Tudor Chirila, esti doar un naiv!

Motto: „Pe mine m-ai omorat, da’ cu calu’ ce-ai avut?!”

Domnule Tudor Chirila, daca veti citi vreodata acest text, sper ca se va intampla asta, vreau sa va explic in cateva cuvinte, de ce sunteti doar un naiv, ca sa nu spun altfel.

Tudor Chirila

Dupa toate aceste evenimente triste si nefericite, incepute odata cu tragedia din Clubul Colectiv, lumea a iesit in strada, ca sa-si strige nemultumirea, si ca sa-si manifeste indignarea si dispretul, fata coruptia generalizata din Romania, fata de sistemul corupt, care a cangrenat intreaga societate romaneasca, in frunte cu politicienii. Nu vreau sa discutam aici si acum, daca oamenii au fost manipulati sau nemanipulati, daca Soros sau ne Soros, daca servicii sau ne servicii, daca Licurici sau ne Licurici, daca partide sau ne partide, etc. asa cum se vehiculeaza prin targ, pe bloguri, pe Facebook, si pe net in general. Dumneavoastra, in tot acest context, ati scris, probabil din suflet, niste texte frumoase, mobilizatoare, pe sufletul romanilor. Nimic rau in asta! Este normal. Este bine! Este civic! Scrieti bine, cantati binisor, apareti la televizor, si pe cale de consecinta, sunteti o persoana publica cunoscuta in toata Romania, si nu numai. Unii dintre noi, pe langa apreciere, va mai si iubesc, si mai mult, unora, nu putini, le-ati castigat si increderea. Mare lucru! Dupa toate aceste evenimente macabre si tragice din Clubul Colectiv, Guvernul Romaniei si-a dat demisia, iar Presedintele Romaniei, conform Constitutiei si a legilor acestei tari numita Romania, trebuie sa consulte doar partidele parlamentare, pentru desemnarea unui nou premier. Datorita situatiei tensionate din tara, si datorita iesirii in strada a celor nemultumiti, pentru prima oara in Romania, intr-un astfel de context, de cautare a unui nou premier, si a unei solutii care sa multumeasca pe cat mai multi, Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, a invitat si societatea civlia activata brusc, din cruntu-i somn de moarte, la aceste discutii, desi nu avea nici o obligatie in acest sens. Niciuna! Cum reactioneaza unii la aceasta propunere a Presedintelui?! Ca dumneavoastra domnule Tudor Chirila: PROSTESTE! De ce spun asta? Nu ca sa va jignesc! Am sa ma explic, ca sa intelegeti si dumneavoastra, poate, eroarea grava in care va gasiti dumneavoastra, si toti cei care gandesc ca dumneavoastra. Am sa folosesc un limbaj mai plastic, ca sa inteleaga tot boboru ceea ce vreau sa spun. Sa incepem.

Daca Presedintele nu invita demonstrantii la aceste consultatri, lumea ar fi spus in aceste conditii tensionate, ceva de genul: „Ete’al dracu’ jegos, pe noi nu ne ia in seama, nu ne da nicio atentie, se intalneste tot cu politicienii corupti pe care noi ii detestam, si ii contestam in strada! E clar ca este omul lor, si vrea sa ne pacaleasca iar. Un jegos, un ticalos, un nemernic! Huooo!”

