Cartea Vietii

Motto: „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata.”

Dupa episoadele in care am vorbit despre moarte, despre moartea intai si despre moartea a doua, astazi, vreau sa vorbesc despre, viata, adica despre Carte Vietii. Cartea in care sunt scrisi toti cei salvati din pacat si din moarte prin Isus Hristos si Tatal Sau. Este un subiect pe care l-am anuntat de mult timp pe acest blog. Iata ca acum a venit si vremea lui. Desi pare un pic greu de inteles la prima vedere, adevarul despre Cartea Vietii poate sa fie descifrat foarte simplu, daca ai mintea deschisa spre adevar, daca te bazezi doar pe ceea ce ne spune Dumnezeu in Biblie, si daca vrei sa renunti la tot balastul de invataturi gresite din religia asa zis crestina despre acest subiect, subiect atat de putin discutat in Crestinismul SRL. In loc sa ne informam singuri citind Biblia, prefeream sa ii dam cu popa si cu pastorul miluieste, si aleluia, aleluia, in loc sa ne gandim cu adevarat la ceea ce credem, si de ce credem asa. Este mai comod sa pupi morti, citeste MOASTE, sa aprinzi lumanari, sa pupi icoane, adica lemne si carpe fara viata, sa crezi in ceea ce spune popa sau pastorul sau te miri cine, decat sa gandesti tu, cu creierul daruit tie de bunul Dumnezeu.

Asa cum spuneam si in celelalte posturi de pana acum, in care tangential am vorbit despre Cartea Vietii, Biblia ne spune ca inca de la intemeierea lumii exista Cartea Vietii, si o sa vedem cum. Invatatura despre Cartea vietii este o invatatura foarte interesanta a Bibliei, o invatatura care se potriveste perfect in puzzle-ul Evangheliei Vesnice. Aparent, textele din Biblie care vorbesc despre acest subiect, par a se contrazice unele pe altele in afirmatiile legate de subiect, dar in realitate, ele sunt in perfecta armonie. Hai sa vedem care este adevarul. Ca de obicei, vom constata ca la Dumnezeu, lucrurile sunt extreme de simple si usor de explicat, daca vrei sa intelegi cum trebuie, si daca privesti deschis lucrurile. Spuneam ca numele tuturor oamenilor care au trait vreodata pe acest Pamant, pe aceasta planeta, au fost scrise initial in Cartea Vietii, datorita lui Isus Hristos. Pe planeta Pamant, omul isi traieste viata, apoi moare, si abia dupa aceea, la sfarsitul veacurilor, adica dupa ce istoria pacatului se va fi incheiat, vine judecata. Iata un text care ne spune exact asta: “Si, dupã cum oamenilor le este rânduit sã moarã o singurã data, iar dupã aceea vine judecata”. (Evrei)  Acest text ne spune un lucru foarte simplu de inteles: dupa moartea lor, oamenii, mortii, stau in morminte dormind somnul mortii intai si terminarea istoriei pacatului de pe planeta Pamant. Sa vedem ce se intampla dupa moarte cu fiecare om. Sunt doar doua posibilitati, doua ipostaze in care moartea il poate surprinde pe om:

a) de partea lui Hristos, si ramane in Cartea Vietii, fiind salvat de Isus Hristos din pacat si din moarte.

b) de partea lu’ Dracu’, si atunci este sters din Cartea Vietii, adica moare in iazul de foc, care este moartea a doua, cea pentru totdeauna, cea vesnica.

Asa cum stim din Evanghelia Vesnica, Hristos este viata si neprihanire, iar Dracu’ este pacat si moarte. Nu este nimic complicat de inteles. Ce inseamna asta in raport cu Cartea Vietii? Simplu de raspuns: in Cartea Vietii raman si sunt doar numele celor care apartin lui Isus Hristos, adica doar numele celor salvati de Isus, pentru ca ei au dorit asta, numele celor neprihaniti prin Isus si cu ajutorul lui Isus, iar cei care au murit ca robi, ca apartinatori ai lu’ Dracu’, adica pacatosii, nelegiuitii fara de Hristos, pentru ca l-au refuzat in timpul vietii lor, nu mai sunt scrisi, nu mai figureaza in Cartea Vietii, pentru ca au fost stersi de Isus Hristos din aceasta carte, care este a Lui si numai a Lui! Pentru ca numai El, Hristos, este VIATA, Diavolul, Satana, Dracu’ fiind doar MOARTE. In Cartea Vietii Mielului, adica a lui Isus Hristos, raman scrise si sunt doar numele celor care alcatuiesc adevarata biserica, si adevaratul popor al lui Dumnezeu din toate timpurile, si din toate neamurile. Numele celor care l-au acceptat pe Isus Hristos ca Dumnezeu Salvator din pacat si din moarte. Simplu, nu-i asa ?! Iata si textele biblice care sustin aceste afirmatii:

