Cartea Vietii

Motto: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata.”

Dupa episoadele in care am vorbit despre moarte, despre moartea intai si despre moartea a doua, astazi, vreau sa vorbesc despre, viata, adica despre Carte Vietii. Cartea in care sunt scrisi toti cei salvati din pacat si din moarte prin Isus Hristos si Tatal Sau. Este un subiect pe care l-am anuntat de mult timp pe acest blog. Iata ca acum a venit si vremea lui. Desi pare un pic greu de inteles la prima vedere, adevarul despre Cartea Vietii poate sa fie descifrat foarte simplu, daca ai mintea deschisa spre adevar, daca te bazezi doar pe ceea ce ne spune Dumnezeu in Biblie, si daca vrei sa renunti la tot balastul de invataturi gresite din religia asa zis crestina despre acest subiect, subiect atat de putin discutat in Crestinismul SRL. In loc sa ne informam singuri citind Biblia, prefeream sa ii dam cu popa si cu pastorul miluieste, si aleluia, aleluia, in loc sa ne gandim cu adevarat la ceea ce credem, si de ce credem asa. Este mai comod sa pupi morti, citeste MOASTE, sa aprinzi lumanari, sa pupi icoane, adica lemne si carpe fara viata, sa crezi in ceea ce spune popa sau pastorul sau te miri cine, decat sa gandesti tu, cu creierul daruit tie de bunul Dumnezeu.

Asa cum spuneam si in celelalte posturi de pana acum, in care tangential am vorbit despre Cartea Vietii, Biblia ne spune ca inca de la intemeierea lumii exista Cartea Vietii, si o sa vedem cum. Invatatura despre Cartea vietii este o invatatura foarte interesanta a Bibliei, o invatatura care se potriveste perfect in puzzle-ul Evangheliei Vesnice. Aparent, textele din Biblie care vorbesc despre acest subiect, par a se contrazice unele pe altele in afirmatiile legate de subiect, dar in realitate, ele sunt in perfecta armonie. Hai sa vedem care este adevarul. Ca de obicei, vom constata ca la Dumnezeu, lucrurile sunt extreme de simple si usor de explicat, daca vrei sa intelegi cum trebuie, si daca privesti deschis lucrurile. Spuneam ca numele tuturor oamenilor care au trait vreodata pe acest Pamant, pe aceasta planeta, au fost scrise initial in Cartea Vietii, datorita lui Isus Hristos. Pe planeta Pamant, omul isi traieste viata, apoi moare, si abia dupa aceea, la sfarsitul veacurilor, adica dupa ce istoria pacatului se va fi incheiat, vine judecata. Iata un text care ne spune exact asta: “Si, dupã cum oamenilor le este rânduit sã moarã o singurã data, iar dupã aceea vine judecata”. (Evrei)  Acest text ne spune un lucru foarte simplu de inteles: dupa moartea lor, oamenii, mortii, stau in morminte dormind somnul mortii intai si terminarea istoriei pacatului de pe planeta Pamant. Sa vedem ce se intampla dupa moarte cu fiecare om. Sunt doar doua posibilitati, doua ipostaze in care moartea il poate surprinde pe om:

a) de partea lui Hristos, si ramane in Cartea Vietii, fiind salvat de Isus Hristos din pacat si din moarte.

b) de partea lu’ Dracu’, si atunci este sters din Cartea Vietii, adica moare in iazul de foc, care este moartea a doua, cea pentru totdeauna, cea vesnica.

Asa cum stim din Evanghelia Vesnica, Hristos este viata si neprihanire, iar Dracu’ este pacat si moarte. Nu este nimic complicat de inteles. Ce inseamna asta in raport cu Cartea Vietii? Simplu de raspuns: in Cartea Vietii raman si sunt doar numele celor care apartin lui Isus Hristos, adica doar numele celor salvati de Isus, pentru ca ei au dorit asta, numele celor neprihaniti prin Isus si cu ajutorul lui Isus, iar cei care au murit ca robi, ca apartinatori ai lu’ Dracu’, adica pacatosii, nelegiuitii fara de Hristos, pentru ca l-au refuzat in timpul vietii lor, nu mai sunt scrisi, nu mai figureaza in Cartea Vietii, pentru ca au fost stersi de Isus Hristos din aceasta carte, care este a Lui si numai a Lui! Pentru ca numai El, Hristos, este VIATA, Diavolul, Satana, Dracu’ fiind doar MOARTE. In Cartea Vietii Mielului, adica a lui Isus Hristos, raman scrise si sunt doar numele celor care alcatuiesc adevarata biserica, si adevaratul popor al lui Dumnezeu din toate timpurile, si din toate neamurile. Numele celor care l-au acceptat pe Isus Hristos ca Dumnezeu Salvator din pacat si din moarte. Simplu, nu-i asa ?! Iata si textele biblice care sustin aceste afirmatii:

cazul a) “Cel ce va birui, va fi îmbrãcat astfel în haine albe. Nu-i voi sterge nicidecum numele din Cartea Vietii, si voi mãrturisi numele lui înaintea Tatãlui Meu si înaintea îngerilor Lui.” (Apocalipsa)
Observati ca numele lui, al biruitorului, al salvatului de catre Isus, si prin Isus, era deja scris in Cartea vietii, si va ramane acolo, adica nu va fi sters niciodata din Cartea Vietii. Intrebare: cand a fost scris acest nume in Cartea Vietii? Raspuns: la nastere. Cand este sters sau ramane definitv in Cartea Vietii, numele unui om? Raspuns: dupa moartea omului. O sa vedem mai departe de ce este asa, si nu altfel.