Daca Presedintele ne-a invitat in „casa lui”, la Cotroceni, desi nu era obligat sa faca asta, si ne-a rugat sa desemnam cativa reprezentanti ai strazii pentru aceste discutii, tot nu este bine, iar dumneavoastra si nenumarati alti naivi, ati sarit de cur in sus, ca nu, sa vina Presedintele la noi, in strada, ca sa stea de vorba cu noi, acolo, la locul faptei, cum s-ar zice. Sa vina el la noi, ca sa-i spunem noi lui, toate nemultumirile si frustrarile noastre, toate revendicarile noastre, ACOLO, in strada. Sa-l luam noi la intrebari (cateva mii sau zeci de mii) acolo, in strada. Noi nu ne ducem la el! Sa vine el la noi! Si tot asa a vuit internetul. O mare ineptie! O mare imbecilitate, o mare prostie aceasta pretentie desantata, si am sa explic imediat de ce cred eu asta. Sa o luam pe firul apei, si sa vedem cum s-au desfasurat evenimentele. Presedintele a spus foarte clar ceva: „Am urmărit aseară cu mare atenție manifestațiile de stradă. Sunt foarte mulțumit, au fost manifestații fără violență, fără exagerări, și am un mesaj foarte important pentru toți cei care au fost și aseară și alaltăieri în stradă: v-am văzut, v-am auzit, voi ține cont de solicitările voastre” (Klaus Iohannis) Sa analizam putin spusele Presedintelui Romaniei domnule Tudor Chirila. Dar mai intati de toate, am sa va pun o intrebare simpla: Dumneavoastra aveti naivitatea sa credeti ca Presedintele Romaniei, nu are informatiile necesare despre toate nemulumirile din strada?! Le putea vedea si intelege si de la televizor, daca serviciile ar fi vrut sa-l dezinformeze. Era extrem de simplu, nu-i asa?! La toate posturile de televiziune de stiri, s-a transmis cam tot, cu prim planuri! Si nu o data! Repetitiv! Si de ce daca tot stia cam tot ceea ce o sa-i spuneti, pentru ca deja v-a vazut si v-a auzit, deci STIA, de ce a vrut totusi Presedintele, ca sa va invite la Cotroceni?! „Pentru un exercitiu de imagine” au sarit propagandistii care il urasc pe Presedinte, „Ca sa ne dezbine” au spus altii, „Ca sa ne manipuleze” au mai baiguit altii, si tot asa. Dumneavoastra ati cazut in plasa naivitatii, si nu ati mers la Cotroceni. Gresit! Trebuia sa mergeti! Adi Despot a mers, si bine a facut. RESPECT ADI DESPOT ! Adi Despot, initial, a avut cam aceeasi reactie ca si dumneavoastra, dar ulterior, fiind mai destept, a inteles corect intr-un tarziu, mesajul onest al Presedintelui, pe care dumneavoastra nu l-ati inteles. El, Adi Despot, initial, a spus asa pe contul lui de Facebook: „Vă mulţumesc pentru susţinerea şi încrederea acordată. Vă înţeleg furia şi dorinţa de schimbare. Şi eu, la fel ca şi voi, sunt sătul de improvizaţii. Participarea mea în calitate de reprezentant la consultări nu ar fi decât o altă improvizaţie. Nu am nici pregătirea şi nici priceperea necesară pentru aşa ceva. Cu toţii suntem nemulţumiţi de lipsa de profesionalism de care au dat dovadă atât clasa politică cât şi marea majoritate a funcţionarilor publici. Haideţi să nu facem greşeala de a înlocui o serie de incompetenţi cu o altă serie de incompetenţi” (Adrian Despot). Apoi, se mai gandeste putin, si se razgandeste, si bine face, si spune asa dupa aceea: „Am fost invitat la Cotroceni de catre Presedintele Iohannis. In continuare consider ca nu sunt persoana potrivită, însa, în spiritul respectului fata de democratie si simbolurile acesteia, voi fi acolo„. Inainte de a merge mai departe cu gandirea si analiza mea, am sa va mai pun o intrebare domnule Tudor Chirila: Poate sa fie suspectat rockerul Adi Despot, de blat cu Presedintele Iohannis?! Raspuns: Eu cred ca nu. Nici pe dumneavoastra nu v-as suspecta domnule Chirila. Ce l-a determinat totusi, pe domnul Adi Despot, ca sa se razgandeasca? Eu cred ca lucrurile au decurs cam asa in mintea domnului Despot, iar daca gresesc cu ceva, il rog pe domnul Despot sa ma corecteze: Presedintele face invitatia. Lumea este suspicioasa, pe buna dreptate asi spune, mai ales in Romania, unde ne-am luat atatea tepe. Suspicios si neancrezator este si domnul Despot, pe buna dreptate, si o spune cu subiect si predicat, apoi se razgandeste, si merge la Cotroceni. Ce intelege in plus Adi Despot fata de dumneavoastra domnule Chirila?! Intelege exact ceea ce a si spus: „…în spiritul respectului fata de democratie si simbolurile acesteia, voi fi acolo„. Perfect! Sa va traduc si dumneavoastra domnule Chirila, ceea ce a spus Adi Despot: Adi Despot a inteles ca democratia, spiritul democratiei, inseamna dialog, si a mai inteles ca Presedintele, institutia prezidentiala, este un simbol al democratiei, ori daca doresti democratie, trebuie sa respectie regulile jocului. Si protestele din strada ale populatiei, sunt tot „reguli” ale democratiei, in sensul ca avem dreptul si obligatia sa protestam, atunci cand nu suntem condusi bine. Este o datorie cetateneasca si asta: sa protestam. Sigur ca nu sunt un lider al strazii, sigur ca nu m-a delegat nimeni sa merg la Cotroceni, sigur ca nu ma pricep la astfel de lucruri, sigur ca poate nu rezolv nimic mergand acolo, si tot asa, si-a spus si a spus Adi Despot, dar… in ciuda tututror acestor lucruri, omul asta, Klaus Iohannis, Presedintele Romaniei, m-a invitat „la el acasa”, ca sa stam putin de vorba. Ce este rau in asta?! Pot sa fiu eu un mitocan, si sa nu ma duc? Nu-i frumos sa refuzi, nu-i asa? Este un gest de respect fata de invitatia facuta, fata de spiritul democratic si fata de unul din simbolurile ei, Presedintele. Nimic altceva. In strada, nu as fi putut sa stau de vorba in tihna cu acest om. Ar fi fost un haos! Toti ar fi urlat incercand sa-i spuna ceva. Ar fi fost un dezastru si pentru noi, cei din strada, dar si pentru el, pentru ca nu ar fi intels nimic, si nu ar fi rezolvat nimic. Noi, strada am fi cazut in ridicol, ne faceam de ras, iar el, Presedintele, la fel! In consecinta, invitatia este decenta, este corecta, asa ca am sa merg. Cam asa cred eu ca a gandit Adi Despot. Si eu cred ca aceasta este si gandirea corecta in acest caz. Dupa intalnirea de la Cotroceni, Adi Despot a spus asta: „Am fost la Cotroceni la prima runda de consultari. Am fost invitat de catre Presedintele Klaus Iohannis, si am considerat ca trebuie sa fiu acolo, din respect pentru oamenii din strada si fata de institutia prezidentiala. Desi niciunul dintre participanti nu s-a autoproclamat „reprezentant al strazii”, cele mai multe dintre doleantele noastre au fost exprimate! M-am intors cu SPERANTA”. Daca Adi Despot a spus asta, eu il cred. Il cred ca a fost multumit de ceea ce s-a spus acolo. Ca demersul Presedintelui a fost in regula si si-a atins scopul. Eu merg pe mana lui, pe mana lui Adi Despot.

