de pomenile noastre, de lumanarile noastre, de dusul la biserica, de pupat icoane, statui, morti, nu are nevoie de acatistele noastre, de posturile noastre, nu are nevoie de basmalele noastre, de mataniile noastre, de batut cruci, nu are nevoie de sarbatorile noastre, nu are nevoie de nimic din toate acestea. El vrea doar ca noi sa-l acceptam pe El in vietile noastre, daca chiar vrem asta, si sa credem ca El va face pentru noi, tot ceea ce ne-a promis. Asta este tot. Acesta este job-ul Lui, nu al nostru. Salvarea din pacat este job-ul lui Dumnezeu, nu al nostru, asa cum a fost si Creatia. Cum noi nu am participat cu nimic la Creatie, tot asa nu putem participa cu nimic nici la Salvarea noastra. La Creatie nu puteam sa participam pentru ca nu existam, iar la Salvarea noastra nu putem participa pentru ca suntem robii lu’ Dracu’. Legea pacatului si a mortii este mai puternica decat noi. Asta nu au vrut sa vada evreii, si nu vad nici crestinii. Iata dovada: “Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da Odihna. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi Odihna pentru sufletele voastre.” Cine este singurul care este capabil sa ne ofere adevarata odihna ? Numai Dumnezeu. Cum face asta ? Asa :Voi pune Duhul Meu in voi, si veti trai, si veti sti ca Eu, Domnul, am vorbit si am si facut !” Clar, nu ? Auziti mai departe: In liniste si Odihna va fi Salvarea voastra, in seninatate si incredere va fi taria voastra… Da, Eu am spus si Eu voi implini, Eu am planuit si Eu voi infaptui.” Cine face totul pentru salvarea noastra, noi sau Dumnezeul nostru ? Numai Dumnezeu. Cine a facut si a implinit aceste lucruri ? Acela care a chemat neamurile de la inceput, Eu, Domnul, cel dintai si acelasi (adica voi proceda la fel) pana in cele din urma veacuriDoamne, Tu ne dai pace, caci tot ce facem noi, Tu implinesti pentru noi.”…. Acesta este Domnul, in care ne incredeam, acum sa ne inveselim  si sa ne bucuram de Salvarea Lui !” Toate aceste versete si multe altele sunt echivalentul lui: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului, din casa robiei.” Altfel spus: Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, care te-am salvat din pacat, de nelegiuire si de moarte, din casa robiei lu’ Dracu’, adica din Iad, si din groapa in care vei ajunge inevitabil din cauza lu’ Dracu’ si a pacatului care este in tine, pacat pe care de unul singur, tu nu ai cum sa-l biruiesti. Numai Eu, Dumnezeul tau, am biruit pentru tine, pe Dracu’, pacatul si moartea, adica Iadul, iar TU, nu ai cum sa faci toate acestea de unul singur. Nu-ti sta in putere asa ceva. Asa ca primeste darul Meu si bucura-te de el ! Primeste odihna Salvarii tale, pe care Eu ti-o daruiesc. Sabatul inseamna Salvare si odihna Salvarii, asa cum inseamna Creatie si odihna vesnica a Raiului, adica a nemuncii si a grijilor, adica a binecuvantarii lui Dumnezeu. Eu nu am nici cea mai mica indoiala. Nu degeaba in Deuteronom 5 Dumnezeu ne spune: Adu-ti aminte ca si tu ai fost rob in tara Egiptului, (adica robu’ lu’ Dracu’ in Iad) si Domnul Dumnezeul tau, te-a scos din ea cu mana tare si cu brat intins: de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa sarbatoresti ziua de odihna.” Din nou acel Adu-ti aminte ca si tu ai fost rob al lu’ Dracu’, in IAD, pe planeta Pamant, si Isus Hristos, Domnul tau, te-a salvat. L-a biruit pe Dracu’, Iadul, Pacatul si Moartea, de aceea adu-ti aminte de asta prin Sabat, sarbatorindu-l. Astazi poti sa fii Salvat, si sa intri in odihna Salvarii lui Dumnezeu, prin Isus Hristos Fiul Sau. Vrei ? Poti sa si refuzi, nu se supara nimeni. Dumnezeu poate suporta asta. Nu din cauza asta vei ajunge in focul gheenei, pentru ca l-ai refuzat pe Dumnezeu, si de oftica Dumnezeu iti da la cap, ci pentru ca ai ramas in continuare robul lui Dracu’, adica al pacatului si al mortii. Dracu’ te duce in focul gheenei, nu Dumnezeu. Toate aceste texte si multe altele, sunt si exprima cu adevarat o Veste Buna ! Prin credinta in Isus Hristos, intram in odihna Salvarii noastre de catre Dumnezeu. Salvare care este oferita gratis, si ne odihnim astfel, de toate incercarile noastre inutile si penibile, de a ne salva prin faptele noastre. Aceasta zi a acceptarii lui Dumnezeu in viata noastra, poate sa fie pentru oricine: astazi. Si acest lucru il simbolizeaza si este ziua de Sabat: odihna vesnica a salvarii noastre, bucuria salvarii si a apartenentei noastre la Imparatia lui Dumnezeu, ca daruri ale lui Dumnezeu. Evanghelia Faptelor este o vestea rea, o veste mincinoasa, o veste a robiei, a chinului, a tristetii si a neputintei, a necredintei noastre ca Viul Dumnezeu, a facut si face totul pentru noi, asa cum a promis, si cum ne spune in Biblie. Oricine va dori sa se salveze prin faptele sale, este un necredincios. Dumnezeu spune foarte clar si explicit acest lucru. Eu nu am nici o retinere sa ma cred sfant, mantuit, copil al lui Dumnezeu, posesor al Duhului lui Hristos, prietenul lui Isus, avand de Tata pe Dumnezeu si frate pe Isus Hristos, pentru ca asa mi-a spus Dumnezeu sa ma consider, si eu il cred pe cuvant. Eu cred ca am toate acestea, pentru ca asa a spus Dumnezeu despre cei care cred in El, si eu il cred pe cuvant. Nu cred ca ma minte, de aceea ma bucur si am speranta. Iata si alte dovezi ca este asa: “…multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne da biruinta prin Domnul nostru Isus Hristos ! Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poarta totdeauna cu carul Lui de biruinta in Hristos, si care raspândeste prin noi în orice loc mireasma cunostintei Lui. Voi, copilasilor, sunteti din Dumnezeu si ati biruit, pentru ca cel ce este in voi (Hristos, prin Duhul Sau), este mai mare decât cel ce este în lume (adica Dracu’)….“Pentru cã oricine este nascut din Dumnezeu, biruieste lumea (adica pe Dracu’ si firea pamanteasca)„… “Si sunt socotiti Neprihãniti, fara plata (adica fara a face noi ceva), prin Harul Sau, prin rascumpararea, care este în Hristos Isus…. sa socoteasca Neprihanit pe cel ce crede in Isus….Pentru ca noi credem ca omul este socotit neprihanit prin credinta, fara faptele Legii. “….ati fost spalati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti, în Numele Domnului Isus Hristos, si prin Duhul Dumnezeului nostru. Pentru ca, odatã socotiti neprihaniti prin Harul Lui, sa ne facem, în nadejde, mostenitori ai Vietii Vesnice.”

Aceasta este Evanghelia Vesnica. Dar crestinii nu cred o iota din ea. Ei nu se considera sfinti, nu se considera neprihaniti, nu se considera biruitori in si prin
Hristos. Nu ! Ei inca se mai intreaba zilnic, daca au dat suficienti pumni firii lor pamantesti si lu’ Dracu’, ca sa biruiasca pacatul. Crestinii adevarati se odihnesc in Sabat, pentru ca in toate zilele vietii lor, se inchina la adevaratul Dumnezeu. Crestinii adevarati se odihnesc in odihna Salvarii lor. Crestinii nu se inchina in Sabat, ci se odihnesc si se bucura de si cu Creatorul lor. Crestinii se odihnesc in Sabat pentru ca sunt salvati, nu ca sa fie salvati. Unii “crestini” vin cu alte versete din Biblie ca sa contracareze ceea ce am spus pana acum. Iata cateva:  “Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele.” sau “Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu.” (Ioan)  Astfel de “crestini” nu cunosc nici Vechiul si nici Noul Legamant. Astfel de „crestini” nu au inteles nimic din crestinism. Uitati ce simplu este: Hristos este tot ! Vechiul Legamant este de fapt Noul Legamant, si viceversa. Amandoua vorbesc despre acelasi lucru, despre: Dumnezeu Tatal, despre Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, intrupat in Om, despre Imparatia lui Dumnezeu si despre Dracu’ si Imparatia lui, Iadul. Despre Creatie, Cadere si Salvare. Numai ca unul o face in mod simbolistic, Vechiul Legamant, iar altul in mod real, prin implinire, Noul Legamant. Altfel spus, ce spunea Vechiul Legamant in simboluri, s-a implinit in Noul Legamant in realitate, prin Isus Hristos. Dumnezeu a facut tot ceea ceea ce a transmis poporului Sau prin simbolurile Vechiului Legamant. Tragedia cu evreii si cu lumea „crestina” de astazi, este ca ei au inteles ca si ei trebuie sa faca ceva. Ei nu au inteles ca Noul Legamant consta in : “Iata Legamântul (Nou) pe care-l voi face cu ei dupa acele zile, zice Domnul: Voi pune legile Mele în inimile lor, si le voi scrie în mintea lor. Cine le pune si cine le scrie ? Dumnezeu insusi ! Cum se face asta ? Asa cum am mai spus de multe ori pe acest blog, se face asa: Legea Duhului de viata în Hristos Isus, m-a izbavit de Legea pacatului si a mortii, (in Dracu’) pentru ca porunca Legii sa fie împlinita în noi, care traim nu dupa îndemnurile firii pamântesti, ci dupa îndemnurile Duhului lui Hristos.” Asa se face. Este o interventie strict supranaturala, facuta in noi doar de catre Dumnezeu, la care omul nu are cum sa colaboreze cu Dumnezeu, si nici nu are cum sa o priceapa, sau sa o inteleaga. Si noi, crestinii, trebuie sa nu ne îndoim de fagaduinta lui Dumnezeu, prin necredinta, cum au facut si evreii, ci, întariti prin credinta noastra ca El poate sa faca tot ceea ce ne-a promis, sa dam slava lui Dumnezeu, deplin încredintati, ca El, ce fagaduieste, poate sa si împlineasca. Asta este tot ce trebuie sa facem noi ! Cand Hristos i-a trimis pe ucenici sa spuna oamenilor poruncile Sale, la ce se referea oare ? La poruncile de la Templul evreiesc, la mancare si bautura, la spalari si la jertfe, la vechile legi si porunci, asta i-a trimis Isus sa predice ? Nu cumva altele erau „poruncile” de data aceasta ? Nu cumva asa ceva? “Ei staruiau în învatatura apostolilor, în legatura frateasca, în frângerea pâinii, si în rugaciuni.” Care era invatatura apostolilor ? Nu cumva Hristos, si numai Hristos ?! Ba da ! Asta era singura invatatura reala. Uitati ce spuneau apostolii in primele predici: “Sa stie bine dar, toata casa lui Israel, ca Dumnezeu a facut Domn si Hristos pe acest Isus, pe care L-ati rastignit voi. Dupa ce au auzit aceste cuvinte, ei au ramas strapunsi în inimã, si au zis lui Petru si celorlalti apostoli: “Fratilor, ce sa facem? Fiecare din voi sa fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre, apoi veti primi darul Sfântului Duh. Caci fagaduinta aceasta este pentru voi, pentru copiii vostri, si pentru toti cei ce sunt departe acum, în oricât de mare numar îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru. Noi (apostolii) propovaduim pe Hristos cel rastignit. Caci n-am avut de gând sa stiu între voi altceva decât pe Isus Hristos si pe El rastignit. În ce ma priveste, departe de mine gândul sa ma laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos. El a fost facut de Dumnezeu pentru noi întelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare.” Apostolii au inteles foarte bine Evanghelia Vesnica. Au inteles ca numai Hristos poate si este Salvatorul lor, si al oricui altcineva. Ca Isus este totul, ei fiind nimic fara El. Ce spun ei mai departe: Hristos m-a trimis nu sa botez, ci sa propovaduiesc Evanghelia, pentru ca credinta voastra sã fie întemeiata nu pe întelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu. El va va întari pâna la sfârsit, în asa fel ca sa fiti fara vina în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos, pentru ca, dupa cum este scris: “Cine se laudã, sã se laude în Domnul.” Aici apostolii ne spun, ca nici macar botezul crestin nu este mai important decat cel in numele caruia ne botezam. Nimic nu este mai important in religia crestina decat Viul Dumnezeu. Nimic. Asta nu au inteles evreii, si au gresit fundamental. Caci daca nu se naste cineva din Duhul lui Hristos, cu nici un chip nu va vedea Imparatia lui Dumnezeu. Unde este omul si faptele lui aici ? Nicaieri. Apostolii falsi, propovaduiau poruncile, nu pe Hristos, cititi epistola catre Galateni.