cazul a) “Cel ce va birui, va fi îmbrãcat astfel în haine albe. Nu-i voi sterge nicidecum numele din Cartea Vietii, si voi mãrturisi numele lui înaintea Tatãlui Meu si înaintea îngerilor Lui.” (Apocalipsa)
Observati ca numele lui, al biruitorului, al salvatului de catre Isus, si prin Isus, era deja scris in Cartea vietii, si va ramane acolo, adica nu va fi sters niciodata din Cartea Vietii. Intrebare: cand a fost scris acest nume in Cartea Vietii? Raspuns: la nastere. Cand este sters sau ramane definitv in Cartea Vietii, numele unui om? Raspuns: dupa moartea omului. O sa vedem mai departe de ce este asa, si nu altfel.

“Si pe tine, adevãrat tovarãs de jug, te rog sã vii în ajutorul femeilor acestora, care au lucrat împreunã cu mine pentru Evanghelie, cu Clement si cu ceilalti tovarãsi de lucru ai mei, ale cãror nume SUNT SCRISE în Cartea Vietii.” (Filipeni)
In acest context, vreau sa spun, sa repet, ceea ce am spus mereu, si anume ca: judecata, este numai pentru Satana si ingerii lui, precum si pentru toti aceia care ii vor urma in viata lor, devenind poporul lu’ Dracu’, si ea consta in retragerea vietii date de Dumnezu lor, pentru ca ei singuri au refuzat-o, refuzandu-l pe Dumnezeu Tatal si pe Fiul Sau Isus Hristos, ca Salvator. Consecinta alegerii lor, va fi o pierzare vesnica de la fata lui Dumnezeu, autorul vietii si al neprihanirii, adica moartea a doua. Asta este tot. Dupa cum vedeti, urmasii lui Isus Hristos stiu ca numele lor este scris in Cartea Vietii. Nu au niciun dubiu ca asa este. Ei stiu ca atata timp cat cred in Isus si raman credinciosi Lui, iubind neprihanirea Sa si dorind ca si ei sa fie facuti neprihaniti de Isus, vor fi acolo, in Cartea Vietii.

cazul b) Pacatosii ce fac in timpul vietii lor? Asta fac: „Adaugã alte nelegiuiri la nelegiuirile lor (in timpul vietii, si mor ca pacatosi, iar consecinta este ceea ce urmeaza in text), si sã n-aibã parte de îndurarea Ta! Sã fie stersi din Cartea vietii, si sã nu fie scrisi împreunã cu cei neprihãniti!” (Ps. 69)  Ce intelegem din acest text? Ca si numele acestor nelegiuiti, pacatosi, care au ramas pana la sfarsitul vietii lor cu Dracu’, au fost scrise in Cartea Vietii la nasterea lor, dar acum, dupa moartea lor, pentru ca au ramas fideli Satanei si implicit pacatului, numele lor sunt sterse din Cartea Vietii, pe buna dreptate, si vor muri de moartea a doua. Asa cum bine stim din Biblie, Isus nu are nimic in comun cu Dracu’, asa cum viata nu are nimic in comun cu moartea, si neprihanirea nu are nimic in comun cu pacatul, asa cum Iadul nu are nimic in comun cu Raiul. Simplu de inteles, nu-i asa?! Trebuie doar sa vrei. Iata si un alt text care spune acelasi lucru: “Domnul a zis lui Moise: “Pe cel ce a pãcãtuit împotriva Mea, pe acela îl voi sterge din cartea Mea.” (Exod)  Din care Carte il va sterge Dumnezeu pe pacatos?! Evident ca din Cartea Vietii, nu din alta carte. Acest verset din Exod mai are un rol, acela de „traducator”. Acest verset, „traduce” pentru noi, ce vrea sa insemne stergerea cuiva din Cartea Vietii, si explica cumva textele din Apocalipsa, care aparent contrazic ceea ce am spus pana aici. Sunt texte mai greu de priceput pentru unii, pentru toti cei care nu iau in calcul toate afirmatiile Bibliei pe acest subiect, dar despre asta vom vorbi mai departe. Altfel spus, acest verset poate sa sune si asa: Pe cel ce a pacatuit impotriva Mea pana la sfarsitul vietii lui, pe acela il voi sterge din cartea Mea. Rezultatul acestei stergeri din Cartea vietii, este acesta: „Oricine n-a fost gasit scris in Cartea Vietii, a fost aruncat in iazul de foc (moartea a doua).” (Apocalipsa)