“Si pe tine, adevãrat tovarãs de jug, te rog sã vii în ajutorul femeilor acestora, care au lucrat împreunã cu mine pentru Evanghelie, cu Clement si cu ceilalti tovarãsi de lucru ai mei, ale cãror nume SUNT SCRISE în Cartea Vietii.” (Filipeni)
In acest context, vreau sa spun, sa repet, ceea ce am spus mereu, si anume ca: judecata, este numai pentru Satana si ingerii lui, precum si pentru toti aceia care ii vor urma in viata lor, devenind poporul lu’ Dracu’, si ea consta in retragerea vietii date de Dumnezu lor, pentru ca ei singuri au refuzat-o, refuzandu-l pe Dumnezeu Tatal si pe Fiul Sau Isus Hristos, ca Salvator. Consecinta alegerii lor, va fi o pierzare vesnica de la fata lui Dumnezeu, autorul vietii si al neprihanirii, adica moartea a doua. Asta este tot. Dupa cum vedeti, urmasii lui Isus Hristos stiu ca numele lor este scris in Cartea Vietii. Nu au niciun dubiu ca asa este. Ei stiu ca atata timp cat cred in Isus si raman credinciosi Lui, iubind neprihanirea Sa si dorind ca si ei sa fie facuti neprihaniti de Isus, vor fi acolo, in Cartea Vietii.

cazul b) Pacatosii ce fac in timpul vietii lor? Asta fac: „Adaugã alte nelegiuiri la nelegiuirile lor (in timpul vietii, si mor ca pacatosi, iar consecinta este ceea ce urmeaza in text), si sã n-aibã parte de îndurarea Ta! Sã fie stersi din Cartea vietii, si sã nu fie scrisi împreunã cu cei neprihãniti!” (Ps. 69)  Ce intelegem din acest text? Ca si numele acestor nelegiuiti, pacatosi, care au ramas pana la sfarsitul vietii lor cu Dracu’, au fost scrise in Cartea Vietii la nasterea lor, dar acum, dupa moartea lor, pentru ca au ramas fideli Satanei si implicit pacatului, numele lor sunt sterse din Cartea Vietii, pe buna dreptate, si vor muri de moartea a doua. Asa cum bine stim din Biblie, Isus nu are nimic in comun cu Dracu’, asa cum viata nu are nimic in comun cu moartea, si neprihanirea nu are nimic in comun cu pacatul, asa cum Iadul nu are nimic in comun cu Raiul. Simplu de inteles, nu-i asa?! Trebuie doar sa vrei. Iata si un alt text care spune acelasi lucru: “Domnul a zis lui Moise: “Pe cel ce a pãcãtuit împotriva Mea, pe acela îl voi sterge din cartea Mea.” (Exod)  Din care Carte il va sterge Dumnezeu pe pacatos?! Evident ca din Cartea Vietii, nu din alta carte. Acest verset din Exod mai are un rol, acela de „traducator”. Acest verset, „traduce” pentru noi, ce vrea sa insemne stergerea cuiva din Cartea Vietii, si explica cumva textele din Apocalipsa, care aparent contrazic ceea ce am spus pana aici. Sunt texte mai greu de priceput pentru unii, pentru toti cei care nu iau in calcul toate afirmatiile Bibliei pe acest subiect, dar despre asta vom vorbi mai departe. Altfel spus, acest verset poate sa sune si asa: Pe cel ce a pacatuit impotriva Mea pana la sfarsitul vietii lui, pe acela il voi sterge din cartea Mea. Rezultatul acestei stergeri din Cartea vietii, este acesta: „Oricine n-a fost gasit scris in Cartea Vietii, a fost aruncat in iazul de foc (moartea a doua).” (Apocalipsa)

Concluzia la tot ceea ceea ce am discutat pana acum, este aceasta, si este cea biblica:

“Nimic întinat nu va intra în ea (In Imparatia lui Dumnezeu), nimeni care trãieste în spurcãciune si în minciunã (adica in pacat, in nelegiuire), ci numai cei scrisi în Cartea Vietii Mielului. Oricine n-a fost gãsit scris în Cartea Vietii, a fost aruncat în Iazul de foc.” (Apocalipsa)  Stim acum ce este Iazul de foc: este moartea a doua. Moartea vesnica. Moartea definitiva si irevocabila. Acest text ne mai spune ceva, ceva foarte important, cum ca aceasta Carte a Vietii, devine evidenta clara si sigura, singura valabila si adevarata intre cer si pamant, a tuturor celor salvati de si prin Isus Hristos, de-a lungul veacurilor. Altfel spus, in Cartea Vietii se gasesc numele tuturor celor salvati de Dumnezeu Tatal prin Fiul Sau Isus Hristos, ei, cei salvati, formand, asa cum am mai spus, adevaratul si singurul popor al lui Dumnezeu din toate timpurile, si singura si adevarata biserica a lui Dumnezeu din toate timpurile. Cine nu este scris in aceasta Carte a Vietii, nu exista sau mai bine spus, nu va mai exista niciodata intre cer si pamant. Cartea Vietii este singura evidenta a tuturor celor salvati de-a lungul veacurilor. Iata ce simplu este. Sa recapitulam: dupa moartea oricarui om, daca a fost cu Dumnezeu si l-a acceptat ca Salvator, numele lui ramane scris in Cartea Vietii, daca l-a refuzat pe Dumnezeu si a ramas cu Dracu’ pana in ziua mortii lui, numele i se sterge din Cartea Vietii, si moare vesnic in Iazul de foc care este moartea a doua. Asta este tot. Sa nu uitam niciodata, niciodata ca initial, adica de la inceputul lumii si pana la sfarsitul ei, noi toti am fost scrisi in Cartea Vietii, si tot de la inceput, Dumnezeu a spus clar oamenilor, ca pacatosii nu vor avea niciodata acces in Imparatia Sa. Niciodata.