Altcineva poate sa mai spuna asa: „Ratacirea asta ca nu trebuie sa faci nimic, e veche omule. Cele 4 Evanghelii sunt pline cu indemnuri si somatii din partea lui Hristos, sa luptam cu pacatul, sa ne nastem din nou, sa ne pocaim, sa pazim poruncile, sa vindem tot ce avem si sa il urmam. Unde vezi tu odihna in tot ceea ce ne spune El sa facem?! Nicaieri nu spune ca El intra in tine si face ceva in locul tau, pentru ca tu sa te odihnesti. De trait in locul nostru, nici pomeneala. Astea sunt rataciri menite sa ne abata de la adevar.”

Raspuns: “Acum dar, nu este nici o osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu traiesc dupã îndemnurile firii pamântesti, ci dupã indemnurile Duhului Lui Hristos. Legea Duhului de viata în Hristos Isus, m-a izbavit de Legea pacatului si a mortii. Voi însa nu mai sunteti pamântesti, ci duhovnicesti, daca Duhul lui Dumnezeu locuieste în adevar in voi. Daca n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. Si daca Hristos este in voi, trupul vostru, da, este supus mortii, din pricina pacatului, dar duhul vostru este viu, din pricina neprihanirii (lui Hristos care este in noi prin Duhul Sau). Si daca Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morti locuieste in voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morti, va învia si trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Sau care locuieste in voi. Dumnezeul pacii sa va sfinteasca EL însusi pe deplin, si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru, sa fie pazite întregi, fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Hristos, prin sfintirea lucrata de Duhul, (cine lucreaza sfintirea in noi ? Duhul lui Hristos)… ati fost spalati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti, în Numele Domnului Isus Hristos, si prin Duhul Dumnezeului nostru…” Deci cine face toata treaba ? Duhul Domnului ! Adica Domnul insusi !  “Voi pune Duhul Meu in voi, si va voi face sa urmati poruncile Mele si sa paziti si sa impliniti legile Mele !” Atunci ce mai faci tu mai omule ? Cum te nasti tu din nou, singur, prin lupta ta cu pacatul, si prin “pazirea” legilor si a poruncilor ? Esti tu mai tare ca Dracu’ ? Nu. Du-te si intreaba-l pe Nicodim cum se face, ca i-a spus Isus Hristos. Numai prin Duhul lui Hristos putem sa ne nastem din nou. Altfel nu se poate.

Altul poate sa spuna asa ceva: “Dar ascultarea de Lege se realizeaza numai prin lupta personala cu firea pamanteasca. Pavel spune asta.”

Raspuns: “Caci lucru cu neputinta Legii, întrucat firea pamânteasca o facea fara putere, Dumnezeu a osândit pacatul în firea pamânteascã, trimitând, din pricina pacatului, pe însusi Fiul Sau într-o fire asemanatoare cu a pacatului, pentru ca porunca legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa îndemnurile firii pamântesti, ci dupa indemnurile Duhului.”  Tu omule cu ce te mai lupti, ca iar ai ramas fara obiectul luptei ?! Se vede treaba ca tot Isus Hristos face tot ce trebuie pentru tine. Tot ce-si doresc crestinii sa devina sau sa fie in viata aceasta si cea viitoare, este numai roada Duhului lui Hristos din ei, care este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blândetea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege, pentru ca Hristos este sfarsitul legii, prin implinirea ei, nu prin desfiintarea ei, asa cum bat campii bisericile, pastorii si popii. „Voi, paziti zile, luni, vremuri si ani. Ma tem sa nu ma fi ostenit degeaba pentru voi.”“Oare nu v-a dat Moise Legea? Totusi, nimeni din voi nu tine Legea !” Ce tare este afirmatia asta ! Dumnezeu i-a rupt pe micutii care credeau ca sunt ei mari si tari in impliniri de legi si de porunci ! „Crestinii” prostiti de Dracu’, ca si evreii in trecut, cred ca Dumnezeu a dat niste legi si porunci unor biete fiinte de pe planeta Pamant, si ele, fiintele, trebuie sa se chinuiasca din rasputeri sa le implineasca, ca sa faca astfel pe plac satrapului absolut care se numeste Dumnezeu, dar nu le iese deloc. Atunci, exasperat de neputinta lor, stapanul, adica Hristos, a coborat din cer pe Pamat, si ca un veritabil campion, le-a aratat cum se pot tine legile si poruncile Lui, le-a aratat ca nu este deloc greu sa le implinesti, le-a aratat ca se poate, si ca e musai sa le tina si ei la fel ca El, pentru ca altfel, El se enerveaza maxim, si ii arunca in foc, cu parere de rau. Dupa ce le-a aratat la fraieri cum se face, Isus a urcat din nou in cerul Lui, de unde coborase, si-a luat pixul si carnetelul, si de atunci incoace, se uita incruntat si nemultumit la bietii muritori, cum se chinuiesc ei sa faca tot ceea ce le-a cerut El. Dar vai…. nu prea le iese, pentru ca sunt prea putini campioni, si prea multi perdanti. Asa ca… majoritatea vor merge in foc. Dumnezeu a mai trimis si pe Duhul Sfant cu rol de indrumator, adica de supraveghetor de sclavi, ca sa-i indemne zilnic : haidiii baiii, hai, hai, faceti si asta, si asta, si ailalta, asa, s-asa, exact ca cei care bateau pe vremuri ritmul pe galere. Ca daca nu faceti ce va spun eu va ia Dracu’ pe toti. Doamne Dumnezeule, ce viziune draceasca despre Dumnezeu. Cum sa creada ei ce spune Dumnezeu?  Oamenii uita ca: “…nu atârnã nici de cine vrea, nici de cine alearga, ci de Dumnezeu care are mila.” Pentru ei, astea sunt vorbe goale. Ei lupta, dau cu pumnii in Dracu’ si toti ingerii lui, tot timpul sunt in garda, zi si noapte, iar Dracu’ cu cohortele lui de draci, sunt la degetul lor mic !? Poate cineva sa creada asa ceva ?! Daca te duci la biserica si vrei sa stii cum se invinge pacatul, afli ca omenirea bate la Dracu’ ca la fasole ! Si cu cat bate ea mai mult la Dracu’ si la pacat, cu atat este mai pacatoasa si mai invinsa de Dracu’. Nu-i tare asta ?! Dar cel mai mult imi place cand aud in bisericile „crestine”, ca Isus Hristos l-a invins doar pe Dracu’, nu si firea pamanteasca. Pe asta ne-a lasat-o noua ca sa o invingem. Hristos nu a putut, asa ca s-a dat batut si s-a uschit in cer. Evanghelia Vesnica spune ca tocmai de aceea a coborat Hristos pe pamant, ca sa rezolve problema asta cu firea pamanteasca, draceasca. Si atunci, cand „crestinii” cred astfel de gogomanii satanice, cum sa le mai spuna Dumnezeu ca esenta a toate poruncile si legile Sale este: “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau, si pe aproapele tãu ca pe tine însuti.” Ca in aceasta afirmatie a lui Dumnezeu, se topesc si sa nu furi, si sa nu curvesti, si sa nu ai alti dumnezei., si sa nu poftesti, si sa nu minti, etc…

Concluzie: Nu vreau luni noi, Sabate si adunari de sarbatoare, nu pot sa vad nelegiuirea unita cu sarbatoarea! Urasc lunile voastre cele noi si praznicele voastre, Mi-au ajuns o povara, nu le mai pot suferi. Cand va intindeti mainile, Imi intorc ochii de la voi si oricat de mult v-ati ruga, n-ascult, caci mainile va sunt pline de sange! Spalati-va deci si curatati-va! Luati dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-ati facut ! Incetati sa mai faceti raul ! Invatati-va sa faceti binele, cautati dreptatea, ocrotiti pe cel asuprit, faceti dreptate orfanului, aparati pe vaduva !” Daca tineti orice sarbatoare in numele lui Dumnezeu, chiar si Sabatul, dar Isus Hristos nu locuieste in dumneavoastra prin Duhul Sau cel Sfant, totul este zadarnic. Nu este decat o unire a sarbatorii cu nelegiuirea. Nu sunteti cu Dumnezeu, nu sunteti salvati, nu aveti nimic. Dar daca zilnic, adica in fiecare astazi, Hristos este in noi, suntem zilnic in Sabat, iar ziua de Sabat este doar un popas lumesc si trecator, doar cateva ore de aducere aminte, a tot ce am pierdut, dar vom avea din nou. Crestinii adevarati se odihnesc in ziua de Sabat, sambata, pentru ca sunt salvati, nu ca sa fie salvati. Sabatul, sambata, este adevarata zi de odihna, nu de inchinare.

„Daca ati murit impreuna cu Hristos fata de invataturile incepatoare ale lumii, de ce, ca si cum ati trai inca in lume, va supuneti la porunci ca acestea: „Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!” ? Toate aceste lucruri, care pier odata cu intrebuintarea lor si sunt intemeiate pe porunci si invataturi omenesti, au, in adevar, o infatisare de intelepciune, intr-o inchinare voita, o smerenie si asprime fata de trup, dar nu sunt de niciun pret impotriva gadilarii firii pamantesti.” (Coloseni 2)

(va urma)

Cu respect,

Steve Jobs

Motto: „Nimeni nu vrea sa moara. Chiar si cei care vor sa mearga in Rai nu vor sa moara, ca sa ajunga acolo. Si totusi, moartea este ultima noastra destinatie. Nimeni nu a scapat de moarte. Si asa trebuie sa fie, deoarece Moartea este cea mai buna inventie a Vietii. Este agentul schimbator al Vietii. Indeparteaza vechiul si aduce noul. Acum, noul sunteti voi, dar intr-o zi, o sa imbatraniti si o sa muriti.” (Din discursul lui Steve Jobs la Stanford, iunie 2005)

Nu sunt un fan neconditionat Apple si nu am avut niciodata un produs Apple. Nu am nici acum. Poate o sa am in viitor, cine stie. Dar… trebuie sa recunoastem toti, ca Steve Jobs este tatal tuturor in materie de design si de gandire simpla si la obiect, de inovatii in IT si Telefonia mobila. Nicio firma din lume inca, nu l-a batut la asta. Pe langa produsele Apple, toate celelalte produse similare: computere, laptop-uri, tablete si telefoane mobile sunt imitatii penibile, unele groaznice, iar altele de-a dreptul oribile. Doar tableta Samsung Galaxy Tab 10.1 s-a apropiat cat de cat de finetea si frumusetea produselor Apple, dar ramane tot o copie a lor, orice s-ar spune. Nu are nimic original in ea. Este inca greu sa vina cineva cu noutati in acest domeniu. Deocamdata. Steve Jobs si oamenii lui au ridicat stacheta foarte sus in aceste domenii. Produsele Apple sunt realmente superbe ! Este o incantare sa le privesti si sa le atingi. Cat despre compania Apple FARA Steve Jobs, abia la IPhone 6 si la IPad 4 vom vedea cu adevarat ce mai inseamna ea fara Steve Jobs. Spun asta pentru ca IPhone 4S si Iphone 5 precum si IPad 3 vor mai avea cu siguranta in ele, influente ale mintii si gandirii lui Steve Jobs.