Concluzia la tot ceea ceea ce am discutat pana acum, este aceasta, si este cea biblica:

“Nimic întinat nu va intra în ea (In Imparatia lui Dumnezeu), nimeni care trãieste în spurcãciune si în minciunã (adica in pacat, in nelegiuire), ci numai cei scrisi în Cartea Vietii Mielului. Oricine n-a fost gãsit scris în Cartea Vietii, a fost aruncat în Iazul de foc.” (Apocalipsa)  Stim acum ce este Iazul de foc: este moartea a doua. Moartea vesnica. Moartea definitiva si irevocabila. Acest text ne mai spune ceva, ceva foarte important, cum ca aceasta Carte a Vietii, devine evidenta clara si sigura, singura valabila si adevarata intre cer si pamant, a tuturor celor salvati de si prin Isus Hristos, de-a lungul veacurilor. Altfel spus, in Cartea Vietii se gasesc numele tuturor celor salvati de Dumnezeu Tatal prin Fiul Sau Isus Hristos, ei, cei salvati, formand, asa cum am mai spus, adevaratul si singurul popor al lui Dumnezeu din toate timpurile, si singura si adevarata biserica a lui Dumnezeu din toate timpurile. Cine nu este scris in aceasta Carte a Vietii, nu exista sau mai bine spus, nu va mai exista niciodata intre cer si pamant. Cartea Vietii este singura evidenta a tuturor celor salvati de-a lungul veacurilor. Iata ce simplu este. Sa recapitulam: dupa moartea oricarui om, daca a fost cu Dumnezeu si l-a acceptat ca Salvator, numele lui ramane scris in Cartea Vietii, daca l-a refuzat pe Dumnezeu si a ramas cu Dracu’ pana in ziua mortii lui, numele i se sterge din Cartea Vietii, si moare vesnic in Iazul de foc care este moartea a doua. Asta este tot. Sa nu uitam niciodata, niciodata ca initial, adica de la inceputul lumii si pana la sfarsitul ei, noi toti am fost scrisi in Cartea Vietii, si tot de la inceput, Dumnezeu a spus clar oamenilor, ca pacatosii nu vor avea niciodata acces in Imparatia Sa. Niciodata.

Nu vreau, nu intentionez, si nu am sa ocolesc textele din Biblie care aparent imi “pun probleme”, adica aparent, contrazic tot ceea ce am spus si sustinut pana acum. Iata textele:

“Si toti locuitorii pãmântului i se vor închina, toti aceia al cãror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în Cartea Vietii Mielului, care a fost înjunghiat. Fiara, pe care ai vãzut-o, era, si nu mai este. Ea are sã se ridice din Adânc, si are sã se ducã la pierzare. Si locuitorii pãmântului, ale cãror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vietii, se vor mira când vor vedea cã fiara era, nu mai este, si va veni.” (Apocalipsa)

Al doilea text care spune acelasi lucru, este acesta: „Fiara pe care ai vazut-o era, si nu mai este. Ea are sa se ridice din Adanc si are sa se duca la pierzare. Si locuitorii pamantului, ale caror nume n-au fost scrise de la intemeierea lumii in Cartea Vietii, se vor mira cand vor vedea ca fiara era, nu mai este, si va veni.” (Apocalipsa)