Nu vreau, nu intentionez, si nu am sa ocolesc textele din Biblie care aparent imi “pun probleme”, adica aparent, contrazic tot ceea ce am spus si sustinut pana acum. Iata textele:

“Si toti locuitorii pãmântului i se vor închina, toti aceia al cãror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în Cartea Vietii Mielului, care a fost înjunghiat. Fiara, pe care ai vãzut-o, era, si nu mai este. Ea are sã se ridice din Adânc, si are sã se ducã la pierzare. Si locuitorii pãmântului, ale cãror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vietii, se vor mira când vor vedea cã fiara era, nu mai este, si va veni.” (Apocalipsa)

Al doilea text care spune acelasi lucru, este acesta: „Fiara pe care ai vazut-o era, si nu mai este. Ea are sa se ridice din Adanc si are sa se duca la pierzare. Si locuitorii pamantului, ale caror nume n-au fost scrise de la intemeierea lumii in Cartea Vietii, se vor mira cand vor vedea ca fiara era, nu mai este, si va veni.” (Apocalipsa)

Aparent, aceste doua texte, contrazic afirmatiile anterioare, cum ca noi toti suntem scrisi de la inceputul lumii, fiecare la vremea lui, in Cartea Vietii, dar atentie, aceste texte, tocmai asta spun si ele: Cartea Vietii exista de la intemeierea lumii, si in ea, sunt toate numele, mai putin ale celor care de-a lungul veacurilor s-au inchinat lu’ Dracu’ pana la sfarsitul vietii lor, si de aceea nu mai sunt in Cartea Vietii. Haideti sa analizam putin aceste texte. La o prima vedere, superficiala, ele, textele, neaga sau infirma tot ceea ce am spus pana acum. Oare asa sa fie?! Sa gandim un pic, zic, ca d’aia avem un creiere in cap! Este la mintea oricui care mai si gandeste cu creierul din dotare, ca toate generatiile pamantului nu au cum sa stea in fata ultimei fiare, pentru ca nu au cum. De ce? Pentru ca toti sunt morti, cu exceptia ultimei generatii care va fi in viata la a doua venire a lui Isus Hristos. Atentie mare insa, poate ca textele s-ar putea sa ne spuna altceva decat intelegem noi la prima vedere. Aceste texte se inteleg simplu, daca intelegem cine este Fiara. De-a lungul veacurilor si a istoriei lumii noastre, aceasta Fiara, a fost, este si va fi in toate timpurile, pana la sfarsitul lumii, aceeasi: Dracu’. Fiara este… Dracu’ si ingerii lui. Sigur ca aceasta Fiara s-a „intrupat” de-a lungul veacurilor in tot felul de forme: imperii nelegiuite si criminale, sclavie, dictaturi criminale gen comunism si fascism, etc…, dar in spatele tuturor acestor nelegiuiri si nelegiuiti care au creat de-a lungul veacurilor aceste monstruozitati, a stat TOTDEAUNA, TOTDEAUNA: Dracu’ impreuna cu ingerii lui cazuti, demonii, dracii.  Acestei fiare, Dracu’, i s-au inchinat si i se vor inchina, toti cei care au fost sau vor fi stersi dupa moartea lor din Cartea Vietii sau in viata fiind, cazul pamantenilor ultimei generatii, care primesc semnul Fiarei. Toti acestia nu au cum sa figureze in Cartea Vietii, si de aceea exista afirmatia ce ei nu au fost acolo de-a lungul veacurilor, in sensul ca ei au fost stersi de acolo. Asa trebuiesc intelese aceste texte. In acest context trebuiesc privite aceste texte. De la intemeierea lumii si pana la sfarsitul ei, fiecare om a murit fie fiind de partea lui Hristos, fie fiind de partea lu’ Dracu’. Cei care au murit de partea lui Hristos sunt in Cartea Vietii, iar cei care au murit fiind de partea lu’ Dracu’, nu mai sunt in Cartea Vietii, pentru ca au fost stersi, desigur, de la intemeirea lumii, si pana la sfarsitul ei. De ce? Pentru ca ei au murit ca inchinatori si slujitori ai lu’ Dracu’. Exact asta spun cele doua texte de mai sus: “Si toti locuitorii pãmântului i se vor închina, toti aceia al cãror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în Cartea Vietii Mielului, care a fost înjunghiat..” Altfel spus, in lumina celor prezentate, si ca sa intelegem mai bine, acest text poate sa sune cam asa: Si toti locuitorii pamantului care au murit ca inchinatori ai Satanei, de la intemeierea lumii si pana acum, nu mai sunt scrisi, adica nu mai figureaza, in Cartea Vietii Mielului. Ei nu mai au cum sa ramana acolo, in Cartea Vietii Mielului, fiind stersi din ea, de la intemeierea lumii, si pana la ultima generatie. Altfel spus, dupa moartea fiecarui inchinator al Satanei, numele lui este sters din Cartea Vietii. Asta inseamna „al caror nume n-a fost scris”, adica nu mai figureaza, al caror nume nu mai este scris in Cartea Vietii Mielului, fiind sters, pentru ca nu mai are cum sa mai figureze acolo, din motivele aratate deja pana aici, conform principiului din aceste doua versete deja prezentate: “Pe cel ce a pãcãtuit împotriva Mea, pe acela îl voi sterge din cartea Mea.” si doi: Sã fie stersi din Cartea vietii, si sã nu fie scrisi împreunã cu cei neprihãniti!”