Cred ca ceea ce era de demonstrat, am demonstrat domnule Tudor Chirila, acum sa rezumam putin. Presedintele a stiut de la inceput ca este putin timp la indemana, pentru ca strada sa se oranizeze si sa-si desemneze „lideri”. Este o utopie sa crezi asa ceva. Presedintele a invitat lumea „la el acasa”, nu ca nu ar fi vrut sa mearga in strada pentru a sta de vorba cu oamenii, nu ca nu ar fi stiut problemele strazii, ci pentru ca asa este mai civilizat, asa este mai eficient, asa este mai frumos, asa este mai democratic: sa stai linistit de vorba, chiar daca ambele tabere, si strada, dar si Presedintele, stiau foarte bine problemele pe care le discuta. Nu a fost un exercitiu de imagine pentru nimeni, ci un exercitiu de acceptare, de dialog, de respect, de incredere reciproca. Asta nu ati inteles dumneavoastra domnule Chirila, si ati sarit de cur in sus, ca fraieru’. Asta a inteles Adi Despot, si a mers la Cotroceni. Facand asta, Adi Despot a respectat atat strada, cat si democratia, cat si statul, tara, prin reprezentantul ei, Presedintele. Dumneavoastra nu ati facut asta, desconsiderand si tradand strada, nerespectand-o, atunci cand v-a dorit la masa acestui dialog strada-presedinte, desconsiderand si nerespectand totodata, si pe cel care a dorit acest dialog. Nu aceasta este solutia domnule Tudor Chirila, decat in cazurile extreme, ceea ce acum nu este cazul. Iohannis, asa cum este el, ne-a dezamagit pe multi, este cam singurul aliat pe care il mai avem. Cu bune si cu rele. Daca nici el nu ar fi fost cat de cat de partea noastra, atunci ar fi trebuit sa punem mana pe molotoave probabil. Doamne fereste sa ajungem acolo!

Dupa discutia mult mai civilizata de la Cotroceni, Presedintele a spus ca o sa vina si el in strada, ca sa ne intoarca invitatia. Eu cred ca a procedat bine si corect, in ambele cazuri: atunci cand ne-a invitat, si atunci cand ne va intoarce vizita. Asa era normal. Asa este decent sa se procedeze. Cat despre reprezentativitatea unora sau a altora, asta este o alta iluzie democratica. In democratie, nimeni nu este reprezentat cu adevarat, de nimeni. 

Concluzie: Pe mine m-ati dezamagit profund Domnule Chirila, si nu am sa va mai sustin niciodata, niciodata, ca sa participati la astfel de demersuri. Sunteti un diletant! Nu aveti stofa de lider! Dumneavoastra domnule Chirila, intretineti vechea, istorica si vesnica dihonie dintre romani: ca ala nu e bun, ca ala este asa, ca ala este altfel, etc. Trebuie sa restabilim increderea unii in altii. Altfel nu se poate.