Aparent, aceste doua texte, contrazic afirmatiile anterioare, cum ca noi toti suntem scrisi de la inceputul lumii, fiecare la vremea lui, in Cartea Vietii, dar atentie, aceste texte, tocmai asta spun si ele: Cartea Vietii exista de la intemeierea lumii, si in ea, sunt toate numele, mai putin ale celor care de-a lungul veacurilor s-au inchinat lu’ Dracu’ pana la sfarsitul vietii lor, si de aceea nu mai sunt in Cartea Vietii. Haideti sa analizam putin aceste texte. La o prima vedere, superficiala, ele, textele, neaga sau infirma tot ceea ce am spus pana acum. Oare asa sa fie?! Sa gandim un pic, zic, ca d’aia avem un creiere in cap! Este la mintea oricui care mai si gandeste cu creierul din dotare, ca toate generatiile pamantului nu au cum sa stea in fata ultimei fiare, pentru ca nu au cum. De ce? Pentru ca toti sunt morti, cu exceptia ultimei generatii care va fi in viata la a doua venire a lui Isus Hristos. Atentie mare insa, poate ca textele s-ar putea sa ne spuna altceva decat intelegem noi la prima vedere. Aceste texte se inteleg simplu, daca intelegem cine este Fiara. De-a lungul veacurilor si a istoriei lumii noastre, aceasta Fiara, a fost, este si va fi in toate timpurile, pana la sfarsitul lumii, aceeasi: Dracu’. Fiara este… Dracu’ si ingerii lui. Sigur ca aceasta Fiara s-a „intrupat” de-a lungul veacurilor in tot felul de forme: imperii nelegiuite si criminale, sclavie, dictaturi criminale gen comunism si fascism, etc…, dar in spatele tuturor acestor nelegiuiri si nelegiuiti care au creat de-a lungul veacurilor aceste monstruozitati, a stat TOTDEAUNA, TOTDEAUNA: Dracu’ impreuna cu ingerii lui cazuti, demonii, dracii.  Acestei fiare, Dracu’, i s-au inchinat si i se vor inchina, toti cei care au fost sau vor fi stersi dupa moartea lor din Cartea Vietii sau in viata fiind, cazul pamantenilor ultimei generatii, care primesc semnul Fiarei. Toti acestia nu au cum sa figureze in Cartea Vietii, si de aceea exista afirmatia ce ei nu au fost acolo de-a lungul veacurilor, in sensul ca ei au fost stersi de acolo. Asa trebuiesc intelese aceste texte. In acest context trebuiesc privite aceste texte. De la intemeierea lumii si pana la sfarsitul ei, fiecare om a murit fie fiind de partea lui Hristos, fie fiind de partea lu’ Dracu’. Cei care au murit de partea lui Hristos sunt in Cartea Vietii, iar cei care au murit fiind de partea lu’ Dracu’, nu mai sunt in Cartea Vietii, pentru ca au fost stersi, desigur, de la intemeirea lumii, si pana la sfarsitul ei. De ce? Pentru ca ei au murit ca inchinatori si slujitori ai lu’ Dracu’. Exact asta spun cele doua texte de mai sus: “Si toti locuitorii pãmântului i se vor închina, toti aceia al cãror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în Cartea Vietii Mielului, care a fost înjunghiat..” Altfel spus, in lumina celor prezentate, si ca sa intelegem mai bine, acest text poate sa sune cam asa: Si toti locuitorii pamantului care au murit ca inchinatori ai Satanei, de la intemeierea lumii si pana acum, nu mai sunt scrisi, adica nu mai figureaza, in Cartea Vietii Mielului. Ei nu mai au cum sa ramana acolo, in Cartea Vietii Mielului, fiind stersi din ea, de la intemeierea lumii, si pana la ultima generatie. Altfel spus, dupa moartea fiecarui inchinator al Satanei, numele lui este sters din Cartea Vietii. Asta inseamna „al caror nume n-a fost scris”, adica nu mai figureaza, al caror nume nu mai este scris in Cartea Vietii Mielului, fiind sters, pentru ca nu mai are cum sa mai figureze acolo, din motivele aratate deja pana aici, conform principiului din aceste doua versete deja prezentate: “Pe cel ce a pãcãtuit împotriva Mea, pe acela îl voi sterge din cartea Mea.” si doi: Sã fie stersi din Cartea vietii, si sã nu fie scrisi împreunã cu cei neprihãniti!”

M-am repetat putin,  putin mai mult, dar nu-i nimic. Este bine asa. Cred ca ati prins deja idea, iar repetitia, asa cum se stie, este mama invataturii.