Imi pare rau pentru Steve Jobs ca in ciuda mintii lui stralucite, nu a aflat in timpul vietii lui ca MOARTEA nu este ULTIMA DESTINATIE. Sa spui ca Moartea este cea mai buna inventie a vietii este cretinatatea suprema. Este ca si cum ai spune ca cel mai bun IPad sau IPhone este cel fara sistem de operare, cu ecranul spart si fara baterie. Este ca si cum ai spune ca cel mai bun Ferrari este unul stricat, fara roti, calcat de tanc. Iar afirmatia ca MOARTEA este benefica pentru ca este un agent care indeparteaza vechiul si aduce noul, este aberatia suprema. El insusi si altii ca el contrazic aceasta afirmatie, in sensul ca daca el si altii ca el ar mai fi trait multi ani sau VESNIC, mintile lor ar fi creat lucruri si mai minunate, si mai grozave, si lumea ar fi si mai mult altfel. Din cauza MORTII, planeta Pamant este vaduvita de oamenii talentati si capabili, si ramane in continuare o planeta de retardati, iar Cerul, RAI-ul, datorita faptului ca fiintele de acolo nu duc grija zilei de maine, traiesc vesnic, fara sa fie bolnave, batrane si nefericite cum suntem noi toti pe Pamant, este o Imparatie a carei civilizatie si tehnologie noi nici macar nu ne-o putem imagina, de la nivelul primitivismului nostru de prosti si de retardati ai Universului. Daca mintile stralucite ale acestei planete ar fi putut sa traiasca mai mult, si daca ar fi fost indreptate spre bine nu spre rau, ar fi putut face inca multe lucruri minunate pentru omenire, dar… MOARTEA i-a stopat. In alta ordine de idei, cati Einsteini, Jobsi, Newtoni si Shakespeari nu s-au pierdut in multime, datorita injustetei de pe planeta noastra si a lipsei de sanse, sanse pe care planeta noastra nu le ofera tuturor cetatenilor ei.

Un lucru este insa corect in ceea ce a spus Steve Jobs, si anume acesta: „Nimeni nu vrea sa moara. Chiar si cei care vor sa mearga in Rai nu vor sa moara, ca sa ajunga acolo.” Da, asa este si nu este nicio rusine asta, asa cum cred toti imbecilii. MOARTEA este ceva ce nu tine de Dumnezeu si Viata. MOARTEA este ceva aberant, o anomalie, un anevrism, o malformatie, un cancer care nu o sa mai fie in Univers dupa ce gunoiul uman in frunte cu gunoiul sef Dracu’, va fi aruncat in foc si distrus pentru totdeauna. MOARTEA este o nenorocire pe care Dumnezeu nu a programat-o in corpul uman. MOARTEA este daru’ lu’ Dracu’. Din cauza lui murim, nu din cauza lui Dumnezeu. ADN-ul lu’ Dracu’, PACATUL, ne baga in groapa, nu Dumnezeu. Isus insusi, Creatorul Vietii, s-a cutremurat in fata mortii, ca in fata a ceva strain de El, si asa si este. MOARTEA este straina de Dumnezeu. Dumnezeu nici nu ne da voie sa ne atingem in mod voluntar de morti, decat in cazul mortilor din familie, de momentul cand ii transportam, etc. De ce ? Pentru ca El a vrut sa spuna astfel oamenilor din toate timpurile ca El nu are nimic in comun, si nimic de-a face, cu MOARTEA. Pacatul, adica Dracu’, ne duce in groapa. Pacatul ne imbatraneste, ne imbolnaveste si ne ucide. Organismul uman a fost programat de Dumnezeu pentru viata vesnica, nu pentru moarte vesnica. Fenomenele de la Menopauza si de la Andropauza de exemplu, sunt dovada vie ca organismele noastre se agata de viata si incearca sa lupte cu genele mortii puse in ele de PACAT, incearca sa refuze moartea, dar… inutil. Corpul uman este chinuit de tot felul de stari si de transformari hormonale si nu numai. Simptomele acestor evenimente care au loc in corpul uman care descende spre batranete si moarte, sunt ultimele zvacniri ale organismului uman care se agata disperat de viata, si refuza sa se indrepte spre nefiinta, spre moarte. Nu este o rusine sa nu vrei sa mori. Dumnezeu chiar asta ne cere prin Evanghelia Vesnica: SA NU VREM SA MURIM. Pentru ca noi sa nu murim, Tatal a trimis pe Fiul Sau Isus Hristos, in lumea noastra nelegiuita si moarta, ca sa ne redea viata si neprihanirea, prin viata si neprihanirea LUI. Viata si neprihaniea noastra am pierdut-o in Eden, odata cu muscatura Evei. Marul muscat de Eva este o emblema, un simbolul al pacatului si al MORTII, nu al vietii. Biblia nu ne spune din ce fruct anume a muscat Eva. Bibila nu ne spune ca a fost mar sau altceva. Dar hai sa zicem ca este mar, pentru ca acest „adevar” s-a inradacinat in mintile prostilor de pe planeta Pamant, desi nu este deloc asa. Pe produsele Apple este emblema pacatului si a MORTII, nu a vietii, asa cum credea si Steve Jobs, ca MOARTEA este un lucru bun, ca si produsele sale. Produsele lui Steve Jobs sunt bune, dar MOARTEA nu este buna. Ne-o spune Dumnezeu insusi.

  • „Doresc Eu moartea pacatosului – zice Domnul Dumnezeu? Nu doresc Eu mai degraba ca el sa se intoarca de pe caile lui si sa traiasca?” (Ezechel 18)
  • „Spune-le: „Pe viata Mea, zice Domnul Dumnezeu, ca nu doresc moartea pacatosului, ci sa se intoarca de la calea lui, si sa traiasca. Intoarceti-va, intoarceti-va de la calea voastra cea rea! Pentru ce vreti sa muriti voi…? (Ezechel 33)

Steve Jobs nu a vrut sa stie de toate acestea. A ales sa fie budist, o religie care dupa cum se vede treaba, l-a pregatit mai mult pentru MOARTE decat pentru VIATA. Altfel nu ar fi facut Steve Jobs un elogiu MORTII, adica lu’ Dracu’. Budha la obisnuit pe Steve Jobs cu MOARTEA, nu cu viata. L-a invatat ca el trebuie sa dispara ca sa lase loc altora. Isus Hristos l-ar fi invatat pe Steve Jobs cu VIATA, i-ar fi spus ca in Imparatia Tatalui Sau sunt multe locuri, suficiente locuri pentru toti oamenii traitori pe planeta, din toate veacurile, daca ar fi vrut. L-ar fi invatat ca nimeni nu trebuie sa moara ca sa lase locul altuia. Si… i-ar fi dat viata din belsug, adica vesnica. Steve Jobs se pare ca nu a vrut asta. Concluzia trista este: „Si nu vreti sa veniti la Mine ca sa aveti viata !…Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu si aveti credinta in Mine. In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi
intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi.” (Ioan 5)

Ceea ce este a lui Steve Jobs ramane a lui Steve Jobs, si nimeni, niciodata, nu poate sa-i ia ceea ce a fost el. Si… nimeni nu mai poate schimba ceva. Ce a fost, a fost. Viata lui s-a sfarsit, iar Dumnezeu va hotari si in dreptul lui ceea ce este corect si drept.

„Cine are pe Fiul are viata, cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viata. V-am scris aceste lucruri ca sa stiti ca voi care credeti in Numele Fiului lui
Dumnezeu aveti viata vesnica.” (1Ioan.5)

Cu respect,

Primul Adam si al doilea Adam (ep.1)

Motto: „Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam, a fost facut un duh datator de viata.” (1Corinteni)

Am vazut WE-ul trecut un documentar pe canalul tv Discovery SC, despre „marea” teorie a lu’ peste prajit: BIG BANG. Povestitor, era nimeni altul, decat penibilul acela de Stephen Hawking. Nu l-am facut penibil din cauza starii in care se afla (Doamne apara si pazeste pe toata lumea, si pe el!) ci pentru felul jalnic si penibil, in care gandeste acest „mare om se stiinta” in… nimic. Din toata acea prosteala de documentar, am ramas cu un singur lucru foarte clar in minte, si anume, acela ca, pentru a fi valabila aceasta teorie a Big Bang-ului, trebuie sa se fi intamplat de-a lungul timpului, a miliardelor de ani, cam 3-4 miracole majore. Adica lucruri care teoretic si practic, nu puteau si nu trebuiau sa se intample, dar care totusi s-au intamplat din intamplare. Hai sa dea Dracu’ ! Ca el ne da minciunile astea gogonate, pe care le inghitim noi ca pelicanii, ca sa ne credem noi mari destepti in creierii capului nostru retardat. Cum asa frate?! Si stiinta are nevoie de miracole?! Si stiinta este dealer de droguri spirituale?! Aia mai fraieri dintre pamanteni, care se inchina la stiinta pe nedrept numita astfel, ca unii la moaste si icoane, inghit aceste ineptii pe nerasuflate, si se mai ling si pe buze, a satisfactie suprema. Cred ca au si orgasm, intelectual, fireste… la ce va gandeati ?! Auziti aici „stiinta adevarata”, mama Omida gen, adica stiinta prezicatoare, ptiu drace:

Stiinta prezice aparitia mai multor tipuri diferite de universuri, create spontan din nimic. E o chestiune de pura intamplare ca noi ne aflam in acesta” a raspuns Hawking, referitor la afirmatia sa din cea mai recenta carte „The Grand Design”, in care spune ca nu este nevoie de Dumnezeu pentru a explica aparitia Universului. Si uite asa a ajuns stiinta ca mama Omida cea prezicatoare de trecut si de viitor, pentru gogomanii lesne crezatori in „stiinta prezicatoare”. Cum asa mai frate ! Cum Dracu’ s-a potrivit potriveala asta potrivita, exact la timpul si la locul potrivit, asaaa… din nimic, si din intamplarea intamplarilor intamplate, in intamplatorul univers, din multele universuri intamplatoare, intamplate intamplator din intamplare? Uite asa frate: s-a Bing, si apoi s-a Bang, dupa care s-a Bing Bang, si uite asa a aparut lumea noastra cea frumoasa, si apoi, am aparut si noi, din nimic, si din intamplare. Ma zvarcolesc de ras prieteni! Si caterinca asta ieftina, pentru idioti, se studiaza in cele mai prestigioase universitati de pe planeta Pamant?! Asa cevaaa! Da! Caterinca maxima si cu „stiinta” asta! Mama cata „stiinta” este aici mai fratele meu! Bai ce tari sunt oamenii astia de „stiinta”. Am ramas cracanat intre Bing si Bang, de atata „stiinta stiintifica”! Si oamenii pun botu’ la asa ceva?! Daaaa, si se mai si mandresc maxim cu asta, ca sunt destepti nevoie mare, in neuronul tampit al capului lor de retardati! Eu cred ca aceasta teorie tine mai mult de mama Omida, decat de stiinta. Este la fel de fantasmagorica, ca tot ce indruga si acel personaj. Si daca crezi aceasta teorie stupida, ouata de minti proaste si inapoiate, asta nu se numeste cumva, tot credinta, mai prostilor, asa cum se numeste si la crestini sau la cei religiosi? Astia, stiintificii in cap, cred in Darwin, in Hawkingsi de tot felul, in Bing Bangi, care nu sunt altceva, decat niste simple teorii, asa cum si noi crestinii, credem in Dumnezeu Tatal si Fiul Sau Isus Hristos, care pentru stiintifici sunt tot niste simple teorii fantasmagorice. Care-i diferenta?! Adica vreti sa-mi spuneti mie, ca toti cei care cred aceasta teorie imbecila, si multe altele, nu se numesc tot credinciosi, ca si noi, care credem intr-un Dumnezeu facatorul cerurilor si al Pamantului? Care ar fi diferenta dintre unii si altii fratilor, ca eu nu vad nicio diferenta? Credinciosi sunt si unii, si altii. Si stiintificii, si religiosii. De ce unii zic, ca doar noi religiosii suntem credinciosi, si implicit prosti, si ei, ceilalti, stiintificii, nu sunt nici credinciosi, si nici prosti. Atunci ce sunt? Atei implicit destepti? De ce asa? De ce se tot barzoiesc „stiintificii” astia atei sau nu, si adeptii lor retardati, cum ca noi credinciosii intr-un Dumnezeu creator, am fi mai prosti decat ei, credinciosii in Darwini, Hawkinsi, si intamplari intamplate din intamplare? Ei nu pot sa fie la fel de prosti si de prostiti? Raspuns: ba da! Si atunci care-i smerchezul, ca eu nu-l vad deloc? Dumneavoastra il vedeti? Care-i logica? De ce ne considera ei prosti pe noi, si destepti pe ei? De ce nu-i putem considera si noi prosti pe ei, si destepti pe noi? De ce ei au dreptul sa spuna si sa creada asta despe noi, si noi sa nu avem drept sa credem si sa spunem acelasi lucru despre ei? Aud? Hai ca pierdem timpul cu prostii si prostiile lor, cand avem de discutat lucruri mult mai serioase si dovedite stiintific, adevarat stiintific, ca s-au intamplat, nu teorii goale ale baietilor de cartier cosmic, cand stau ei la o bere si la un mic, pe ritm de manele „stiintifice”.