M-am repetat putin,  putin mai mult, dar nu-i nimic. Este bine asa. Cred ca ati prins deja idea, iar repetitia, asa cum se stie, este mama invataturii.

Acum am sa va mai dau un text, care va poate ajuta sa intelegeti acest gen de afirmatie: „de la intemeierea lumii”, ca in cele doua texte de mai sus:
“Întelepciunea lui Dumnezeu a zis: „Le voi trimite prooroci si apostoli, pe unii din ei îi vor ucide, iar pe altii îi vor prigoni, ca sã se cearã de la acest neam, sângele tuturor proorocilor, care a fost vãrsat de la întemeierea lumii. De la sângele lui Abel, pânã la sângele lui Zaharia, ucis între altar si Templu, Da, vã spun, se va cere de la neamul acesta!” (Luca)
Aceste texte, mesaje de la Dumnezeu, cele doua prezentate mai sus, dar si acesta, au ceva similar in ele, aceleasi cuvinte „magice”: de la întemeierea lumii. Ce vor sa spuna de fapt ele, textele ? Ca practic, toti oamenii se fac “vinovati” de toate, intr-un fel sau altul, adica in bine sau in rau, de la intemeierea lumii si pana in ultima zi a ei. De la Abel, prima victima pacatului, si pana la ultima generatie de oameni ai planetei Pamant, fiecare a decis de partea cui este. De partea lui Hristos sau de partea Satanei. Fiecare generatie a perpetuat atat pacatul cat si neprihanirea, si prin neamurile de oameni traitori pe acest pamant, acestea, pacatul si neprihanirea, au ajuns pana in zilele noastre, si vor ajunge pana la ultima generatie. Nimeni nu este in afara conflictului dintre Satana si Hristos, nimeni nu poate sa fie neutru in aceasta batalie pe viata si pe moarte. Acum, si in acest context, talcuirea textelor care aparent neaga ceea ce am spus initial, ca numele noastre, ale tuturor, sunt scrise initial in Cartea Vietii, este usoara si sigura. Toti cei care de-a lungul veacurilor au slujit lui Satana prin ramanerea in pacat, ca si cei care au ucis proroci si apostoli, de la Abel si pana la ultimul pamantean, adica de la intemeierea lumii, si au sigilat acest lucru prin moartea lor, ii da dreptul lui Dumnezeu sa ceara socoteala tuturor celor care au facut asta de-a lungul veacurilor, de la intemeierea lumii si pana la ultima generatie, asa cum ii da dreptul lui Dumnezeu, sa-i stearga din Cartea Vietii pe toti cei care au murit ca dusmani ai Sai si ai Fiului Sau. Este acelasi principiu al continuitatii. Ei, pacatosii, nu sunt in Cartea Vietii de la intemeierea lumii si pana in ultima zi, cand unii isi vor sigila apartenenta la cauza lui Satana, in viata fiind. Daca iubesti neprihanirea lui Hristos si a Tatalui Sau, si daca crezi in Hristos pana la moarte, urmandu-L, ramai scris in Cartea Vietii, iar daca nu, vei muri ca rob al lu’ Dracu’, asa cum te-ai si nascut, si vei fi sters din Cartea Vietii, si astfel, vei pieri vesnic, de moartea a doua, Iazul de foc.

Va rog dragi cititori sa nu uitati niciodata, niciodata, asta:

“În El (Hristos), Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana înaintea Lui…” Dumnezeu ne-a ales pe toti, ne-a dorit pe toti, sa fim toti in Cartea Vietii… Ceea ce va doresc din tot sufletul! Cartea Vietii este cartea salvatilor, cartea neprihanitilor, cartea nejudecatilor de catre Dumnezeu, cartea nemuritorilor care nu vor avea parte niciodata de moartea a doua, cartea fiilor si fiicelor lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Creatorul, Rascumparatorul, Salvatorul tuturor celor scrisi in Cartea Vietii Mielului lui Dumnezeu, care a ridicat pacatul lumii, si i-a daruit viata si neprihanirea Sa.