Ati avut dreptate domnule Chirilia, nu aveati ce sa cautati la Cotroceni, pentru ca habar nu aveti despre cum se conduce lumea aceasta. Toti intelectualii Romaniei, au esuat la fel de lamentabil ca si dumneavoastra, in acesti 26 de ani de dupa Lovilutie. Ca si ei, va pierdeti in tot felul de detalii nesemnificative! Nu mai puteti sa vedeti padurea, din cauza copacilor. Trebuie sa ne mai acceptam un pic intre noi. Nu cu cei corupti, hoti, ticalosi si criminali, nu cu acestia, ci cu toti cei care poate nu gandesc in toate lucrurile, la fel ca noi, dar in mare, vrem aceleasi lucrui. Aceasta este una dintre cheile rezolvarii problemelor societatii romanesti. In strada unii sunt cu Regele, altii cu Republica, unii vor sa plece Patriarhul ahtiat dupa bani, altii nu vor asta, unii sunt crestini, altii poate sunt satanisti pe bune, etc.. Si cu toate astea, nu ne spargem capetele unii la altii, nu-i asa?! Eu am fost multumit de cei care au fost la Cotroceni. Le-am urmarit declaratiile la televizor. Mai bine asa, mult mai bine asa, decat nimic.

Coruptia UCIDE! Tacerea UCIDE! Dar si PROSTIA UCIDE domnule Chirila, la propriu, dar si la figurat. Dumneavoastra domnule Tudor Chirila, ati ucis speranta oamenilor, de a le fi auzita vocea, la cel mai inalt nivel. Ati gresit refuzand invitatia! Ati gresit GRAV! Ati UCIS, ca si flacarile din Colectiv! Ati ars sperantele tuturor celor care si-au pus nadejdea in dumneavoasta, ca doleantele lor vor fi aduse prin dumneavoastra, la cunostinta Presedintelui Romaniei. Sunteti doar un naiv!

Cu respect,

Picaturile care au umplut paharul

Motto: Sic transit gloria mundi!

Mare analiza mare la toate televiziunile, pe social media, in ziare, reviste, etc… cum de s-a facut aceasta incredibila rasturnare de situatie, la alegerile prezidentiale din Romania. Nu sunt din tagma vitejilor care se arata dupa razboi. Cumva, am intuit ca daca acest popor, romanii, mai au o farama de ceva bun in ei, atunci cu siguranta, Victor Viorel Ponta, trebuie sa piarda aceste alegeri. Desi multi vor sa complice inutil lucrurile, ele, lucrurile, sunt extrem de simplu de inteles. Iata cum, dupa parerea mea:

Picatura nr.1 Victor Viorel Ponta si PSD-ul, (coalitia aia de partide jalnice, nu exista in realitate) de cand au preluat puterea in Romania, nu au facut nimic altceva, decat sa ne arate cu varf si indesat, zilnic, ca sunt aceiasi hoti, corupti, mincinosi si mitocani aroganti, care nu urmaresc decat interesele personale si de grup, si nimic altceva, nu binele oamenilor, nu binele tarii. Doar binele lor. Romanii au vazut asta. Nu aveau cum sa nu vada.

Picatura nr.2 In goana lui dupa putere absoluta in Romania, Victor Ponta si PSD-ul, si-au batut joc de aliatul lor, cu care puteau in continuare sa spulbere tot in Romania, in materie de alegeri, adica l-au umilit si l-au alungat din USL pe Crin Antonescu, si PNL-ul. Marsavia si tradarea PSD, a fost observata de multi romani inteligenti, desi propaganda PSD-ista, a prezentat din rasputeri, o cu totul alta varianta. Romanii au vazut si asta.

Picatura nr.3 Baltirea economiei, in ciuda statisticilor triumfaliste fluturate de PSD si Victor Ponta, taxele si impozitele din ce in ce mai multe si mai aberante, incompetenta ministrilor, vezi proasta de la Finante, au fost deasemenea observate de catre romani. Mediul de afaceri, este deja de mult timp, exasperat de guvernarea lui Victor Ponta.

Picatura nr.4 Ordonanta traseistilor, prin care Victor Ponta si PSD-ul au vrut mai mult, si mai mult, ca sa acapareze o felie cat mai mare din administratia publica, a fost si ea observata de romani, ca fiind o actiune de acaparare politica a Romaniei, nu in scopuri tocmai nobile.

Picatura nr.5 Continua obstructionare a justitiei de catre Parlamentul dominat de PSD, nu a trecut nici ea neobservata de romanii dornici de dreptate, dupa 25 de ani de jaf, de umilinte, de furturi si de coruptie cat cuprinde.

