„Tandretea lacustelor” sau „Da-i in masa, ca oricum moare toti!”

Motto: „Ce ma, credeai c-ai scapat?!” (Tandretea lacustelor)

Tandretea lacustelor Victor Rebenciuc

Geniala aceasta imagine din film, a marelui actor Victor Rebenciuc, alias Jorj, din filmul „Tandretea lacustelor”, imagine care ne arata un om distrus, terminat, dezorientat, nauc, care pur si simplu, nu intelege ce i se intampla! El era Sistemul, o parte a lui, o rotita, dar o rotita importanta, care acum este aruncata la gunoi, dupa ce a fost folosita. „Ce ma, credeai c-ai scapat…?!” Doamne ce replica geniala, simpla si geniala, valabila pentru noi toti, vanat sau vanator, deopotriva! Cum sa devina vanatorul vanat? Cum? Asa ceva parea imposibil in sferele rarefiate ale puterii lacustelor!

Acum o saptamana si mai bine, vorbeam cu un amic pe Facebook. La un moment dat, acest amic, imi recomanda cu insistenta si caldura maxima, un film: „Tandretea lacustelor”. Recunosc ca titlul filmului mi-a placut instantaneu. Adica a fost dragoste la prima vedere, sau mai bine zis, la prima auzire, sau si mai corect spus, la prima citire, pentru ca „vorbeam” pe Mess-ul FB-ului.

Dupa cateva zile, am avut timpul necesar sa vad si filmul „Tandretea lacustelor”, recomandat cu atata caldura de catre amicul meu. L-am gasit pe internet. M-am asezat in fata calculatorului, si am dat play. Rezultatul? Am vazut un film zguduitor, memorabil, adica de neuitat, un film genial, senzational, minunat, international ca subiect si calitate, adica cu un mesaj valabil la nivel mondial! O mica capodopera „Made in Romania”. Un film care arata cu maxima fidelitate, situatia lumii noastre mioritice, a „democratiei romanesti originale”, comunisto-securisto-fascista, dar si a democratiei mondiale. Filmul descrie noua, dar si atat de vechea oranduire pamanteasca, in care, de-a lungul secolelor, cei puternici si fara de scrupule, ii vaneaza, ii fura, ii mint, ii ucid si ii prostesc (manipuleaza) pe toti cei mici, prosti si ignoranti. Pe iepuri, adica. Pe iepurii creduli. Pe iepurii prosti, lasi, fricosi, ignoranti si manipulabili. Pe iepurii care la randul lor sunt oricand dispusi a fi ticalosi, criminali, corupti si coruptibili, pentru bani si pentru putere. Pe iepurii lacomi si nesatui de bani, de putere, de functii si de privilegii, cu orice pret. Pe toti iepurii care cred in oamenii ticalosi, si in promisiunile lor mincinoase. Pe iepurii fara scrupule, care se pot transforma oricand din vanat in vanator, si viceversa, dar niciodata in oameni adevarati, in oameni de caracter, de onoare, demni, de incredere, morali, cinstiti, incoruptibili. Dupa parerea mea, „Tandretea lacustelor”, este cel mai bun film romanesc de dupa 1989, si nu numai. Este printre cele mai bune filme romanesti, gen: „Inghititorul de sabii”, „Reconstituirea”, „Glissando”, „De ce trag clopotele Mitica”, etc…