  • „Si am vazut pe morti, mari si mici, stand in picioare inaintea scaunului de domnie. Niste carti au fost deschise. Si a fost deschisa o alta carte, care este Cartea Vietii. Si mortii au fost judecati dupa faptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile acelea.” (Apocalipsa) … „Oricine n-a fost gasit scris in Cartea Vietii a fost aruncat in iazul de foc.” (Apocalipsa)

Iata ce frumos se imbina acest text din Apocalipsa, cu textul urmator din Daniel:

  • „In vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tau, caci aceasta va fi o vreme de stramtorare cum n-a mai fost de cand sunt neamurile si pana la vremea aceasta. Dar in vremea aceea, poporul tau va fi mantuit, si anume, oricine va fi gasit scris in carte. Multi din cei ce dorm in tarana pamantului se vor scula: unii pentru viata vesnica, si altii pentru ocara si rusine vesnica (Daniel)  Si aici, in acest text, cartea, este tot Cartea Vietii, nu alta carte. De unde stim asta? Simplu de raspuns: in carte, adica Cartea Vietii, nu sunt decat mantuitii.

“Pe viata Mea, zice Domnul, ca nu vreau moartea pacatosului.”

Plecand de la aceasta afirmatie, Dumnezeu declanseaza planul de salvare al fiintelor cazute in pacat, altele decat Satana si ingerii lui, pentru care nu mai exista cale de intoarcere. Pentru ei lucrurile sunt clare: vor muri vesnic, ca dusmani vesnici ai lui Dumnezeu. Pentru urmasii lui Adam si ai Evei, mai este o sansa, o speranta: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a oferit sa-si dea viata lui neprihanita, oamenilor cazuti in cursa Satanei, care sunt robi ai lu Dracu’, ai pacatului si ai mortii. Avand in vedere acest aspect al salvarii tuturor prin Hristos, Dumnezeu isi face o evidenta a tuturor care vor fi salvati. Aceasta evidenta se numeste Cartea Vietii. In aceasta carte, initial, sunt numele tuturor celor care se nasc, traiesc si mor pe acest pamant. Numele noastre, ale tuturor, sunt trecute in Cartea Vietii. Iata si dovada: “În El (Hristos), Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana înaintea Lui…” Deci in Hristos, putem spune ca numele noastre ale tuturor, sunt in Cartea Vietii Mielului. Datorita faptului ca in timpul vietii noastre putem oscila, trecand oricand vrem noi, din tabara lui Dumnezeu in tabara lui Dracu’, si viceversa, decizia finala daca vom ramane in Cartea Vietii sau vom fi stersi din ea, nu se ia in dreptul nostru decat dupa moartea noastra, moarte care ne pecetluieste alegerea si soarta, conform adevarului deja spus si citat mai sus, cum ca: “oamenilor le este rânduit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata”. Daca moartea ne prinde in tabara lu’ Dracu suntem stersi din Cartea Vietii, daca moartea ne prinde in tabara lui Hristos, numele noastre raman in Cartea Vietii, si vom fi inviati la a doua venire a lui Isus Hristos. Asta este tot. Biblia indica un singur moment in care suntem scrisi in Cartea Vietii, iar acesta este „inainte de intemeierea lumii”, datorita salvarii pregatita prin Isus Hristos, iar asta inseamna, la nasterea noastra in aceasta lume a pacatului si a mortii, Dumnezeu ne trece direct in Cartea Vietii, nu a mortii. Nu-i minunat?! Nu-i extraordinar?! Nu-i fantastic?! De ce face Dumnezeu asta? Iata de ce:

“Pe viata Mea, zice Domnul, ca nu vreau moartea pacatosului.”  … „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”   Sa ne bucuram! Bucurati-va!

Vestea cea mai buna legata de acest subiect, Cartea Vietii, este aceasta: inca inainte de intemeierea lumii, Tatal si Fiul s-au gandit sa-si salveze creaturile si creatia de la disparitie, in cazul unei posibile tradari a vietii si a neprihanirii, adica a lui Dumnezeu, lucru care s-a si intamplat pe planeta noastra. Inca inainte de intemeierea lumii, Tatal si Fiul Sau s-au gandit la salvarea noastra! Acesta este minunatul, superbul si gloriosul mesaj al subiectului discutat aici, astazi.

“În El (Hristos), Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana înaintea Lui…”

Acest minunat adevar despre Cartea Vieti, demoleaza minciuna satanica promovata si de bisericile asa zis crestine, cum ca Dumnezeu este doar un dictator nemilos si scelerat care vrea doar osanale, un vanator de greseli maniac si dornic de sange, de pedeapsa, de razbunare, de umilire a fiintei umane, asa cum satanic invata asa zisele biserici crestine, Bisericile SRL, care baga spaima, groaza si teroarea in oamenii lesne crezatori, la toate slujbele si la toate adunarile, ca sa ramana in biserci de frica lui Dumnezeu si a pedepselor Sale, nu din dragoste fata de Dumnezeu si fata de tot ce a facut si face El pentru noi toti. Dupa cum vedeti dragii mei, este exact invers! Caci nu-i asa:

„Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace, si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde.” (Ieremia)

Cartea Vietii

Cu respect,

 

„Te voi judeca cu dreptate”

Motto: „Nu judecati dupa infatisare, ci judecati dupa dreptate … Caci inaintea lui Dumnezeu nu se are in vedere fata omului.” (Ioan, Romani)