Picatura nr.6 Proasta, execrabila calitate umana a Primului ministru Victor Viorel Ponta, prins de-a lungul timpului cu nenumarate minciuni, duplicitate, cu un plagiat, cu o sfidare pe fata a justitiei prin Guvern si Parlament, prin protejarea baronilor si a penalilor din PSD si nu numai, s-a descoperit romanilor, in toata splendoarea ei. Victor Ponta a fost astfel perceput de multi romani, ca fiind nu un reformator al PSD-ului, ci un continuator al practicilor abominabile ale acestui partid, care s-a vrut totdeauna un partid stat, un partid arogant si corupt. Adica au vazut o intoarcere in trecut, nu un pas spre viitor, sub conducerea lui Ponta, perceput mai mult ca o marioneta a baronilor din partid, decat ca un sef al acestora, si al partidului.

Picatura nr.7 Aroganta, suficienta, golania lui Victor Ponta, si a PSD-ului, a fost vazuta zi de zi de romani, pe ecranele televizoarelor, si in deciziile luate. Dupa alegeri in care au castigat cam tot, PSD-istii au inteles gresit, cum ca romanii le-au dat votul lor, ca ei sa fure in continuare, fara ca justitia sa se mai poata atinge de ei. Asta au inteles ei, ca pot pune batista pe tambalul justitiei. Gresit! Au neglijat astfel sau au minimalizat, setea de dreptate a romanilor, dupa 25 de ani de furtisaguri, in care PSD-ul a fost vedeta, cap de afis. Cand romanii au vazut ca se poate ca si marii granguri ai Romaniei sa ajunga la inchisoare, si sa plateasca pentru toate hotiile, coruptia si faradelegile lor, se vede treaba ca nimeni nu mai poate sa-i mai opreasca acum pe romani, ca sa-si doreasca in continuare acest lucru, cu adevarat pana la capat. Votul lor de acum, de la aceste alegeri prezidentiale, a demonstrat ceea ce PSD si Victor Ponta nu au inteles: setea de dreptate a oamenilor. Dreptate pe bune, nu mimata, asa cum a facut PSD-ul si Victor Ponta.

Picatura nr.8 Potopul de pomeni electorale, a fost o alta picatura care a umplut paharul. Aceste pomeni electorale, au fost percepute de o mare parte a romanilor, ca o mituire a lor, ca o jignire, si nu ca o reparatie a unor nedreptati trecute sau ca un pas inainte, asa cum spuneau Victor Ponta si ministrii sai.

Picatura nr.9 Mizerabila campanie electorala, mincinoasa si hidoasa, dusa de PSD si de Victor Viorel Ponta, impotriva contracandidatului din cursa prezidentiala, a dus la furia romanilor, fata de un astfel de comportament jegos, abominabil. Personaje sinistre ca Gabriela Firea, Victor Ponta insusi, biserica ortodoxa, care in loc sa-si vada de Dumnezeu, da mana cu Dracu’, Vadim Tudor, Tariceanu, Dan Diaconescu, Olguta Vasilescu, Melescanu, Tudor Gheorghe, devenit xenofob si mitocan in aceasta campanie, adica o mare dezamagire, s-au aciuit pe langa PSD si Victor Ponta, pentru castigarea alegerilor. Aceste personaje, comportamentul si spusele lor, au dus la dezgustul romanilor fata de asa o camarila mizera, suburbana, care il sustine pe Victor Ponta..

Picatura nr.10 Obstructionarea votului din diaspora cu orice pret, stiut fiind de catre Victor Ponta si ai lui, ca diaspora voteaza pentru continuarea muncii inceputa de DNA si de Basescu, cu sprijinul UE si SUA, a infuriat pe foarte multi romani din tara. Cei din strainatate erau deja infuriati maxim.