Primul Adam si al doilea Adam. De cate ori ati auzit dumneavoastra vorbindu-se despre acest subiect important, in biserica si in viata de „crestin”, pe care credeti ca o duceti? De cate ori ati discutat cu familia sau cu prietenii, cu colegii de servici sau cu oamenii in parc, acest subiect? Eu stiu raspunsul. niciodata in bisericile istorice, ortodoxa si catolica, si foarte rar in cele protestante, si neoprotestante. In bisericile istorice Biblia doar se pupa, se tamaiaza, se arata prostimii, dar nu se citeste si nu se studiaza aproape deloc de catre enoriasi, pentru ca se crede, ca asta este numai treaba, menirea si datoria preotilor, iar in bisericile protestante si neoprotestante, subiectul este foarte rar abordat, si foarte gresit. Stiati ca exista primul Adam, si al 2-lea Adam ? Stiti ce insemnatate are acest subiect pentru un crestin adevarat? Foarte mare! Face lumina in multe unghere intunecate de Dracu’, cu minciunile lui despre Dumnezeu. Primul Adam si al doilea Adam, este un subiect din crestinism, care daca este bine inteles, face lumina in multe lucruri propovaduite gresit, si anuleaza toate bazaconiile si aberatiile dracesti, din falsul crestinism, precum si din alte religii inventate de Dracu’ pe planeta Pamant. Povestile acelea cu energii nemuritoare, reancarnari tembele, si multe alte dezbateri si discutii inutile despre cum inviaza mortii, despre nemurirea sufletului, despre pacatul originar, despre tot felul de karme, chakre, aure, kundalini, si cate si mai cate aberatii si minciuni, care sunt in lumea aceasta. Cei care cred in asa ceva, sa nu se supere pe mine, dar este chiar jignitor pentru inteligenta umana sa crezi ca un dumnezeu, oricare ar fi el, ca „pedeapsa”, ca forma de „purificare” si de „curatire” a noastra, sufleteasca si trupeasca, te tot transforma ba in broscoi ca in povesti, ba in vierme, ba in caine, ba in capra, doar, doar ti-o veni si tie odata mintea la cap, ca sa te faci om, si sa te supui lui fara comentarii. Si dupa k+1 astfel de reancarnari, iluminari, treziri, adormiri, si iar treziri, devii in sfarsit om normal la cap! Bai, cata caterinca si prosteala! Si oameni cu facultati, ‘telectuali de tot felul, cred aberatiile acestea, oameni buni. Prieteni, eu personal, nu am nevoie de un astfel de dumnezeu. Nu imi place si nu imi trebuie ca sa fiu obiectul de joaca si de batjocura a nu stiu cui din univers, care sa ma faca cum vrea el, ba soparla, ba gandac, ba floare, ba pisica. Dumnezeul iudeo-crestin, este dumnezeul care a creat pe om ca om, si pe broasca ca broasca, care reda omului demnitatea si moralitatea pierduta prin pacat, sub domnia si robia Satanei. Dumnezeul crestin il readuce pe Adam de la stadiul de om-gunoi, adica rob nelegiuit, mincinos si criminal, la stadiul de om-aur, adica liber si frumos, neprihanit si demn. Dumnezeul iudeo-crestin ne-a creat ca oameni, si oameni ne-a considerat tot timpul. Nu ne vede, si nu ne trateaza ca broaste, viermi sau maimute. Eu pe acest Dumnezeu il slujesc, ma inchin Lui, il apreciez, il stimez, si il iubesc. Un Dumnezeu personal, in carne si oase cum se zice, nu aburi si energii nevazute, nu fond fara forma, si nici forma fara fond. Sa nu uitam ca suntem toti in aceasi barca, planeta Pamant. Ca avem toti aceleasi probleme, cu Dracu’ si ingerii lui cazuti, si ca trebuie sa aflam de unde venim, si incotro mergem, ce ne salveaza, si ce ne distruge. Asta este cel mai important pentru noi toti, asa ca fiti deschisi la a va discuta credintele si framantarile. Puneti-va intrebari. Dumnezeu are raspunsuri la toate intrebarile fundamentale ale omului. Din Biblie, eu am invatat sa ma feresc in viata reala si in lumea aceasta, de minciunile primordiale ale Satanei, pe care le-a indrugat ingerilor si Evei in Rai, si care apoi s-au propagat in toate falsele religii ale acestei lumi, inclusiv in crestinismul fals, si cel apostaziat de la dreapta credinta. Aceste doua minciuni primordiale pe care Dracu’ le-a indrugat tuturor oamenilor traitori pe planeta Pamant, sunt usor de recunoscut, oriunde apar ele, iata-le:

1. Nu veti muri si

2. Veti fi ca Dumnezeu.

Dragilor, cand veti auzi in viata dumneavoastra de religii sau de tot felul de invataturi, de guru care va invata ca sunteti dumnezei, ca sunteti nemuritori sau ca sunteti propriul dumneavoastra dumnezeu sau ca sub sau prin diferite forme, ori prin reancarnari succesive, ori prin nu stiu ce salasluire energetica, veti continua sa traiti vesnic misunand sub diferite forme fotonice, protonice, lichide, solide sau gazoase prin Univers, sa stiti cu siguranta ca sunteti fix la Dracu’-n brate si in praznic, adica pe teritoriul lui si al minciunilor sale, nu cu Dumnezeu. Sunteti mintiti si prostiti. Si sa mai stiti cu siguranta, ca aceste „adevaruri”, sunt doar minciunile primordiale satanice, pe care Dracu’ le-a turnat tuturor de-a lungul veacurilor. Le gasiti in prima carte a Bibliei, Geneza. Am scris despre asta pe larg in pagina Evanghelia Vesnica a acestui blog. Concluzie: cand vine la mine un nene sau o tanti, si incepe sa-mi spuna ca eu voi fi ca Dumnezeu in nu stiu ce fel, si ca nu voi muri in nu stiu ce alt fel, ii spun frumos: sa cante la alta masa, deoarece aici, la masa asta, nu sunt imbecili sau prosti prostiti de Dracu’. Eu mai am un criteriu simplu prin care verific foarte repede daca un „dumnezeu” este adevarat sau nu, ca sa nu mai pot fi prostit de Dracu’ asa de usor. Am invatat asta tot de la adevaratul Dumnezeu. Orice dumnezeu care va invata si va pune sa va inchinati la soare sau la luna, la stele, la pasari sau la alte animale din apa, aer sau terestre, daca va pune sa va inchinati la statui, pietre, chipuri cioplite sau pictate, morti, orice este neansufletit (si falsul crestinism face asta), apoi sa stiti cu siguranta ca va inchinati direct si fix lu’… Dracu’, nu lui Dumnezeu. Apoi orice inchinare la oameni muritori ca si noi, proclamati sfinti, guru, etc sau la moastele lor, este tot o inchinare la Diavol. Vedeti ce simplu este ca sa va dati seama daca sunteti mintiti sau vi se spune adevarul? Asta ca sa nu avem vorbe ca Biblia este o carte greu de inteles, asa cum sustin toti prostii. Ca sa se uite la curul Zavorancei cum se „exorcizeaza” ea in Playboy sau la Iri si Moni, oamenii au timp berechet, dar ca sa citeasca ce le spune Dumnezeu in Biblie, nu au timp deloc. Ba mai si debiteaza ca idiotii, tembelismul cum ca Biblia, este o carte grea, adica greu de inteles, care nu poate sa fie inteleasa de omul simplu si muritor. De parca Dumnezeu a dictat-o oamenilor, ca sa fie o enigma, un mister, o taina, o ghicitoare. Asta ca sa vedeti cat de retardati suntem si gandim. Stiu, noi oamenii suntem mari oameni de stiinta. Am descoperit ca E=mc2, dar sa citim ce scrie negru pe alb intr-o carte, nu putem, nu intelegem, in schimb suntem foarte „destepti”. Si Isus a observat si a demascat aceasta ipocrizie umana: „Isus le-a zis: „Cand se insereaza, voi ziceti: „Are sa fie vreme frumoasa, caci cerul este rosu.” Si dimineata, ziceti: „Astazi are sa fie furtuna, caci cerul este rosu-posomorat.” Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o deosebiti, si semnele vremurilor nu le puteti deosebi ? Un neam viclean si preacurvar cere un semn…” (Matei)

Sa intram in subiect. Iata ce ne spune Dumnezeul crestin, si apoi trageti singuri concluziile  necesare, daca tine apa sau nu, ceea ce veti citi. Dumnezeu ne spune ca nimic nu este intamplator, ca cineva a gandit, si apoi a faptuit ce a gandit. Nu suntem rodul hazardului, asa cum ne invata Dracu’ cel mincinos, si toti Hawkinsii lui, ca sa uitam de Dumnezeu. Sa vedem cum a fost creat primul Adam.

„Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu. Apoi Domnul Dumnezeu a sadit o gradina in Eden, spre rasarit si a pus acolo pe omul pe care-l intocmise.” (Geneza)  Simplu si la obiect, fara prizbrizuri inutile. Este greu de inteles? Cu siguranta ca nu. Dumnezeu stie ca se adreseaza unor retardati prostiti de Dracu’, si de aceea prezinta foarte simplu si pe intelesul tuturor, adevarurile fundamentale pentru umanitatea mintita si prostita de Dracu’. Va prezint mai jos, inca cateva texte din Biblie, pe care vreau sa le comentam pe scurt. Sa stiti ca nu o sa intru pe taramul speculatiilor prostesti, nu am sa fac aceasta greseala, asa cum fac multi altii, care vorbesc despre aceste subiecte, am sa raman doar la ceea ce „sta scris”.

  • „El (Dumnezeu) tine in mana sufletul a tot ce traieste, suflarea oricarui trup omenesc.” (Iov 12)
  • „Va arde, trup si suflet, stralucirea padurii si campiilor lui, de va fi ca un bolnav care cade in lesin.” (Isaia 10)
  • „Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul, ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si sufletul si trupul in gheena.” (Matei 10)
  • „…despre invierea lui Hristos a prorocit si a vorbit el, cand a zis ca sufletul Lui nu va fi lasat in Locuinta mortilor si trupul Lui nu va vedea putrezirea. Dumnezeu a inviat pe acest Isus si noi toti suntem martori ai Lui.” (Faptele Apost.2)
  • „Si daca Hristos este in voi, trupul vostru, da, este supus mortii, din pricina pacatului, dar duhul vostru este viu, din pricina neprihanirii.” (Romani)
  • „Insusi Duhul (lui Dumnezeu) adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu.” (Romani)
  • „Proslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1Corinteni 6)
  • „Fratilor, harul Domnului nostru Isus Hristos sa fie cu duhul vostru!” (Galateni 6)
  • „Asa vorbeste Domnul care a intins cerurile si a intemeiat pamantul si a intocmit duhul omului din el…” (Zaharia 12)
  • „Nu vreau sa intre sufletul meu la sfaturile lor,  nu vreau sa se uneasca duhul meu cu adunarea lor! Caci in mania lor au ucis oameni si in rautatea lor au taiat vinele taurilor.” (Geneza)
  • „Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru sa fie pazite intregi, fara prihana, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.” (1Tesalonicieni 5)  Unii au facut din acest text biblic, o intreaga filozofie despre ce este fiinta umana. Nu este cazul. Daca este sa fim onesti pana la capat, se vede cu ochiul liber, in toate textele biblice, ca Dumnezeu nu a intentionat sa defineasca foarte clar aceste lucruri, din simplul motiv, ca nu am putea intelege. Se chinuiesc cateva „stiinte” sa afle unele lucruri despre fiinta umana, dar nu prea le iese. Omul este atat de imprevizibil! Eu nu vreau sa cad in aceasta capcana, adica sa incerc sa explic ceea ce nu poate sa fie explicat, inca. De multe ori lucrurile se intrepatrund, si nu sunt clar separate. Ceea ce este clar, este doar ceea ce scrie aici: „In adevar, cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, afara de duhul omului care este in el? Tot asa, nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu, afara de Duhul lui Dumnezeu.” (1Corinteni 2) Adica fiecare stie ce este el. Cel mai bine pe acest pamant stiu cum sunt eu, si chiar si eu imi fac mie surprize din cand in cand, reactionand de multe ori, asa cum nu ma asteptam sa reactionez. Bine ca Dumnezeu nu ne lasa in boii nostri: „fiindca nu voi veti vorbi, ci Duhul Tatalui vostru va vorbi in voi.” (Matei 10)