Zilele acestea Romania a luat-o razana rau de tot. Se lupta pentru putere pe viata si pe moarte. Se arunca in lupta toate armele de care Iadul este capabil: minciuna, barfa, nedreptatea, judecata stramba, vorba rea, manipularea, etc. Tot acest spectacol mizer si grotesc, ne arata cat de bolnava este societatea romaneasca, si cat de bolnav este poporul roman. Totul este de vanzare: integritatea, demnitatea, morala, cultura, invatamant, armata, politie, servicii secrete, academie, universitatile, opinia publica, presa, televiziunea, media in general, justitia, procuratura, medicina, totul. Fiecare are pretul lui si … gradul lui. Traim intr-o tara de colonei si generali ai minciunii si ai manipularii. Parca oamenii cinstiti au disparut cu desavarsire din Romania. Aparam cu indarjire, cu toate mijloacele si eforturile, toate aceste monstruozitati pe care deja le-am enumerat: minciuna, vorba rea, judecata stramba, necinstea, nedreptatea, crima, etc. Toate aceste lucruri se intampla in sanul unui popor care se declara a fi crestin in proportie de peste 85%. Prieteni, nu va lasati mintiti si nu va mintiti singuri, toate aceste lucruri nu au nimic de-a face cu crestinismul. Daca sprijiniti nedreptatea, minciuna, manipularea, judecata stramba, etc. sunteti oamenii lu’ Dracu’ nu ai lui Dumnezeu. Sa nu va autoamagiti. Sunteti paraleli cu crestinismul si cu Dumnezeu, sau mai bine zis, nu aveti nicio legatura cu El daca sustineti si sunteti de partea nelegiuirii. Sunteti cu Dracu’ original. Nu faceti jocurile Satanei, stand de partea nelegiuirii, indiferent ce veti avea de pierdut in lumea aceasta. Iubiti mai bine adevarul si dreptatea. O sa vedeti in continuare de ce. Nu numai in Romania este strambatate in aceste vremuri, ci in lumea intreaga. Nici democratiile occidentale nu mai sunt ceea ce au foat odata, sau mai bine zis ceea ce au vrut sa para in fata popoarelor de-a lungul timpului. Nu uitati ca traim in Iad, nu in alta parte, iar Iadul are legile lui… strambe, nedrepte, abuzive si criminale.

„Asa vorbeste Domnul: „Faceti dreptate dis-de-dimineata si scoateti pe cel asuprit din mainile asupritorului, ca sa nu izbucneasca mania Mea ca un foc si sa se aprinda fara sa se poata stinge, din pricina rautatii faptelor voastre !” (Ieremia)

Astazi am sa vorbesc despre dreptate, asa cum numai Dumnezeu stie sa o faca. Astazi vreau sa intelegem foarte bine diferenta dintre dreptatea omeneasca si dreptatea divina, adica diferenta dintre Rai si Iad. Astazi vreau sa intelegem clar diferenta dintre justitia omeneasca si dreptatea divina, pentru ca Dumnezeu nu face justitie divina, asa cum invata toti prostii pe alti prosti. Si tot astazi vreau sa mai intelegeti, ca toate aceste lucruri pe care le vedeti cu ochii si le auziti cu urechile dumneavoastra, sunt implinirea profetiilor singurului Dumnezeu adevarat, Dumnezeul iudeo-crestin. Dumnezeul Bibliei. Pana sa se intample fenomenele finale ale lumii noastre, va rog sa le priviti pe cele premergatoare sfarsitului acestei lumi criminale si nelegiuite. Iata ce spune Evanghelia Vesnica ca se va intampla in vremurile din urma: „Ei sunt niste cartitori, nemultumiti cu soarta lor, traiesc dupa poftele lor, gura le este plina de vorbe trufase si slavesc pe oameni pentru castig (economic, politic, etc.). Dar voi, preaiubitilor, aduceti-va aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. Cum va spuneau ca in vremurile din urma vor fi batjocoritori, care vor trai dupa poftele lor nelegiuite. Ei sunt aceia care dau nastere la dezbinari (dezbinari pe care le vedem la noi si in multe alte zone ale lumii, dezbinari pe care le vom vedea din ce in ce mai aprige), oameni supusi poftelor firii, care n-au Duhul (adica nu-l au pe isus Hristos in ei, ci pe Dracu’)„.  Stiu ca unii care or sa citeasca aceste randuri, or sa spuna ceva de genul: Fugi ma DT-ule de’aici cu ursu’, ca nedreptatea a fost in toate timpurile, nu numai acum. Da, asa este, dar niciodata la acest nivel mondial, niciodata atat de intensa si de intinsa in mintea, faptele si sufletele oamenilor. Unii, care nu citesc sau nu cunosc Biblia, inca se mai intreaba de ce dupa moartea lui Isus Hristos, nu a pus Dumnezeu capat pacatului din aceasta lume ? De ce a mai lasat sa mai treaca peste omenire inca 2000 de ani de pacat. Simplu de raspuns: pentru ca pacatul nu a ajuns la maturitate deplina. Cupa, masura nelegiuirilor, inca nu s-a umplut. Pacatul mai are inca multe fete hidoase pe care trebuie sa ni le arate, ca sa ne vindecam definitiv de el. De peste 2000 de ani, ni le arata zilnic. Zilnic vedem aberatii pe care le fac oamenii acestei planete blestemate, si mai avem inca multe de vazut. Pustiiri de necrezut, boli, nedreptate, suferinta si moarte.