Picatura nr.11 Rascoala strazii intre cele doua tururi ale scrutinului prezidential, dupa mine, a fost cheia succesului lui Klaus Iohannis. Marile demonstratii in sprijinul diasporei, de la Cluj, Bucuresti, Timisoara, Sibiu, etc… au contat enorm. Sa ma explic. Bun si Facebook-ul, bune si televiziunile, ziarele, etc… dar credeti-ma oameni buni, nimic nu este mai devastator, mai distrugator, mai eficace in lupta cu sistemele corupte, decat iesirea in strada a cetatenilor + votul. Aceasta este combinatia ideala, imbatabila! Eu am spus mereu acest lucru. Pe votul nostru, politicienii Romaniei au mictionat de fiecare data. Noi eram pentru ei doar o masa de manevra, niste prosti care din 4 in 4 ani sau din 5 in 5 ani, trebuie sa-i punem pe ei in frunta bucatelor, adica sa-i conectam la banii publici. Atat. Dupa alegeri, faceau numai ce voiau ei, si nu mai dadeau pe noi, nici o ceapa degerata. Acum, de data aceasta, lumea a iesit in strada. Si nu numai intr-un oras, ci in mai multe. Orase importante. Atunci si numai atunci, politicienii au inteles ca nu mai este de gluma. Ca ACUM, lucrurile au devenit si devin din ce in ce mai serioase. Repet: iesirea in strada, era obligarie de data aceasta. Fara ea, poate ca nu se izbandea. Lumea a vazut ca se poate, si asta a dat aripi multimilor, apoi totul s-a rostogolit spre victoria candidatului care a promis tot ce isi doreau romanii. Solidaritatea romanilor in strada si la vot, au facut diferenta! Au facut ca Romania sa se cutremure din temelii. Domnilor analisti, aceasta este cea mai importanta picatura si explicatia succesului: strada hotarata + votul strazii. Nimeni si nimic nu poate sa stea in fata acestei combinatii, intr-o democratie. Daca doar votam si plecam acasa, ca si pana acum, riscam sa ramaneam tot fraieri si fraieriti de catre politicieni. Daca ieseam in strada doar cativa speriati pe ici pe colo, iar nu faceam nimic, dar atunci cand zeci de mii de oameni au iesit pe strazile Romaniei, lucrurile s-au schimbat radical. Asa, i-am facut pe politicienii Romaniei, sa le tremure chiloteii pe ei, scuzati expresia. La toti. Dovada ca este asa, sta in primele cuvinte ale lui Victor Ponta, din seara alegerilor din turul doi: ” Imi recunosc infrangerea, oamenii nu mai au de ce sa mai protesteze!” Aduceti-va aminte de asta! Politicienii au inteles ca de data aceasta nu mai este de gluma. Ca de data aceasta oamenii sunt decisi sa lupte pentru ceea ce isi doresc, si de aceea erau pe strazile din orasele Romaniei. Asta le-a dat fiori reci pe sira spinarii, tuturor politicienilor. De aceea ulterior a picat legea aministiei, s-a dat liber la arestarea si anchetarea parlamentarilor, etc. De aceea si Vicotr Ponta a dat un semnal clar ca nu mai poate face nimic in aceste conditii, si ca trebuie sa se supuna neconditionat vointei votantilor, si a strazii. De aceea spun toti ca au inteles mesajul. Sa nu uitam asta frati romani! Uniti impotriva raului, se poate invinge! Aceasta este marea lectie a acestor alegeri senzationale, cele mai frumoase din Romania.

Picatura nr.12 In antiteza cu toate acestea, Klaus Iohannis a fost perceput mai mult ca un candidat independent, decat ca un politician sau sef de partid. Simplitarea, onestitatea si deschiderea lui spre cerintele romanilor, au fost apreciate de acestia, in ciuda noroiului turnat cu galeata pe el, de catre PSD si Victor Ponta, impreuna cu toata propaganda lor mizerabila din media aservita lor, si din gura tuturor celor citati mai sus, care nu au fost singurii. Stiut fiind ca romanii, au totdeauna simpatie mai multa pentru cei loviti, cazuti, chiar si atunci cand acestia sunt vinovati de ceva rau. Cu atat mai mult creste simpatia lor, cand persoana lovita, nu merita asa ceva. Aceasta a fost o alta picatura de furie, in paharul anti Ponta si anti PSD.

Picatura pahar

Acestea sunt principalele picaturi, care au umplut paharul rabdarii romanilor, si a furiei anti Ponta si PSD, si care l-au facut pe Klaus Iohannis, Presedintele Romaniei. Picatura cu picatura, lucrurile au ajuns pana la limita rabdarii si a bunului simt. Toate practicile electorale din ultimii 25 de ani, au fost anihilate, spulberate in cateva ore, de romanii dornici de ceva mai bun, care au luptat cu votul lor la urne, si cu glasurile lor in strada. Facebook-ul nu a fost decat suportul pe care aceasta furie a circulat de la om la om, de la inima la inima, de la minte la minte. Apoi, tavalugul indignarii si al repulsiei fata de PSD si Victor Ponta, nu a mai putut fi oprit de nimeni.

Am trait niste zile frumoase! Parca aerul este mai respirabil acum in Romania, de duminica incoace! Parca suntem mai frumosi, mai uniti, mai importanti. Parca a fost un crampei din acel frumos decembrie 1989. Acum lupta s-a dus cu alte arme, dar a fost la fel de frumoasa si de indarjita! Aceasta victorie zdrobitoare asupra clasei politice din Romania, se datoreaza celor care au inteles ca impreuna, cat mai multi care ne dorim binele, frumosul, cinstea, dreptatea, bunul simt, adica normalitatea, uniti si hotarati pentru binele comun, putem sa spulberam ca popor, tot ce ne sta in cale.