Cred ca sunt suficiente aceste texte, ca sa ne facem o idee despre cum ne vorbeste Dumnezeu in legatura cu ceea ce suntem noi. Patru elemente, patru lucruri, patru denumiri sau cum vreti sa le spuneti, se contureaza in Biblie, denumiri care sa defineasca omul, si care se desprind din toate aceste texte: trup, suflarea de viata, suflet, duhul omului (sau duhul vostru, meu, nostru). Asta este tot ceea ce ne spune Dumnezeu. Sa le luam pe rand:

1. TRUPUL – aici lucrurile sunt simple. Dumnezeu ne-a facut din pamant, si dupa ce a pus in noi suflarea Lui, care ne-a dat viata, am devenit oameni vii. Trupul nu este altceva, decat carcasa in care functioneaza fiinta umana. Genialul mecanism care ne permite sa fim ceea ce suntem. Adica partea hard a omului. Softul este pus tot de Dumnezeu sau mai poate sa fie pus de Dracu’, asa cum s-a si intamplat dupa caderea in pacat. Trupul din tarana a fost luat, si in tarana se va intoarece, adica in pamant. Aici vreau sa mai subliniez imbeciltatea celor care cred ca incinerarea este altceva decat o intoarcere in tarana, in Pamant. Cand esti prost, sigur ca poti sa crezi si asa ceva, dar Dumnezeu iti da minte ca sa intelegi, ca indiferent daca te prajesti sau te rumenesti total, si apoi cineva aduna cenusa aceea ramasa dupa arderea ta, si o arunca in apa unui rau, a unei mari sau a unui ocean sau o ingroapa pur si simplu undeva, asta inseamna ca tot in pamant ai ajuns, dobitocule fara mine. Adica tot pe Pamant se afla cenusa aceea, nu pe Marte sau pe Venus. Tot in elementele pamantului se intorc elementele corpului nostru prajit. Ce-i asa de greu de priceput asta? Dar vin toti prostii prostiti de Dracu’, plini de ifose ca ei sunt mai cu mot, daca se prajesc, si nu se ingroapa. Ei sunt arieni. Adica niste slugi proaste ale lu’ Dracu’, mai curate si mai uscate la focul crematoriului.

2. SUFLAREA DE VIATA – Dumnezeu, prin aceasta suflare de viata, a pus viata Lui in trupul nostru de pamant, si astfel am devenit noi fiinte vii. Ce este aceasta suflare de viata dumnezeiasca, nu avem cum sa stim, iar aici tacerea este elocventa dupa parerea mea. Suflarea de viata este ceva pur dumnezeiesc, care apartine numai lui Dumnezeu, si nu avem noi cum sa ne bagam nasul aici. Cine incearca sa explice asa ceva, este doar un impostor jalnic, iar eu nu cumpar idiotenii de la impostori. Cand aceasta suflare de viata pleaca din noi, MURIM. Nu exista viata fara suflarea de viata a lui Dumnezeu. Simplu. Aceasta suflare de viata nu are cum sa ne apartina noua niciodata. Ea nu devine niciodata a noastra, asa cum invata falsul crestinism, precum si religiile inventate de Dracu’. Aceasta suflare de viata, nu ne tine pe noi in viata intr-o viata viitoare, independenti de Dumnezeu, asa cum se spune in lumea aceasta, adica celebra minciuna satanica: nu veti muri. Repet: suflarea de viata nu este a noastra, nu ne apartine, si nu avem cum sa o trecem in contul nostru, niciodata. Cand vine vremea fiecaruia, ea se intoarce la datator, adica la Dumnezeu, proprietarul ei de drept. Dumnezeu poate sa o dea doar cui vrea El. Dumnezeu nu este obligat sa ne-o lase noua vesnic ca asa vrem noi.

3. SUFLET – Dumnezeu ne spune ca noi, ca fiinte vii, trup si suflare de viata, suntem si suflete. Adica ne mai putem numii si asa. Nicio filozofie in plus aici. Lucrurile sunt simple. Om sau suflet, este pana la urma, cam acelasi lucru. De aceea se si foloseste aceasta formula: localitatea X, are 2500 de suflete, adica 2500 de locuitori, adica 2500 de oameni.

4. DUHUL OMULUI (sau duhul vostru, meu, nostru) – Eu am inteles din Biblie, ca acest duh al omului, este totalitatea a tot ceea ce suntem noi ca si personalitate, gandire, sentimente, decizii, etc… adica reprezinta softul + hardul, care este trupul nostru sau altfel spus, softul din hardul care este trupul nostru. Si sufletul este tot hard+soft, dar in cantitati egale ca sa spunem asa. Ambele detin controlul in aceeasi masura. Duhul omului este mai mult soft sau doar softul, adica programul din noi? Programul dupa care functionam. Acest duh al omului este si cheia salvarii noastre. Si trupul trebuie sa fie salvat ca sa reziste noilor conditii de viata din Imparatia lui Dumnezeu in care o sa traim in viitor, dar duhul nostru este ceea ce trebuie „inlocuit”, „schimbat” de Duhul lui Hristos. Duhul omului este purtatorul de pacat, de nelegiuire, el a devenit prin pacat, un duh necurat, satanic, dracesc, diavolesc, pacatos, nelegiuit. Numai Duhul lui Hristos este purtator de neprihanire. De aceea softul nostru trebuie „schimbat” si curatat de virusii pacatului, prin viata lui Hristos. Am pus intre ghilimele aceste cuvinte, pentru ca niciun om nu stie cum se face asa ceva, si oricum, aceasta „explicatie”, nu poate sa contina adevarul intreg, asa cum o sa-l aflam noi, numai in Imparatia lui Dumnezeu. Duhul necurat a lu’ Dracu’ din noi, trebuie scos de catre Duhul lui Hristos. Aceasta este cheia salvarii noastre. De aceea noi singuri nu o sa putem niciodata SA IMPLINIM neprihanirea, adica se ne facem neprihaniti prin fortele noastre. Adica sa redevenim oameni fara de pacat. De aceea avem nevoie de Isus Hristos. Fara Hristos, suntem pierduti. Sa mai vedem niste texte din Biblie, care ne vorbesc si despre alte duhuri.

  • „Cand a iesit Isus din corabie, L-a intampinat indata un om care iesea din morminte, stapanit de un duh necurat. Caci Isus ii zicea:”Duh necurat, iesi afara din omul acesta!”(Marcu 5)
  • „Caci indata, o femeie, a carei fetita era stapanita de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El si a venit de s-a aruncat la picioarele Lui.” (Marcu 7)
  • „Cand a vazut Isus ca norodul vine in fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat si i-a zis: „Duh mut si surd, iti poruncesc sa iesi afara din copilul acesta si sa nu mai intri in el.” (Marcu 9)
  • „In sinagoga se afla un om care avea un duh de drac necurat…” (Luca 4)
  • „El a strigat cu glas tare si a zis: „A cazut, a cazut Babilonul cel mare! A ajuns un locas al dracilor, o inchisoare a oricarui duh necurat, o inchisoare a oricarei pasari necurate si urate.” (Apocalipsa 18)
  • „Cei chinuiti de duhuri necurate erau vindecati.” (Luca 6)
  • „Multimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetatile vecine, si aducea pe cei bolnavi si pe cei chinuiti de duhuri necurate si toti se vindecau.” (Faptele Apost. 5)
  • „Caci din multi indraciti ieseau duhuri necurate si scoteau mari tipete, multi slabanogi si schiopi erau tamaduiti.” (Faptele Apost.)
  • „Apoi am vazut iesind din gura balaurului si din gura fiarei si din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semanau cu niste broaste. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite si care se duc la imparatii pamantului intreg, ca sa-i stranga pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic.”  (Apocalipsa 16)
  • „A cazut, a cazut Babilonul cel mare! A ajuns un locas al dracilor, o inchisoare a oricarui duh necurat, o inchisoare a oricarei pasari necurate si urate.” (Apocalipsa 18)
  • „Duhul spune lamurit ca, in vremurile din urma, unii se vor lepada de credinta, ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor…” (1Timotei 4)

Am vazut si cum stau lucrurile cu duhurile necurate, adica duhurile dracilor si a tartorului suprem: Satana insusi. Cred ca acum avem tabloul complet a tot ceea ce ne intereseaza sa stim despre noi. Trebuie doar sa punem fiecare piesa la locul ei, si sa ne minunam de cat de bine se potrivesc toate. Sa ne reamintim si aceste doua texte:

„De aceea este scris: “Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. Dar intai vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc, ce este duhovnicesc vine pe urma. Omul dintai este din pamant, pamantesc, Omul al doilea este din cer. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti, cum este Cel ceresc, asa sunt si cei ceresti. Si, dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa vom purta si chipul Celui ceresc. Ce spun eu, fratilor, este ca nu poate carnea si sangele sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu, si ca putrezirea nu poate mosteni neputrezirea.”

si acesta:

„Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos, dar fiecare la randul cetei lui. Hristos este cel dintai rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. In urma, va veni sfarsitul, cand El va da Imparatia in mainile lui Dumnezeu Tatal, dupa ce va fi nimicit orice domnie, orice stapanire si orice putere.” 

Cum se imbina toate acestea, cat de frumos si de armonios se imbina cu restul Cuvantului lui Dumnezeu, vom vedea in episodul urmator. Vi se pare complicat? Veti vedea ce simplu este totul.

(va urma)

Cu respect,

Hristos A INVIAT!

Motto: „Caci daca nu invie mortii, nici Hristos n-a inviat.” (1Corinteni)

Eu nu sarbatoresc Pastele asa cum se face acum, in zilele noastre, pentru ca nu mai este necesar, Biblia o spune, nu eu, si puteti sa cititi argumentele AICI. Si pentru ca nu mai sunt membru in nicio biserica de pe planeta pamant, nu mai trebuie sa indeplinesc tot felul de ritualuri, impuse de acea biserica al carui membru as fi. Sunt liber, asa cum a spus Hristos: „veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face liberi.” Pentru mine este Paste in fiecare zi, pentru ca Isus Hristos, adica Pastele nostru, simbolizat de mielul vechi testamentar, este adevaratul Miel al lui Dumnezeu care a ridicat pacatul lumii noastre, deci si al meu, si care a fost jertfit o data pentru totdeauna, si gata. Nu mai trebuie ca in fiecare an sa omoram miei in Numele Lui. Dar, cu toate acestea, nu pot sa nu ma bucur de bucuria semenilor mei, indiferent de ocazie. De aceea va doresc sa va bucurati de Invierea lui Isus Hristos, Fiul singurului Dumnezeu, in toate zilele vietii dumneavoastra, nu doar o zi pe an, iar ea, Invierea Lui, sa se vada zilnic in viata dumneavoastra, prin schimbarea in bine, prin biruirea raului. Asta se va intampla daca il veti accepta pe Isus Hristos ca Salvator al sufletului dumneavoastra. Altfel nu se poate ca sa biruim raul, adica pacatul si moartea. Este tot ceea ce conteaza in viata. Asta va doresc eu, din tot sufletul meu!

Hristos in noi, nadejdea slavei, a vietii prezente, dar si a celei viitoare!

Hristos a Inviat !

Caci nu-i asa,Daca nu este o inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat. Si daca n-a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnica, si zadarnica este si credinta voastra. Ba inca noi suntem descoperiti si ca martori mincinosi ai lui Dumnezeu, fiindca am marturisit despre Dumnezeu ca El a inviat pe Hristos, cand nu L-a inviat, daca este adevarat ca mortii nu invie. Caci daca nu invie mortii, nici Hristos n-a inviat. Si daca n-a inviat Hristos, credinta voastra este zadarnica, voi sunteti inca in pacatele voastre, si prin urmare, si cei ce au adormit in Hristos sunt pierduti… Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos…” (1Corinteni)

Daca crestinismul este o minciuna, daca Isus Hristos nu a inviat, deci nu ne-a salvat, adica “Daca nu invie mortii, atunci “sa mancam si sa bem, caci maine vom muri.” (1Corinteni) si nimeni nu poate sa mai schimbe asta.