„La sfarsitul stapanirii lor, cand pacatosii vor fi umplut masura nelegiuirilor, se va ridica un imparat fara rusine si viclean (Antihristul). El va fi tare, dar nu prin puterea lui insusi (ci prin puterea Satanei), el va face pustiiri de necrezut, va izbuti in tot ce va incepe, va nimici pe cei puternici si chiar pe poporul sfintilor. Din pricina propasirii lui si izbandirii vicleniilor lui, inima i se va ingamfa, va pierde pe multi oameni care traiau linistiti si se va ridica impotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fara ajutorul vreunei maini omenesti.” (Daniel)

Omenirea, a facut din Justite, in toate veacurile, o curva pe care fiecare a abuzat-o dupa bunul plac, a violat-o, a cumparat-o sau a silit-o sa faca tot ceea ce au poftit ei, mai marii sau mai micii acestei lumi, stapaniti si condusi de Dracu’ insusi. Acolo unde este nedreptate este Dracu’, nu este Dumnezeu. Sa stiti foarte bine acest lucru. Astazi, mai mult ca niciodata, dreptatea lipseste din lumea noasta, si acesta este un semn al sfarsitului. Sunt furate alegeri, se mint popoare intregi cu media, se manipuleaza popoare intregi cu media, se fac nelegiuiri la o scara fara precedent in alte veacuri ale istoriei acestei lumi nefericite. In Iad, dreptatea este stramba, asa cum stiti si dumneavoastra, iar daca ea mai este pe ici pe colo, asta se datoreaza numai faptului ca Dumnezeu este cu noi in Iad. Isus Hristos insusi a fost condamnat pe nedrept in lumea noastra pacatoasa, adica in Iad. Iadul nu iubeste dreptatea. Iadul iubeste doar minciuna si crima, Iadul iubeste banii tradarilor de orice fel. Fiecare dintre noi, intr-o masura mai mare sau mai mica, intr-un un moment sau altul al vietilor noastre, am vrut sa strambam si am strambat, adevarul si dreptatea. Toti am facut cel putin o data acest lucru. Crestinii adevarati iubesc dreptatea si adevarul si urasc nedreptatea si minciuna. Astazi vreau sa facem diferenta dintre justitia omeneasca si dreptatea dumnezeiasca. Astazi vreau sa vedem impreuna de ce dreptatea dumnezeiasca este superioara oricarei justitii omenesti. Nu este deloc greu ca sa vedem aceasta diferenta.

