Mai sunt cateva veri

In aceste zile in care poporul roman a luat-o razna rau, nu pot decat sa postez aceasta minunata poezie, si aceasta minunata melodie, superbe amandoua. Restul, sa gandeasca fiecare pentru el, in liniste. Cine nu gandeste cu propria lui minte, risca sa fie manipulat foarte usor, si sa devina o victima sigura, a celor care stiu ce fac si ce vorbesc.

Va doresc tuturor un WE cat mai racoros, si multa intelepciune de sus, adica de la Dumnezeu ! Numai asa veti putea vedea lumea aceasta, asa cum este ea in realitate. Si nu uitati, ca ziua de maine nu ne apartine.

Mai sunt cateva veri
de trait sub soare.
Cateva cantece si taceri
roditoare.

Cativa stralucitori
ani de ramura verde si flori.
Cateva popasuri cu sfat
si vin in pahare de turnat.

Cateva sarutari mai sunt,
pana la sarutarea ta pamant.
Nu va certati, prieteni drumeti,
pentru nalucirile-acestei vieti.

Magda Isanos

Cu respect,

Nu ma iubi

Eu nu regret povestea de iubire,
dar e nespus de trist si de ciudat
sa simti c-asemeni unui fir subtire
ceva frumos din tine s-a sfarmat.

Si nu mai stiu anume ce, si-anume cand,
caci toate ca-ntr-un vis s-au petrecut
de-ti vine sa pornesti, pe altii intreband
de-au fost aievea cele ce-au trecut.

Magda Isanos – Eu nu regret

Cu respect,

Murim… ca maine

E-aşa de trist să cugeţi că-ntr-o zi,
poate chiar mâine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voioşi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne, atâta soare
o să mai fie-n lume după noi;
cortegii de-anotimpuri şi de ploi,
cu păr din care şiruie răcoare…

Şi iarba asta o să mai răsară,
iar luna tot aşa o să se plece,
mirată, peste apa care trece-
noi singuri n-o să fim a doua oară.

Şi-mi pare-aşa ciudat că se mai poate
găsi atâta vreme pentru ură,
când viaţa e de-abia o picătură
între minutu-acesta care bate

şi celălalt – şi-mi pare nenţeles
şi trist că nu privim la cer mai des,
că nu culegem flori şi nu zâmbim,
noi, care-aşa de repede murim.

Magda Isanos

Picatura pahar

Cu respect,