Cu respect,

Muritorii NEMURITORI (ep.1)

Motto: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii.” (Matei)

Caderea in pacat a lu’ Dracu’, adica flituirea lui Dumnezeu si a tot ceea ce ofera El, adica sinucidera creaturilor care dau cu piciorul lui Dumnezeu care este viata lor, a insemnat caderea nemuritorilor din Imparatia lui Dumnezeu, Raiul, in moarte, devenind muritori. Salvarea oferita de Tatal ceresc prin fiul Sau Isus Hristos, insemana trecerea muritorilor din nou la nemurire. Asta este esenta crestinismului si promisiunea oricarei alte religii din lumea noastra. Toate religiile lumii promit nemurirea in diferite feluri, dar numai Dumnezeul crestin poate sa o realizeze. Dracu’ a venit si el cu varintele lui mincinoase pe care le-am descris pe pagina Evanghelia Vesnica a acestui blog. Eu nu o sa fiu niciodata adeptul unei religii care ma invata sa ma inchin la soare, la luna, la stele, la lemne, la carpe desenate (icoane), statui de tot felul, de piatra, de aur si de argint, la animale sculptate, desenate sau vii, religii care ma invata sa ma inchin la o mancare sau la o zi de odihna, la cadavre umane (moaste) si nu la Viul Dumnezeu. Toate aceste religii care fac si invata aceste lucruri nu sunt de la Dumnezeu. Scurt si la obiect. Dumnezeu este o fiinta VIE. Dumnezeu ne spune sa ne inchinam Lui ca unei persoane VII. Dumnezeu nu are nevoie de statui ale Lui, de lemne si carpe picatate cu asa zisul Sau chip, etc…

In textul din motto se spune foarte clar ca Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii. Pare a fi o afirmatie simpla si banala, nu-i asa ? Nu, nu este deloc asa. Cine stie Evanghelia Vesnica, stie ca in aceasta propozitie simpla se poate cuprinde toata tragedia Pacatului. Dumnezeu ne spune in aceasta propozitie ca El nu are nimic de-a face cu muntii acestia de oase ale oamenilor morti de pe planeta Pamant. Dumnezeu ne spune ca nu El este autorul si Dumnezeul MORTII. Dumnezeu ne spune ca El este Dumnezeul Vietii si nu are nici in clin nici in maneca cu Moartea. Dumnezeu ne spune ca nu El ne trimite in IAD, adica la Moarte Vesnica, ci Dracu’ de care ascultam si pe care il slujim in fel si chip, dand cu flit Dumnezeului Vietii. Dumnezeu ne spune aici ca Dracu’ este dumnezeul Mortii. Dracu’ este dumnezeul veacului acestuia, adica conducatorul Iadului in care traim scurta noastra viata chinuita si in care murim. Dracu’ este responsabil si vinovat de toata aceasta grozavie a umanitatii, nu Dumnezeu. Dumnezeu este Dumnezeul unui popor de vii nu al unui popor de morti. Dracu’ domneste peste un popor de morti si viitori morti, nu Dumnezeu. Vedeti cate adevaruri minunate se ascund intr-o simpla afirmatie a lui Dumnezeu ? Vedeti cate adevaruri minunate contine o astfel de afirmatie: „Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii.” ?!

„Isus i-a zis: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta ?” (Ioan 11)

Sigur ca totdeauna se va trezi un prost care sa argumenteze impotriva Bibliei spunand ceva de genul: „Auzi ba ce spune Dumnezeu, ca cine crede in El nu va muri niciodata, dar noi murim. Atunci cum vine asta ? Vedeti ca Bibila in care voi credeti este mincinoasa si aiurea !” Sigur ca un astfel de prost, ca nu degeaba ne numeste Dumnezeu asa, eludeaza alte afirmatii din Biblie care clarifica ce ne spune Dumnezeu. Ia uitati aici una din ele: „Voia Tatalui Meu este ca oricine vede pe Fiul si crede in El sa aiba viata vesnica si Eu il voi invia in ziua de apoi.” (Ioan 6) In sensul acesta nu vom muri niciodata, pentru ca vom fi inviati la sfarsitul istoriei Pacatului. Deci chiar daca acum murim, murim cu certitudinea Invierii, bazandu-ne pe Cuvantul lui Dumnezeu care nu ne minte. Dumnezeu ne spune adevarul ca daca credem in El nu vom muri niciodata. Asa si este. Sa nu uitam ca exista 2 morti: prima moarte si a 2-a moarte. Prima moarte este doar un somn de-o clipa, ca somnul unei nopti normale, chiar daca el dureaza „n” mii de ani, iar abia a 2-a moarte este cea vesnica, cea definitiva. Si asa cum vom vedea mai departe, faptul ca trupul nostru actual o sa putrezeasca nu este nicio paguba in ciuperci, pentru ca oricum nu vom mai avea nevoie de el in viitor. Acest trup de acum oricum va disparea si trebuie sa dispara, asa cum ne spune Dumnezeu. Nu o sa mai avem nevoie de el in starea in care este el acum. Dumnezeu ne spune si de ce trebuie sa se intample asta. Acest trup este un trup al pacatului nu al neprihanirii, este un trup al mortii nu al vietii, de care nu mai avem trebuinta in viata viitoare. O sa vedem in textele urmatoare de ce trebuie sa se intample asta si o sa le discutam la timpul potrivit. Iata si un alt text care sustine ceea ce am spus pana acum si asupra caruia voi mai reveni in acest serial: Si daca Hristos este in voi, trupul vostru, da, este supus mortii, din pricina pacatului, dar duhul vostru este viu, din pricina neprihanirii. Si daca Duhul Celui ce a inviat pe Isus dintre cei morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Isus din morti va invia si trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Sau, care locuieste in voi.” (Romani)  Vom discuta mai pe larg acest text in episodul urmator.

„…si am in Dumnezeu nadejdea aceasta, pe care o au si ei insisi, ca va fi o inviere a celor drepti si a celor nedrepti.” (Faptele Apostolilor)

„…in nadejdea vietii vesnice, fagaduite mai inainte de vesnicii de Dumnezeu, care nu poate sa minta…” (Tit)

Minciuna primordiala a lu’ Dracu’ ca „Nu veti muri” o veti gasi in multe religii ale lumii, inclusiv in falsul crestinism. Se promite sub diferite forme nemurirea sufletului. Este atata nemurire a sufletului pe planeta asta… incat te apuca groaza. Ia priviti aici cata nemurire este, ia priviti la acesti nemuritori:

Vedeti cata nemurire este pe pamantul acesta ? Este pentru toata lumea. Toti o sa nemurim intr-o zi. Absolut toti. Fiecare la vremea nemuririi lui. Si vom fi nemuritori exact ca in fotografia asta. Vom fi niste nemuritori oale si ulcele. Pai cat de prost trebuie sa fii ca sa crezi asa ceva: ca sufletele noastre sunt nemuritoare si ca dupa moartea noastra ele se duc si traiesc undeva… la Dracu’-n praznic ? Asa… de capul lor. Foarte prost trebuie sa fii ca sa crezi asa ceva, exact asa cum ne spune si Dumnezeu ca suntem fara adevarul venit de la El. Poate unii dintre dumneavoastra o sa va simtiti vexati, dar acesta este adevarul fara moate.

„Cine este prost, sa vina incoace !” Celor lipsiti de pricepere le zice: … Lasati prostia si veti trai, si umblati pe calea priceperii !” (Proverbe 9)

Ca Dracu’ a mintit-o pe Eva, nu incape indoiala. Dovada ? Toti crapam intr-o zi, exact asa cum a spus Dumnezeu, nu cum a mintit Dracu’ ca nu vom muri. Nimeni nu scapa. Nici regele, nici cersetorul, nici inteleptul nici nebunul, nici bogatul, nici saracul.

 

Sa intram mai adanc in subiect. Va invit sa cititi urmatorul text din Biblie:

„Mana Domnului a venit peste mine si m-a luat in Duhul Domnului, si m-a pus in mijlocul unei vai pline de oase. M-a facut sa trec pe langa ele, de jur imprejur, si iata ca erau foarte multe pe fata vaii si erau uscate de tot. El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea sa invie ?” Eu am raspuns: „Doamne Dumnezeule, Tu stii lucrul acesta !” El mi-a zis: „Proroceste despre oasele acestea si spune-le: „Oase uscate, ascultati cuvantul Domnului ! Asa vorbeste Domnul Dumnezeu catre oasele acestea: „Iata ca voi face sa intre in voi un duh, si veti invia ! Va voi da vine, voi face sa creasca pe voi carne, va voi acoperi cu piele, voi pune un duh in voi, si veti invia. Si veti sti ca Eu sunt Domnul.” Am prorocit cum mi se poruncise. Si pe cand proroceam, s-a facut un vuiet, si iata ca s-a facut o miscare, si oasele s-au apropiat unele de altele ! M-am uitat si iata ca le-au venit vine, carnea a crescut si le-a acoperit pielea pe deasupra, dar nu era inca duh in ele. El mi-a zis: „Proroceste si vorbeste duhului ! Proroceste, fiul omului, si zi duhului: „Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: „Duhule, vino din cele patru vanturi, sufla peste mortii acestia ca sa invie !” Am prorocit cum mi se poruncise. Si a intrat duhul in ei, si au inviat si au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la numar. El mi-a zis: „Fiul omului, oasele acestea sunt toata casa lui Israel. Iata ca ei zic: „Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus nadejdea, suntem pierduti !” De aceea, proroceste si spune-le: „Asa vorbeste Domnul Dumnezeu: „Iata, va voi deschide mormintele, va voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, si va voi aduce iarasi in tara lui Israel. Si veti sti ca Eu sunt Domnul, cand va voi deschide mormintele si va voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu ! Voi pune Duhul Meu in voi, si veti trai, va voi aseza iarasi in tara voastra, si veti sti ca Eu, Domnul, am vorbit si am si facut, zice Domnul.” (Ezechel 37)

Asta este MOARTEA oameni buni. Sa nu fiti oripilati de aceste imagini de la acest post. Intr-o zi toti vom fi asa. Nimeni nu scapa asa cum am mai spus si o sa mai spun. Nu vreau sa va stric cheful de viata cu aceste imagini, dar ele fac zilnic parte din viata noastra in mii de feluri, fie ca vrem, fie ca nu vrem, fie ca ne convine, fie ca nu ne convine. Tragedia umanitatii este ca multi in timpul vietii lor se comporta ca si cum ar fi nemuritori si vesnici. O alta tragedie este aceea ca multi „crestini” nu cred ca va exista o inviere, iar altii, din alte religii, cred tot felul de minciuni pe aceasta tema. Eu ca de obicei, merg pe mana Dumnezeului iudeo-crestin. Vom vedea cum si de data aceasta, adevarul lui Dumnezeu este frumos si curat, si ca fiecare piesa a acestui adevar se potriveste perfect in locul ei, ca un puzzle perfect, relevand intregul adevar. Evanghelia Vesnica a lui Dumnezeu, este un puzzle perfect de adevaruri care intregesc marele si unicul adevar, ca Dumnezeu exista si are o Imparatie, Raiul, in care doreste sa ne readuca. Ca altii nu cred in adevarul iudeo-crestin, nu are relevanta in ceea ce vreau sa scriu aici, tragedia tragediilor este ca si „crestinii”, ca si evreii in vechime, NU CRED in aceasta inviere. Si atunci ma intreb: de ce mai sunt crestini ?!

„Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau.” (1Ioan)

„Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii !” (1Corinteni)

„Iar daca se propovaduieste ca Hristos a inviat din morti, cum zic unii dintre voi ca nu este o inviere a mortilor? Daca nu este o inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat. Si, daca n-a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnica, si zadarnica este si credinta voastra. Ba inca noi suntem descoperiti si ca martori mincinosi ai lui Dumnezeu, fiindca am marturisit despre Dumnezeu ca El a inviat pe Hristos, cand nu L-a inviat, daca este adevarat ca mortii nu invie. Caci, daca nu invie mortii, nici Hristos n-a inviat. Si, daca n-a inviat Hristos, credinta voastra este zadarnica, voi sunteti inca in pacatele voastre, si prin urmare, si cei ce au adormit in Hristos sunt pierduti. Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii ! Dar acum, Hristos a inviat din morti, parga celor adormiti. Caci daca moartea a venit prin om, tot prin om a venit si invierea mortilor. Si, dupa cum toti mor in Adam, tot asa, toti vor invia in Hristos, dar fiecare la randul cetei lui. Hristos este cel dintai rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. In urma, va veni sfarsitul, cand El va da Imparatia in mainile lui Dumnezeu Tatal, dupa ce va fi nimicit orice domnie, orice stapanire si orice putere. Caci trebuie ca El sa imparateasca pana va pune pe toti vrajmasii sub picioarele Sale. Vrajmasul cel din urma, care va fi nimicit, va fi moartea.” (1Corinteni)

„Dar va zice cineva: „Cum invie mortii? Si cu ce trup se vor intoarce?” Nebun ce esti ! Ce semeni tu nu invie, daca nu moare mai intai. Si cand semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un graunte, cum se intampla: fie de grau, fie de alta samanta. Apoi Dumnezeu ii da un trup, dupa cum voieste; si fiecarei seminte ii da un trup al ei. Nu orice trup este la fel, ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul pasarilor, altul al pestilor. Tot asa, sunt trupuri ceresti si trupuri pamantesti, dar alta este stralucirea trupurilor ceresti, si alta a trupurilor pamantesti. Alta este stralucirea soarelui, alta stralucirea lunii, si alta este stralucirea stelelor, chiar o stea se deosebeste in stralucire de alta stea. Asa este si invierea mortilor. Trupul este semanat in putrezire, si invie in neputrezire, este semanat in ocara, si invie in slava, este semanat in neputinta, si invie in putere. Este semanat trup firesc si invie trup duhovnicesc. Daca este un trup firesc, este si un trup duhovnicesc. De aceea este scris: „Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. Dar intai vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc, ce este duhovnicesc vine pe urma. Omul dintai este din pamant, pamantesc, Omul al doilea este din cer. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti, cum este Cel ceresc, asa sunt si cei ceresti. Si, dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, tot asa vom purta si chipul Celui ceresc. Ce spun eu, fratilor, este ca nu poate carnea si sangele sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu, si ca putrezirea nu poate mosteni neputrezirea. Iata, va spun o taina: nu vom adormi toti, dar toti vom fi schimbati, intr-o clipa, intr-o clipita din ochi, la cea din urma trambita. Trambita va suna, mortii vor invia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbati. Caci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, sa se imbrace in neputrezire, si trupul acesta muritor sa se imbrace in nemurire. Cand trupul acesta, supus putrezirii, se va imbraca in neputrezire, si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire, atunci se va implini cuvantul care este scris: „Moartea a fost inghitita de biruinta. Unde iti este biruinta, moarte? Unde iti este boldul, moarte?” Boldul mortii este pacatul si puterea pacatului este Legea. Dar multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne da biruinta prin Domnul nostru Isus Hristos! De aceea, preaiubitii mei frati, fiti tari, neclintiti, sporiti totdeauna in lucrul Domnului, caci stiti ca osteneala voastra in Domnul nu este zadarnica.” (1Corinteni)

In episoadele urmatoare vom discuta fiecare text in parte, ca sa vedem adevarurile marete pe care ni le spune Dumnezeu spre salvarea noastra, a tuturor celor care vor sa-l creada si sa-si puna increderea lor numai in El. Adevaruri pe care nu le puteti auzi in bisericile acestei lumi, biserici care isi apara asa zisele lor adevaruri intepenite in dogme tembele si prostesti, aruncand la gunoi adevarul salvator al lui Dumnezeu.

Vorba cantecului care urmeaza:Pomul Vietii creste mandru unde spiritul e VIU…”

 

„Daca nu invie mortii, atunci „sa mancam si sa bem, caci maine vom muri”. (1Corinteni)

 (va urma)

Iata cateva titluri ale posturilor viitoare:
„Primul Adam si al doilea Adam”,   „Moartea intai si Moartea a doua”,  „TRINITATEA, adevar sau minciuna”,  „Mentalitatea de Nemuritor”.

Cu respect,

P.S. Voi termina si povestea cu vizita de la Paris, dar toate la timpul lor. 

 

De ce (ti) mai pui intrebari daca nu-ti plac raspunsurile ?

In lumea noastra in care traim si murim, ne place sa auzim doar ceea ce ne place noua. De preferinta ne place sa ni se spuna si sa ni se confirme lucrurile pe care noi le-am invatat fie la scoala, fie in familie, fie la biserica, fie in viata de zi cu zi. Totdeauna am fost speriati, angoasati, nelinistiti, neancrezatori in tot ceea ce am auzit si auzim nou. Din aceste cauze multora dintre noi ne-ar place sa tinem lucrurile cat mai pe loc, asa cum le-am apucat noi, si sa nu se schimbe mai nimic, pe cat posibil. Sper ca va aduceti aminte de celebrul, genialul Caragiale: „Sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimic.” Asa este in lumea noastra si in politica, si in religie. Nu degeaba cele doua colaboreaza de minune pentru indobitocirea continua a oamenilor, a popoarelor. Noutatile si schimbarile in ambele domenii sunt de nedorit, deoarece acestea pericliteaza grav puterea, influenta si privilegiile organizatiilor, clanurilor, bandelor, gruparilor mafiote politice si religioase.

Nici economia nu prea se dadea in vant dupa schimbari, dar tehnologia a obligat-o sa fie creativa. Lumea artelor este creativa si scormonitoare prin definitie, pentru ca nu se poate altfel, iar lumea stiintei este la fel de scormonitoare, dar ca si lumea artelor se lasa corupta de putere si de bani in multe cazuri, si minte cu nerusinare in multe domenii. Banii au luat mintile oamenilor. Oamenii se inchina atat stiintei cat si religiei, dar mai ales banilor. Atat ateii cat si credinciosii de orice religie sunt la fel. La fel de indobitociti si la fel de obtuzi. Nimic nou sub soare. Fiecare o tine pe a lui si nu accepta pareri contrare. Asa ca rade ciob de oala sparta. Dumneavoastra ce spuneti, este de dorit schimbarea continua, cu orice pret sau intepenirea in proiect, oricare ar fi el, politic, economic, religios, etc…? Greu de spus, pentru ca in unele lucruri este bine sa ramai conservator cum se spune, iar in altele este bine sa fii cat mai liberal, adica deschis in permanenta catre nou. Eu cred ca echilibrul, calea de mijloc este cea corecta in lumea noastra. Unele lucruri nu trebuiesc schimbate cu orice pret, iar altele trebuie sa fie in permanenta vii, in miscare, in continua schimbare. Dozele corecte dintre conservatorism si liberalism numai Dumnezeu le stie. Noi oamenii nu avem cum si de aceea apar excesele de tot felul in societatile omenesti. Excese atat conservatoare cat si liberale. Ciocnirile dintre cele doua se lasa mereu cu varsare de sange. In fiecare dintre noi este si una si alta. Sa nu ne amagim singuri.

Pe acest blog am incercat sa spun oricui are curiozitatea sa citeasca, ca omul in Imparatia lu’ Dracu’ este doar un rob prost, un nebun, un pacalit, un manipulat, un exploatat, un mintit, un incapabil sa isi rezolve corect problemele din cauza unui singur lucru pe care nu-l poate controla singur: pacatul, adica firea lui pamanteasca cum mai spune Biblia, sau altfel spus Dracu’ din el. ADN-ul uman este rob al lu’ Dracu’ si din aceasta cauza omul nu a avut, nu are si nu va avea niciodata solutii la problemele lui. Niciodata ! De-a lungul veacurilor omul a incercat tot felul de metode, dar toate au dat gres. Au fost incercate tot felul de tipuri de organizare al societatilor umane. Niciuna nu a rezolvat problemele fundamentale ale omenirii, si nici nu le va rezolva vreodata, pentru ca nu poate. Mintea umana sclava a lu’ Dracu’, nu mai stie ce sa mai inventeze. A incercat cam totul, a experimentat cam totul, in mic sau in mare, asa ca in final, se va intoarce la forma de guvernare care ii place cel mai mult lu’ Dracu’, forma care a fost permanent prezenta sub diferite forme, aspecte, etc. in societatea umana, de-a lungul veacurilor: Dictatura. Dictatura a fost prezenta in toate regimurile si societatile umane, dar mascata in fel si chip, ca sa nu se prinda prostii traitori pe aceasta planeta. Prostilor trebuie sa le creezi mereu iluzia libertatii. Asa este si acum, in zilele noastre, si asa a fost mereu. Si democratia tot o forma de dictatura este, dar mascata ingenios sub iluzia libertatilor de exprimare in arta, economie, politica, cultura, media, etc. Democratia este tot o forma de manipulare a maselor, mase prostite prin tot felul de tehnici, ca sa ramana la conducerea unei tari sau a lumii intregi, aceiasi baieti destepti. Baietii destepti din spate, din umbra, nu se prea schimba. Ei raman mult timp aceiasi. Doar prostul din fata este schimbat. Dar si asta, prostul, citeste presedinte, prim-ministru, etc. o va duce si el bine toata viata lui, sub protectia baietilor care l-au propulsat in fata, care l-au ajutat si protejat, asta daca nu incalca regulile jocului. Daca le incalca, crapa, dispare din joc. Simplu. Care este mai carismatic, presedinte, prim-ministru, etc. ii prosteste iar si iar pe prosti, si uite asa toate gastile (citeste partidele politice si clientela lor politico-economico-financiara, bisericile, organizatiile oculte, etc…)  o duc bine inca un ciclu electoral sau o viata intreaga, cum s-a intamplat si se intampla si in politica, si in religie, si in economie. Si tot asa. La noi in tara a fost la fel, in America este la fel, in Anglia la fel, in Iran la fel, in Papua Noua Guinee este la fel.

„Si au inceput sa se inchine balaurului (adica lu’ Dracu’), pentru ca daduse puterea lui fiarei. Si i s-a dat stapanire peste orice semintie, peste orice norod, peste orice limba si peste orice neam. Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului care a fost junghiat. (i se vor inchina toti aceia care l-au respins pe Hristos) I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca si sa faca sa fie omorati toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei. Si a facut ca toti, mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte, si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei sau numarul numelui ei.” (Apocalipsa 13)   Din acest text se vede cu ochiul liber, limpede ca lumina zilei, ca de la intemeierea lumii pacatoase prin Eva si Adam care s-au dat robi ai lu Dracu’ si pana in ultima zi de existenta a acestei planete, a fost si este o minunata dictatura draceasca. Astazi, caterinca maxima este ca popoarele nu mai trebuiesc cucerite cu sabia si cu tunul, ci baga singure capul in lat, in numele democratiei, a libertatii si a prosperitatii generale. Minciuni ordinare. Vrajeala de 2 bani. Va fi cea mai crunta si ultima dictatura pe care o va avea planeta Pamant. Va curge iar sange omenesc pe strazile planetei, exact ca la revolutia franceza cand Franta s-a declarat stat ateu, si cum a curs si in tarile comuniste si fasciste, in tarile sclavagiste si in tarile „democratice”. O „noua” (veche) prosteala pentru prosti. Popoare intregi sunt prostite si manipulate, si facute sa creada ca Dumnezeu este doar o panarama in mintile unora mai slabi de inger. Am vazut zilele acestea prima parte din filmul „Zeitgeist”. Sigur ca multe lucruri de acolo sunt adevarate, le stiam din alte surse si din experienta mea de viata. Nu aveam nevoie de filmul lor ca sa ma prind ca Pearl Harbour a fost exact ca 11 septembrie, ca incendierea Reichstag-ului pe vremea lui Hitler, si la fel cu caderea comunismului de acum cativa ani, toate regizate si infaptuite de papusarii lumii in frunte cu Dracu’, dar… sunt si unele gogomanii cu privire la Dumnezeu, bazate pe o intelegere eronata a lui Dumnezeu. In film se face caterinca de Dumnezeu, dar luandu-se ca „adevar”, minciunile lu’ Dracu’ despre Dumnezeu, nu Biblia. Ce este foarte tare este ca filmul in final confirma profetia biblica, cea cu cipul implantat oamenilor planetei. Schizofrenie totala putem zice. Intai razi de Dumnezeu si il faci de bascalie, si apoi ii confirmi adevarul, adica profetia. Adica vezi deja si tu, si spui cum oamenii vor fi robiti economic, exact asa cum spune Dumnezeu in Biblie. Cat sunt de prosti astia Dumnezeule ! Doamne cat sunt de prosti ! Asa lucreaza Dracu’, baga 99% adevar si 1% minciuna si… gata, te-a aburit, te-a avut, te-a terminat, te-a casapit. Si uite asa ti-o iei in botul ala de bou care te crezi tu destept, si apoi o sa zbieri din toti bojocii aia ai tai de dobitoc, ca are Dumnezeu ceva cu tine. Dumnezeu nu are nimic cu tine cretinule, ti-o faci cu mana ta. TU ESTI SINGURUL VINOVAT ! Nu te pedepseste Dumnezeu pentru nimic. Doar suporti consecintele alegerii tale prostesti. Atata tot. Asta poate sa fie numita pedeapsa dumnezeiasca ? Sigur ca nu. Numai dobitocii pot sa creada asa ceva si uite ca sunt foarte multi. Cu miliardele.