Cand am inceput sa vizionez filmul, credeam ca este iar un film din acela tipic romanesc, de dupa Lovilutie, cu subiecte imbecile, filme premiate la Cannes, adulate si indragite de semidocti. M-am inselat! Ce bine ca m-am inselat! Filmul ne arata o clasa de „oameni de afaceri” securisto-comunisti, fara scrupule, patrihoti mai mult sau mai putin alfabetizati, ale caror succesuri in viata, in covarsitoarea lor majoritate, isi au originea si radacina in infernala masinarie comunisto-securista, de dinainte de 1989, si de dupa aceea. Intr-o lume romaneasca arida ca un pustiu noroios crapat, un leitmotiv al filmului, in ceea ce priveste omenia, iubirea de oameni, de tara, dreptatea, cinstea si corectitudinea, demnitatea, bunul simt, etc… oamenii se vaneaza intre ei zi si noapte, fara incetare, si fara mila. Nimeni nu este ceea ce pare a fi. Aproape toti poarta cate o masca sau mai multe. Romania este o lume a noroiului bolborositor, a noroiului aruncat permanent la suprafata, a oamenilor noroi, unde oamenii se vaneaza unii pe altii in permanenta, asa cum tot in permanenta, vulcanii noroiosi, arunca zi si noapte noroi, la suprafata pamantului. Metafora este geniala. La fel este si in lumea larga, nu doar in Romania. Noroiul bolboroseste peste tot, dar la noi totul este la maxim. Cetateanului spectator, iepurasului credul, nu i se lasa nici o speranta de mai bine. Nici acum, dar nici in viitor. Adevarul este crunt, dar si izbavitor de iluzii desarte. Dupa vizionarea acestui film, ne dam seama ca acesta este adevarul in Romania, dar si in lume! Realism total, nu doar romanesc. „Tandretea lacustelor”, un film cat 25 de ani, cat o viata sau o intreaga istorie mincinoasa si criminala a Romaniei, dar si a umanitatii.

„Ce ma, credeai c-ai scapat” dupa sclavagism, dupa feudalism, dupa dictatura, dupa fascism, dupa comunism, dupa atatea mizerii omenesti posibile, credeai c-ai scapat?! Credeai c-ai scapat mai iepuras?! Credeai ca in „democratie” este altfel, adica ca ai scapat?! Nici gand! Oricand si oriunde este cineva cu o pusca la ochi, iar tu esti in catarea si in bataia pustii. Oricand si oriunde este cineva care este dispus, si vrea sa te vaneze, pe tine, si tot ce ai tu. „Ce ma, credeai c-ai scapat?!” Tot timpul esti in bataia pustii, si in catarea cuiva! Tot timpul! Nu uita asta! Mizeria umana, adica lacusta, lacusta umana, ca este mancator de ceapa cu telemea si bautor de tuica pe plaiurile mioritice, sau mancator de caviar si bautor de sampanie frantuzeasca in lumea buna a occidentului, sau bautor de votca in Rusia, tot te va vana! Jocul este acelasi, oriunde si oricand, sub diferite forme, unele mai subtile, altele mai mitocanesti, ca in romanica sau Rusia de exemplu. Iepurasii alearga, iar Dracu’, prin reprezentantii lui din lumea noastra, vaneaza, ii vaneaza! Calaii si victimele lor, traiesc intr-o simbioza perfecta! Calaii cred ca ei nu vor fi niciodata victime, ca Jorj, iar victimele viseaza sa fie si ele calai. Acesta este jocul!