Sa nu uitam asta! Restul… om vedea, ce va sa fie!

Cu respect,

Johannis Vs Bancuta de la poarta

La ce ma gandesc astazi? Simplu de raspuns: la cat de prosti pot sa fie oamenii, si mai ales neamul meu: romanii. Ce vor romanii de la viata lor? Simplu de raspuns: mancare, bautura, curve si manele, plus flecareala! Cat mai multa flecareala. Lucruri serioase vor romanii? Nu, da-le dracu’ p’astea! Si mai vor ceva romanii mei: barfa, smenuri, susanele, cum bine spunea o revista. Sa nu uitati ca romanii, se dau in vand dupa asa ceva! Flecareala sa traiasca! Nu degeaba suntem poporul cu bancute la poarta! Singurul! De ce-si fac romanii bancute la poarta, iar sasii porti care le apara intimitatea vietii si a muncii lor? Pentru ca romanii sunt ahtiati dupa barfa, dupa scandal, dupa curiozitati meschine, dupa vorbarie multa si fara folos, iar sasii, dupa lucruri normale ca: munca, familie, ordine, intimitate, bun simt, responsabilitate, etc. Datorita bancutei de la poarta, Romania este astazi, singura tara din lume, care este guvernata zi de zi, cu televizorul. De ce asa? Tocmai din aceasta cauza: bancuta de la poarta.

Taranci pe bancuta

Foto: Formula As

Bancuta de la poarta, ne-a facut sa fim ceea ce suntem ca popor si ca tara. Bancuta de la poarta este idealul nostru in viata! Ne place mult sa ne ridicam propriile fuste, precum si pe ale altora, si sa ne uitam sub ele cu nesat. Ne place rau sa ne dam in stamba. Suntem morti dupa asa ceva! Dovada stau si emisiunile de la televizor, care abunda in asa ceva: mizerii de tot felul, barfe, cancanuri grotesti, rautati, mondenitati de doi bani, subcultura, curvasareala de cea mai joasa speta, etc. Sasii nu fac asta. Sasii sunt mai decenti, mai demni, mai discreti, mai responsabili. De aceea Romania nu o sa fie niciodata Germania, si viceversa.

Mare poveste mare, cu confruntarea de aseara de la Realitatea TV, dintre Klaus Johannis si Victor Viorel Ponta! Pentru ce? Lucrurile in realitate, sunt extrem, extrem de simple. Vreti coruptie, smenuri, susanele, hotie, minciuna: votati Victor Ponta. Vreti altceva, adica nu bancuta de la poarta, atunci veti vota Klaus Johannis. Simplu de tot! Ce trebuie sau trebuia sa ne mai spuna Johannis aseara, dupa 25 de ani de bancuta, dragii mei romani?! Ce nu stiti dragi concetateni?! Ce trebuie sa mai aflati in plus? Raspuns: NIMIC! Stiti tot ce trebuie sa stiti! Mie mi se pare genial ce face neamtu’ in aceasta campanie! Sfideaza si ironizeaza bancuta de la poarta! Neamprostia, minciuna si hotia generalizata, incultura de toate felurile: politica, religioasa, culturala, obscurantismul din noi, in care noi romanii ne complacem cu atata zel, demn de cauze mai bune. Pentru neamtul de origine romana, lucrurile sunt simple, firesti, normale: vreti seriozitate, caracter, fapte, ma votati pe mine, vreti vorbarie, abureala, smecherie, caterinca, bascalie, minciuni, golaneala, hotie, coruptie, il votati pe Ponta! Simplu! Ce trebuie sa mai spuna in plus Klaus Johannis?! Chiar nu vedeti ca Johannis nu vrea sa va dea un alt mesaj?! Chiar nu vedeti ca aveti de ales intre caracter, si lipsa acestuia? Chiar nu vedeti ca nu mai este nimic de spus, de adaugat, de comentat, ci doar de votat? Chiar nu vedeti ca bancuta de la poarta nu duce nicaieri? Ce tare a fost neamtu’ aseara, cand il lasa pe Ponta sa-si faca numarul cu tot felul de cifre, unele mincinoase! Cat este pensia, cati romani sunt mai multi in diaspora, adica in ce tara, cat este punctul de TVA, etc… Klaus Johannis se uita la el ironic, si ii spunea invariabil ca el, Ponta, o sa ne mai spuna niste cifre, ei si?! Ce relevanta au aceste cifre? Pe el, Klaus Johannis, nu-l intereseaza asta, ci altceva: caracterul celui care prezinta cifrele. Klaus Johannis a punctat toata seara numai pe acest aspect, care dupa mine, este esential in viata: caracterul. Nu poate sa fie un caracter adevarat, un om de stat adevarat, cel care minte pensionarii, adica isi minte propriul popor. Nu poate sa fie un caracter adevarat, un om de stat, cel care isi batjocoreste un concetatean, doar pentru faptul ca nu este de aceeasi religie cu el sau cu majoritatea sau pentru ca nu are copii sau pentru ca este etnic german. Nu poate sa fie un caracter adevarat, un om de stat adevarat, cel care isi defineste contracandidatul, ca fiind „un lucru”. Pe asta a batut moneda Klaus Johannis, in confruntarea de aseara: pe caracterul mizerabil al contracandidatului sau. Ati prins spilul?! A procedat foarte bine. Si inca ceva dragi concetateni. Trebuie sa mai stiti un lucru esential: pe Klaus Johannis il doare fix in plachiuri daca nu-l veti vota dumneavoastra ca presedinte al Romaniei sau daca nu va mai fi presedinte al PNL. Inca nu ati inteles asta?! Omului nu-i pasa de asa ceva! Omul este senin si degajat! Nu este ahtiat dupa functii, dupa furat, dupa balacareala mioritica, nu are politicieni puscariasi de salvat din puscarie, deci nu are de ce sa se ploconeasca la nimeni, nici macar in fata dumneavoastra. Nu are de ce sa-si coboare standardele si stilul. Exista viata pentru el, viata normala, frumoasa, decenta, si dupa aceste alegeri. De aceea omul repeta cu obstinatie, si bine face, un singur lucru: vreti caracter, fapte, eu sunt persoana, vreti mincinosi, hoti, plagiatori, golanasi, smecheri corupti, atunci votati cu Victor Ponta. Simplu. Nu mai este nimic de facut in plus, nu mai este nimic de spus in plus. Mergeti la vot si alegeti. Mergeti la vot si alegeti ce va place, ce va doriti. Acesta este mesajul clar, scurt si la obiect, al candidatului Klaus Johannis! Klaus Johannis, nu se va aseza niciodata cu dumneavoastra, pe bancuta de la poarta!