Ia uitati in caricatura de mai jos ce frumos a „evoluat” omenirea noastra cea fara de minte si de Dumnezeu. Si inca nu a gasit formula corecta. Oare de ce ? Pentru ca asa este IADUL in care traim noi. IADUL nu va fi niciodata RAI, asa cum se iluzioneaza si se imbata cu apa rece toti retardatii de pamanteni din generatie in generatie, cu exceptia poporului lui Dumnezeu (cand spun poporul lui Dumnezeu nu ma refer la evrei sau doar la evrei, ci la toti oamenii care de-a lungul veacurilor au trait si traiesc cu credinta ca Dumnezeu exista, ca le poarta de grija, si ca lumea aceasta este doar un accident nefericit care se va termina). Din caricatura de mai jos lipseste SCLAVAGISMUL, sclavagism care este oricum in fiecare dintre noi. Toti suntem robi.

Este un cliseu idiot expresia: „ca omenirea nu invata niciodata din lectiile trecutului”. In lumea intelectualilor fara de Dumnezeu, asta este rafinament maxim, in lumea poporului lui Dumnezeu, este doar o simpla ineptie. Omenirea nu are cum sa invete ceva, niciodata, atata timp cat in fiecare cetatean al planetei Pamant, in fiecare generatie, se afla virusul, ciuma Pacatului. Oricat ar invata fiecare, fara ajutorul lui Dumnezeu nu are cum sa se vindece, sa invinga pacatul. De aceea, din aceasta cauza, fiecare generatie face mai mult sau mai putin, de fiecare data mai mult, exact aceleasi lucruri ca si generatia trecuta, pentru ca este in ADN-ul nostru sa facem pacat. Simplu ! Pacatul nu poate fi eradicat din om si de pe planeta, decat de Dumnezeu. Asta nu intelege omenirea si nu stie sa explice nicio biserica, nici macar cele „crestine”. Pacatul inseamna tot ceea ce este Dracu’, adica: mandrie si ingamfare prosteasca, minciuna, crima, idolatrie de orice fel, hotie, curvasarie, nedreptate de orice fel, nelegiuire, etc… Toate acestea si multe altele nu pot fi eradicate din om, de catre om. Este imposibil asta. Aceasta este zestrea lui genetica. Daca nu intelegi clar asta, adica mesajul lui Dumnezeu din Evanghelia Vesnica, nu ai cum sa intelegi corect comportamentele si metehnele din lumea in care traiesti, si atunci debitezi la infinit ca prostu’, cu aere de mare filozof intelept, ca omenirea nu invata niciodata din propriile greseli. Este aberant sa ceri unui cirotic sa bea 1 litru de alcool pe zi si sa mai ai si pretentia ca el sa fie sanatos ! Nu este nebunie asta ? Ba da ! Si Dumnezeu ne spune ca exact asta facem noi ! Vrem sa ne rezolvam problemele fara El. Dar oamenii fiind orbi si prosti din cauza lu’ Dracu’, se cred sanatosi si in regula. Iata mai jos un exemplu din lumea musulmana, care nici ea nu intelege natura Pacatului, ca mai toate religiile lumii noastre, si se chinuieste sa-l biruiasca cum crede ea, adica asa:

Musulmanii nu au inteles ca sub acest vesmant se afla tot un corp in care Pacatul se afla la el acasa. Corpul uman este impregnat in fiecare celula a trupului si a mintii lui cu PACAT, cu Dracu’. Vesmantul pe care il poarta aceste femei nu-l poate anula. Este o ineptie sa crezi asa ceva. Sub aceasta burka, creierul uman se gandeste la pacat. Nimic nu-l poate opri sa faca asta. Ascunderea unor parti din corpul omenesc, pedepsele asupra trupului, oricat de grele si de dure ar fi ele, nu pot anula pacatul din noi. Este o imensa pacaleala, si pentru barbati, si pentru femei. Dovada este faptul ca aceste tari care cred in acest sistem de eradicare a Pacatului, nu au ajuns sa fie RAIUL pe Pamant. Sunt societati la fel ca toate celelalte. Nu sunt cu nimic mai bune. Au hoti, au mincinosi, au adultere, au crime, au razboaie, au violenta, au…. Si atunci ? La ce folosesc toate aceste practici ? La nimic. Credeti ca in lumea „crestina” lucrurile stau altfel ? Nici pomeneala. Este exact la fel. Si crestinii se autoflageleaza ca prostii, crezand ca astfel vor scapa de pacat. Sunt biserici istorice si neoprotestante care invata ca trebuie sa-ti mortifici trupul si viata ca sa fii pe placul lui Dumnezeu. Ca trebuie sa te chinuiesti maxim cu tot felul de tampenii ca sa intri in gratiile lui Dumnezeu. Asta pentru ca nici ele nu au inteles esenta Pacatului. Abereaza cu tot felul de invataturi contradictorii despre pacat, dar niciodata nu pun punctul pe „i”. Inca din cele mai vechi timpuri si pana acum, aceleasi metode contraproductive de „scoatere” si de eliminare a Pacatului sunt in mintile oamenilor prostiti de Dracu’. Unii se retrag in locuri pustii, in schituri si in manastiri, in asceze de tot felul, inca se mai autoflageleaza in fel si chip, unii prin Asia se autorastignesc pe bune la fel ca si Isus Hristos, dar uita ca Dracu’ este IN EI, nu in alta parte. Nu pleaca Dracu’ din ei pentru ca isi dau ei trei bice pe spinare, ca stau singuri intr-un loc pustiu sau ca mananca numai fasole si varza. Trebuie sa fii super idiot ca sa crezi asa ceva. Ei il cara pe Dracu’ cu ei peste tot pe unde se duc. Noi toti il caram pe Dracu’ cu noi, inclusiv cand mergem la biserica. Unii au crezut ca prin tortura il pot scoate pe Dracu’ din oameni. O aberatie. Vedeti la ce absurditati se poate ajunge daca dam la oparte adevarurile lui Dumnezeu ? Si unii, foarte multi din nefericire, cred si in ziua de astazi ca asta este crestinism. Si astazi mai sunt cretini care cred ca Inchizitia a reprezentat pe Dumnezeu, si pentru asta, alti dobitoci il acuza pe Dumnezeu de crime si de barbarie, si-l injura pe Dumnezeu in loc sa-l boscorodeasca pe Dracu’. Inchizitia a fost Dracu’ nu Dumnezeu. Inchizitia a fost opera lu’ Dracu’ nu a lui Dumnezeu. Asa ca mie ca si crestin, va rog sa nu-mi imputati niciodata crimele ei, pentru ca nu ma intereseaza. Nu sunt facute de Dumnezeu, ci de Dracu’ in numele lui Dumnezeu. Eu stiu foarte bine ca acelea sunt crimele lu’ Dracu’ nu ale lui Dumnezeu. Asa ca: flit !

Credeti ca doar in lumea „crestina” si in cea musulmana se scoate Dracu’ prin metode care nu au nimic in comun cu Dumnezeul cel adevarat ? Nu prieteni, prostia si prosteala este UNIVERSALA. Nimeni nu scapa. Planeta geme de retardati primitivi, adica de prosti prostiti de Dracu’. Vreti sa vedeti cum este si in India cu eradicarea spiriteleor rele ? Vreti sa vedeti un vraci la lucru ? Uitati, asa se face. Asa iese Dracu’ din om dupa mintea proasta a astora:

In domeniul religios oamenii sunt cei mai intransigenti cu semenii lor, si desi mimeaza libertatea, mila, dragostea, nici unei biserici, cult, religie, etc… nu-i place sa-i pui intrebari si sa cauti raspunsuri. Toti si toate sunt deranjati si deranjate de oamenii care vor sa gandeasca si dincolo de ritualurile, de dogmele si invataturile lor. Sigur ca Dracu’ se da si liberal din cand in cand, si anume, doar atunci cand nu mai are incotro, dar in ESENTA LUI, Dracu’ este un DICTATOR SINISTRU, mincinos si criminal. El niciodata nu a avut in minte binele robilor lui. Niciodata ! Aceste trasaturi ale lui se regasesc in fiecare dintre noi. Putina libertate si bunatate din aceasta Imparatie, IADUL, se datoreaza numai interventiei lui Dumnezeu. Dar binele si dreptatea, mila, adevarul si toate lucrurile bune de pe aceasta planeta, au fost totdeauna in minoritate pe planeta noastra cea blestemata din cauza noastra, nu a lui Dumnezeu.

„Isaia, de alta parte, striga cu privire la Israel: „Chiar daca numarul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul marii, numai ramasita va fi mantuita…. Si, cum zisese Isaia mai inainte: „Daca nu ne-ar fi lasat Domnul Savaot o samanta, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomora.” (Romani 9)

In IAD, poporul lui Dumnezeu a fost, este si va fi in permanenta in minoritate, adica o ramasita. Este si normal sa fie asa. In IAD nu traiesc neprihaniti ci neleguiti. Viitorul oricarei societati care il alunga pe Dumnezeu din ea este Sodoma si Gomora, exact ca lumea noastra de acum. Nu suntem prea departe, ba dimpotriva, ne apropiem vertiginoas. Si daca religia uraste intrebarile, este numai normal sa urasca si raspunsurile. Asa cum se vede si pe acest blog. Fiecare cititor asteapta sa gaseasca aici ceea ce crede el ca este adevarul. Acest cititor, in mintea lui, el crede despre el ca este inteligent nevoie mare si deschis la minte, ca este oricand gata sa primeasca noutatea, progresul, cunoasterea, etc… Iluzii. In realitate el nu vrea asta. Este taman invers. El vrea de fapt sa auda mereu si mereu, din alte surse, doar ceea ce-i place lui sa auda, si ceea ce considera el ca este adevarul. Te cutremura lipsa de minte, de logica si de inteligenta la oameni. Unii au studii universitare sau sunt pe cale de a le dobandi, dar… nu le foloseste la nimic asta. Sunt la fel de obtuzi si de gogomani ca si unul fara carte. Nu le plac raspunsurile la intrebari pe care ei poate nu si le-au pus niciodata, iar daca altii si le pun si au si unele raspunsuri, ele trebuie sa fie musai cum cred ei ca este bine, altfel esti evreu, comunist, javra, caricatura dracului, apostaziat, cazut de la credinta, ratacit, eretic, etc… Astfel de oameni traiesc in aceasi inchisoare a mintii lor blestemate, adica pacatoase, exact asa cum spune Biblia. Fiecare a invatat bazaconiile lu’ Dracu’ care acum au devenit si ale lui, si fiecare are senzatia ca este expert in orice. Astfel de specimene au senzatia ca sunt stapanii cunoasterii. Atat slugile stiintei, ateii si liberi cugetatorii, cat si slugile religiei, preoti, pastori si credinciosii de orice fel, dar ei toti sunt doar niste prosti prostiti de Dracu’. La fotbal si la religie ne pricepem toti, nu-i asa ? Oamenii religiosi ca si ateii, precum si oamenii in general, nu au invatat solutia adevarata la problemele lor, singura: „Asadar, nu atarna nici de cine vrea, nici de cine alearga, ci de Dumnezeu care are mila.” (Romani 9)  Dumnezeu are mila de noi toti, prostii si nebunii acestei lumi blestemate si proaste, si incearca din rasputeri sa ne aduca lumina si adevarul, sa ne destepte, sa ne descatuseze mintea noastra ridicola, intunecata, ingusta si proasta. Si atunci se pune intrebarea:

Omule, de ce (ti) mai pui intrebari daca nu-ti plac raspunsurile ?

Cu respect,