Concluzia filmului, este la fel de geniala ca intreg filmul: „Firati-ai dracu’ cu totii!” Nici nu putea sa fie alta. Ai lu’ Dracu’ sunt toti acesti nelegiuiti criminali si ticalosi, care isi bat joc de vietile noastre, de noi toti, in Romania sau aiurea. Mergeti la vot! Votati-i iar, ca sa aiba ce vana! Eu am sa stau acasa, si am sa ma uit la voi. La iepurasii creduli si prosti! La iepurasii oricand dispusi sa alerge in bataia pustii pentru iluzii. Cineva este deja cu pusca la ochi, si v-a luat deja in catare! Este doar vorba de timp, atat! „Ce ma, credeai c-ai scapat?!”, ni se adreseaza tuturor vanatorul! Nimeni nu este scutit! Vanatorul poate sa fie cine nu te astepti, si din dreapta, si din stanga, si din centru, si din familie, si dintre prieteni, asa cum a fost si pana acum. Nici macar mamele nu scapa de furia lacustelor. Sunt ucise cu sange rece pentru bani. Discutia din avion, geniala si ea, ridica pentru totdeauna valul lumii puterii din Romania, dar si din lumea larga. Adevarul este dureros, dar eliberator. Dupa ce-l realizezi si-l accepti, esti cu adevarat liber! Ai scapat! Te-ai dezintoxicat, te-ai exorcizat de magia raului, de magia minciunilor! Toti cei din lumea politica, religioasa, a serviciilor, media, cultura si sport, si nu numai, in care tu crezi, pentru care tu suferi si te zbati, pentru care tu militezi si iti spargi capul cu placere, pe care tu ii adulezi, ii votezi si ii ajuti sa ajunga ei la putere si la banii tai, au un singur mesaj pentru tine iepurasule: ia-le tot ce poti la prosti, si zaharul din ceai, si… „Da-i in masa, ca oricum moare toti!”, o alta replica geniala si memorabila din acest film. Tu nu contezi pentru ei, decat ca iepuras. Un iepuras care alearga disperat pe valurile de noroi uscate si crapate ale vietii sale de vanat fara sanse. Pentru ei, esti doar vanat, si nimic mai mult. O sluga. Un sclav. Un nimeni. Esti doar un furnizor de bani si de servicii, adica de taxe si de voturi, pentru ei si mafiile lor. Esti doar un prost prostit, atat, si nimic mai mult. Meriti cel mult un glont, caci ei or sa fie pentru totdeauna, atat la putere, cat si in opozitie, pentru ca toate partidele sunt ale lor. Si cel de stanga, dar si cel de dreapta, nu-i asa?! Si uite asa or sa stea ei pentru totdeauna la putere. La putere sau in opozitie sunt tot ei, lacustele, comunisto-securisto-fascistii. Ei, nu altii. Geniala discutia din avion! Asa este peste tot in lume, nu doar in Romania. Nu uitati asta! Lumea noastra, este condusa doar de cine trebuie! Nu va mai faceti iluzii desarte, nimeni nu scapa de asta.

–  „Iepurasule, sa stii ca m-am mai gandit. Nu avem nevoie de un partid, avem nevoie de doua partide.”

– „Doua partide?”

– „Da, unul de stanga, si unul de dreapta! Ambele facute de noi, si-ai nostri.” 

– „Exceptionala idee coana Lizico!”

–  „Si in felul asta, ne uita Dumnezeu la putere…”

– ” Nu draga, in felul asta ne uita Dumnezeu si la putere, si in opozitie!” 

Genial acest dialog! Genial! Daca recunoateti in acest dialog partide ca PSD si PNL, adica „Ciuma Rosie” si toti satelitii lor care au fost inventati de-a lungul acestor ani de complexul securisto-comunisto-fascist din romanica, ca sa ne prosteasca pe toti, nu sunteti deloc departe de adevar, sunteti exact in „Tandretea lacustelor”.

Concluzia: „Firati-ai dracu’ cu totii!”  („Tandretea lacustelor”)

Va recomand la randul meu, sa vizionati acest film. Merita! Nu o sa va para rau de timpul „pierdut”, garantez pentru asta! Apoi, relax! Dumnezeu este mai mare ca ei. Daca intelegeti ce vreau sa spun. Nu o sa-i uite la putere, asa cum cred ei. Dumnezeu ne-a transformat de mult prin Isus Hristos, daca vrem si noi asta, din iepurasi, in invingatori ai vanatorilor cruzi si fara scrupule, ai nelegiuitilor. Trebuie doar sa aveti incredere ca asa este. Atat!

Ar mai fi multe de spus despre acest film, dar va las si pe dumneavoastra sa-l descoperiti, si sa-i savurati povestea si metaforele. Distributia este minunata, exceptionala, iar jocul actorilor, sclipitor, impecabil. Toti joaca perfect! Dupa vizionare, ramai fara cuvinte. O sa aveti nevoie de putin timp si de putina tacere, de ceva timp pentru reflectie, pentru gandurile explodate in minte, ca glontul in iepuras. Mintea si sufletul va vor fi pline de… numai dumneavostra veti sti de ce or sa fie pline, asa cum numai eu am stiut, in ceea ce ma priveste.