Vreau sa va pun o intrebare: Dumneavoastra ce ati prefera, dreptate sau justitie ? Nu va grabiti sa raspundeti. Ganditi-va mai intai. Stiti care este diferenta dintre cele doua ? Stiti de ce Dumnezeu niciodata nu va face justitie, ci totdeauna va face doar dreptate ? Pentru ca Dumnezeu are deja toate probele cu privire la noi. Vietile noastre traite de partea Lui sau de partea lui Dracu’ sunt proba suprema si irefutabila. Noi singuri furnizam singura proba care poate sa fie in favoarea sau impotriva noastra. Dumnezeu nu ne acuza de nimic. Singurul acuzator este Dracu’, dar el este de la inceput un acuzator nedrept si abuziv. In final va recunoaste si el acest lucru, pentru ca orice genunchi se va pleca in fata lui Dumnezeu si va recunoaste ca in El nu este nedreptate. Hai sa vedem acum impreuna, care este diferenta majora si esentiala dintre cele doua. Asa cum stim cu totii, justitia se bazeaza pe probe ale vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane acuzate de cel putin o alta persoana. Aceste probe pot sa fie drepte, cinstite sau pot sa fie nedrepte, mincinoase, etc. Asta inseamna ca niciodata omul care judeca, nu v-a putea sa faca dreptate adevarata pe pamant. Tocmai din aceasta cauza, Dumnezeu ne sfatuieste sa fim cu mare atentie la dreptate, nu la justitie. Fara dreptate, nu exista justitie dreapta. Daca dreptatea nu este dreapta, ca sa spunem asa, actul justitiei este stramb, este gresit, face rau si distruge vieti. Daca dreptatea este dreptate, atunci si actul de justitie este corect si benefic. Vedeti ce importanta are dreptatea in ecuatia actului de justitie ? Vedeti de ce Dumnezeu cere poporului Sau ca mai intai de toate sa fie drept, si abia pe urma, pe baza acestei dreptati, sa faca judecata si justitie dreapta ? Vedeti ce importanta enorma are dreptatea ?! Acum o sa va mai arat o diferenta majora dintre dreptatea dumnezeiasca si justitia omeneasca. Judecatorul uman, ca sa faca justitie, are nevoie de probe, de fapte, de marturii, etc. El nu stie, si nu va sti niciodata mai dinainte ceea ce are sa se intample cu un caz pe care il judeca, decat daca sentinta este trucata, adica este data mai dinainte, indiferent de problele furnizate, pe cand Dumnezeu, face dreptate si poate sa faca dreptate, pentru ca El stie mai dinainte toate probele, dovezile, faptele si vorbele noastre, iar aceste fapte, El, Dumnezeu, nu le va stramba niciodata in favoarea unuia sau a altuia. Recititi va rog ceea ce am scris in motto. Cand Dumnezeu se refera la fata omului, nu se refera la faptul ca omul poate sa fie frumos sau urat, ci se refera la pozitia lui sociala, si implicit la puterea lui de a influenta actul de justitie, datorita acestei pozitii. Vreau sa retineti ca judecata lui Dumnezeu si implicit dreptatea Lui, nu este si nu se bazeaza pe o condamnare a pacatosului, ci pe o descoperire a propriei sale nelegiuiri, pe care el, omul pacatos, a ascuns-o sau nu a vrut sa o vada, nelegiuire care l-a dus la pierzare, si din cauza careia o sa moara pentru totdeauna. Vedeti esenta ? Vedeti diferenta majora ? Dumnezeu nu da un verdict de condamnare a pacatosului, ci doar ii arata pacatosului probele furnizate de el insusi, consecinta pacatului in care s-a complacut toata viata lui. Ii arata pacatosului, consecinta refuzului de a-l accepta pe El ca Salvator, si de a crede adevarul cuvintelor Sale. Dumnezeu nu condamna pe nimeni. Dumnezeu doar constata nelegiuirea omului, si ii arata asta si pacatosului, verde-n fata, ca sa inteleaga ceea ce l-a dus la pierzare. In asta consta judecata pacatosilor, a celor pierduti, a oamenilor gunoi. „Iata ca a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti ai Sai, ca sa faca o judecata impotriva tuturor si sa incredinteze pe toti cei nelegiuiti, de toate faptele nelegiuite pe care le-au facut in chip nelegiuit, si de toate cuvintele de ocara pe care le-au rostit impotriva Lui, acesti pacatosi nelegiuiti.” (Iuda) Dumnezeu ii incredinteaza, adica le arata, le aduce la cunostinta celor nelegiuiti din toate veacurile, fara echivoc si fara putinta de tagada, dovada, ca nu El este de vina pentru disparitia lor definitiva din Univers, Imparatia Lui, ci ei insisi, dimpreuna cu Dracu’, tatal lor. Refuzand salvarea prin crucea biruintei lui Isus Hristos, refuzam singura cale prin care putem sa fim salvati. Crucea lui Isus Hristos este pentru noi pacatosii din Iad, echivalentul Pomului cunostintei binelui si raului din Eden. O sa vorbim despre asta mai pe larg, cu alta ocazie. Refuzand salvarea oferita gratis de catre Dumnezeu prin Fiul Sau, ramanem in starea de oameni pierduti, in Imparatia Satanei, Iadul. In asta consta judecata lui Dumnezeu, de care se sperie toata lumea: refuzul nostru de a-l crede si a-l accepta pe Dumnezeu in vietile noastre. Dumnezeu nu este nici procuror, nici judecator, nici avocat, in sensul in care se practica justitia in lumea noastra, adica in Iad. Dumnezeu este singurul care poate sa judece drept si infailibil, iar judecata Lui consta in faptul ca ne arata foarte limpede, ca este numai vina noastra pentru ca suntem pierduti. El nu are nicio vina in asta. A facut tot ceea ce era posibil pentru salvarea noastra. Dumnezeu poate sa judece cu dreptate absoluta, din aceste motive: „Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri: patrunde pana acolo, ca desparte sufletul si duhul, incheieturile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii. Nicio faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.” (Evrei)  „…Domnul, care va scoate la lumina lucrurile ascunse in intuneric si va descoperi gandurile inimilor.” (1Corinteni)  Pacatosul va intelege foarte clar, ca va putea ascunde nimic de Dumnezeu, si ca Dracu’ l-a dus la pierzare, nu Dumnezeu. Dumnezeu nu l-a impins niciodata pe om la rau. Dumnezeu nu a dorit niciodata moartea pacatosului, ci doar salvarea lui. Dumnezeu nu are, si nu a avut niciodata nevoie de dovezile cuiva. Dumnezeu a stiut si stie totul mai dinainte, si nu poate sa fie indus in eroare de nimeni. Asa ceva este imposibil. De aceea judecata lui Dumnezeu este totdeauna dreapta si singura infailibila. Dumnezeu nu poate sa fie corupt cu coliva, pupat de icoane, sfinti de lemn, de aur si de argint, cu pomeni, acatiste, matanii si alte alea. Crestinul adevarat tanjeste dupa dreptatea dumnezeiasca. Crestinului adevarat nu-i este frica de Dumnezeu. Crestinul adevarat iubeste si abia asteapta dreptatea lui Dumnezeu, ca sa fie reinstaurata pe planeta Pamant.

„…sa nu va temeti de nimeni, caci Dumnezeu este Cel care face dreptate…. „Scaunul Tau de domnie, Dumnezeule, este in veci de veci, toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate (Evrei)

Nu vreau sa inteleaga cineva din acest post, ca Dumnezeu este impotriva actelor de justitie, asa cum se fac ele pe aceasta planeta. Nu asta am vrut sa spun, si nu asta am sustinut. Spun doar ca dreptatea este mai importanta decat justitia, pentru ca este baza justitiei insasi, si am mai vrut sa spun ca dreptatea lui Dumnezeu este imbatabila, si ca ea nu inseamna condamnare, asa cum nici judecata lui Dumnezeu, nu inseamna condamnare. Asa ca iubiti dreptatea si departati-va de nedreptate. Nu faceti nedreptate nici celui mai mare dusman al dumneavoastra, daca vreti sa fiti crestin. Nu va bucurati de nedreptate, pentru ca asta va duce la pieirea dumneavoastra, iar daca in viata aceasta v-ati mai bucurat din cand in cand de dreptate, sa stiti ca acolo a fost mana lui Dumnezeu.

Cu respect,