casa-saseasca

Casa saseasca, fara bancuta la poarta.

Domnule Johannis, prezentati-va la totate intalnirile cu Victor Viorel Ponta, si sfidati in continuare, bancuta de la poarta, exact in aceeasi termeni si in acelasi stil, ca si la prima confruntare! Cine vrea sa priceapa bine, cine nu, nu. Nu intrati in jocul bancutei. Numai cei inteligenti vad ca lucrurile sunt extrem de simple. Ceilalti, adica prostii, naivii, credulii, pomanagii, lenesii, hotii, curvele viclene, vor dezbateri prelungite, „sange”, KO-uri, adica bancuta de la poarta. Stiu ca dumneavoastra nu le veti da asa ceva, dintr-un singur motiv: nu va sta in caracter asta, nu sunteti asa. Aseara, ati punctat doar mizeria caracterului celuilalt. Perfect! Pentru mine este suficient! Stiam ca asa este, nu a fost o noutate. Ponta nu a avut taria de a-si cere scuze, pentru mizerabila campanie facuta impotriva dumneavoastra. Dumneavoastra ati facut si asta, desi ceea ce era prezentat in acel ziar, erau lucruri adevarate. Bancuta de la poarta, nu poate mai mult. Bancuta de la poarta nu are bun simt si demnitate. Bancuta de la poarta este doar o tata, si atat. Bancutei de la poarta ii place noroiul, promiscuitatea, minciuna, smecheria, golaneala.

Nu vreau sa se inteleaga ca acum si aici, eu ii fac campanie lui Klaus Johannis. Nu fac asa ceva. Comentez ceea ce vad si inteleg. La primul tur al alegerilor mi-am anulat votul, iar la al doilea tur, nici macar nu ma mai duc, am motivele mele, expuse deja de multe ori pe acest blog. Nu trebuie sa faceti ca mine, faceti ce doriti dumneavoastra, dar daca ma duceam la vot, votam cu Klaus Johannis. Categoric!

Mie imi place tacerea lui Johannis, indiferent de ce spun analistii lu’ peste prajit, care va manipuleaza in fel si chip! Eu m-am saturat de palavrageala, de vorbarie goala! M-am saturat de bancuta de la poarta. Johannis are fapte, incontestabile. Sibiul este martor, fara drept de apel. Ponta nu are nimic notabil in portofoliul sau, decat minciuni, plagiat, aparat corupti, baroni, etc…, iar restul e… cancan, dragii mei!

Cu respect,