Tandretea lacustelor, nu filmul, ci tandretea insasi, nu este altceva decat o copulare gretoasa si mizerabila, pe furate si pe inselate, atat la propriu, cat si la figurat, din interes, pentru putere si pentru bani. Atata poate lacusta. Atat pot lacustele. Aceasta este toata tandretea de care este capabila lacusta. Lacustele. Iubirea curata, adevarata, frumoasa, dezinteresata, este pandita totdeauna de un Macelaru’. Campionul. Campionul tuturor faradelegilor, al crimei, al prostiei, al slugarniciei si al intunericului mintii si sufletului. In urma lor, lacustele lasa numai dezastru si moarte. Lasa pustietati de noroi uscat si crapat, fara viata, fara valori, si pline de cadavre. Nimic bun nu ramane in urma lacustelor, pentru ca lacustelor nu le pasa de nimeni, decat de ele, dupa principiul: „Da-i in masa, ca oricum moare toti!” Nu-i asa?!

Multumesc Eugen Stanciu!

„Tandretea lacustelor” (2002)

Regia: Dan Necsulea

Scenariul: Eugen Pretorian

Distributia

Vizionare placuta!

Cu respect,

P.S. Astept comentariile dumneavostra, dupa vizionare, daca doriti. Mi-ar face mare placere sa discutam. Dupa cum ati observat, acest film nu este promovat deloc. Oare de ce?! Cred ca stim raspunsul.

Note de Facebook

Valoare Vs. Mediocru

de Danut Tanase la 1 februarie 2011 la 21:31
 

Astazi l-am vazut si am trecut pe langa marele, imensul, fabulosul actor Mircea Albulescu. Era in statia de autobuz si astepta cuminte la -9 C masina RATB care sa-l duca probabil spre teatru. Isi stergea cuminte cu o batista, lacrimile aparute din cauza gerului. M-am oprit si l-am privit cateva secunde… Mi-a venit brusc in minte faptul ca pacaliciul vorbaret de Florin Piersic, a fost primul imortalizat pe proaspatul walk of fame stars-ul romanesc ! Si AIA, ca nu pot sa le spun altfel, care au facut asta, adica alegerea, declarau cu emfaza la televizor in discursuri sforaitoare, ca trebuie sa ne respectam valorile din teatrul si cinematograful romanesc. ASTIA, ca nu pot sa le spun altfel, mai intai trebuie sa invete ce ESTE o valoare fata de un simplu actor vorba lunga, destul de mediocru si de cabotin. Se va putea compara vreodata Florin Piersic cu Mircea Albulescu ?! NICIODATA ! In vecii vecilor ! Ce-o fi in capul nostru oameni buni ? Chiar ne-am prostit de tot ? Totul este o manea ?

PerspiCACUL Cartarescu!

de Danut Tanase la 26 aprilie 2011 la 15:27
 
Circula pe FB-ucii astia un text cu perspiCACUL Cartarescu cum ca ce tare i-a tras-o el lu’ Crin Antonescu intr-un articolas mizer din Evenimentul Zilei. Eu imi pun o singura intrebare: De ce nu este la fel de perspiCAC acest Cartarescu si cand este vorba de ALTII. De Basescu si ai lui par egzamplu’. Ba, cand este vorba de astia, de BaSECU si hoarda lui de hoti si de ucigasi, Cartarescu nu mai este la fel de perspiCAC. Ba chiar sufera de orbu’ gainii. Ii piere asa dintr-o data spiritu’ ala critic si de analiza, de caterinca si de zeflemea. I se cocleste instantaneu intelighentia aia a lui care sclipeste a tinichea portocalie, si se amneziaza pe loc la creiere, de nu-si mai aduce aminte nimic despre BaSECU si gasca lui de hoti si de profitori.

Aaaa, sa nu credeti cumva ca ma dau in vant dupa Crin, Ponta si USL, nici pomeneala de asa ceva, niste panarame la fel ca si clica de hoti si de criminali ai lu’ Basescu. Dar macar asa… de dragul adevarului, trebuie sa avem si noi o reactie normala si corecta. Ca altfel poa’ sa creada poporu’ ca o fi frun geniu neanteles Cartarescu asta, ca si unicul sau cititor, BaSECU. Care nu reuseste neam sa-i citeasca opera… pentru ca e scrisa prea adanc, asa cum si graieste vocea patriotului nationale, perspiCACUL Cartarescu! Sa-i zic sictir?!

Cu respect,