Acum am sa va mai dau un text, care va poate ajuta sa intelegeti acest gen de afirmatie: „de la intemeierea lumii”, ca in cele doua texte de mai sus:
“Întelepciunea lui Dumnezeu a zis: „Le voi trimite prooroci si apostoli, pe unii din ei îi vor ucide, iar pe altii îi vor prigoni, ca sã se cearã de la acest neam, sângele tuturor proorocilor, care a fost vãrsat de la întemeierea lumii. De la sângele lui Abel, pânã la sângele lui Zaharia, ucis între altar si Templu, Da, vã spun, se va cere de la neamul acesta!” (Luca)
Aceste texte, mesaje de la Dumnezeu, cele doua prezentate mai sus, dar si acesta, au ceva similar in ele, aceleasi cuvinte „magice”: de la întemeierea lumii. Ce vor sa spuna de fapt ele, textele ? Ca practic, toti oamenii se fac “vinovati” de toate, intr-un fel sau altul, adica in bine sau in rau, de la intemeierea lumii si pana in ultima zi a ei. De la Abel, prima victima pacatului, si pana la ultima generatie de oameni ai planetei Pamant, fiecare a decis de partea cui este. De partea lui Hristos sau de partea Satanei. Fiecare generatie a perpetuat atat pacatul cat si neprihanirea, si prin neamurile de oameni traitori pe acest pamant, acestea, pacatul si neprihanirea, au ajuns pana in zilele noastre, si vor ajunge pana la ultima generatie. Nimeni nu este in afara conflictului dintre Satana si Hristos, nimeni nu poate sa fie neutru in aceasta batalie pe viata si pe moarte. Acum, si in acest context, talcuirea textelor care aparent neaga ceea ce am spus initial, ca numele noastre, ale tuturor, sunt scrise initial in Cartea Vietii, este usoara si sigura. Toti cei care de-a lungul veacurilor au slujit lui Satana prin ramanerea in pacat, ca si cei care au ucis proroci si apostoli, de la Abel si pana la ultimul pamantean, adica de la intemeierea lumii, si au sigilat acest lucru prin moartea lor, ii da dreptul lui Dumnezeu sa ceara socoteala tuturor celor care au facut asta de-a lungul veacurilor, de la intemeierea lumii si pana la ultima generatie, asa cum ii da dreptul lui Dumnezeu, sa-i stearga din Cartea Vietii pe toti cei care au murit ca dusmani ai Sai si ai Fiului Sau. Este acelasi principiu al continuitatii. Ei, pacatosii, nu sunt in Cartea Vietii de la intemeierea lumii si pana in ultima zi, cand unii isi vor sigila apartenenta la cauza lui Satana, in viata fiind. Daca iubesti neprihanirea lui Hristos si a Tatalui Sau, si daca crezi in Hristos pana la moarte, urmandu-L, ramai scris in Cartea Vietii, iar daca nu, vei muri ca rob al lu’ Dracu’, asa cum te-ai si nascut, si vei fi sters din Cartea Vietii, si astfel, vei pieri vesnic, de moartea a doua, Iazul de foc.

Va rog dragi cititori sa nu uitati niciodata, niciodata, asta:

“În El (Hristos), Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana înaintea Lui…” Dumnezeu ne-a ales pe toti, ne-a dorit pe toti, sa fim toti in Cartea Vietii… Ceea ce va doresc din tot sufletul! Cartea Vietii este cartea salvatilor, cartea neprihanitilor, cartea nejudecatilor de catre Dumnezeu, cartea nemuritorilor care nu vor avea parte niciodata de moartea a doua, cartea fiilor si fiicelor lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Creatorul, Rascumparatorul, Salvatorul tuturor celor scrisi in Cartea Vietii Mielului lui Dumnezeu, care a ridicat pacatul lumii, si i-a daruit viata si neprihanirea Sa.

  • „Si am vazut pe morti, mari si mici, stand in picioare inaintea scaunului de domnie. Niste carti au fost deschise. Si a fost deschisa o alta carte, care este Cartea Vietii. Si mortii au fost judecati dupa faptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile acelea.” (Apocalipsa) … „Oricine n-a fost gasit scris in Cartea Vietii a fost aruncat in iazul de foc.” (Apocalipsa)

Iata ce frumos se imbina acest text din Apocalipsa, cu textul urmator din Daniel:

  • „In vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tau, caci aceasta va fi o vreme de stramtorare cum n-a mai fost de cand sunt neamurile si pana la vremea aceasta. Dar in vremea aceea, poporul tau va fi mantuit, si anume, oricine va fi gasit scris in carte. Multi din cei ce dorm in tarana pamantului se vor scula: unii pentru viata vesnica, si altii pentru ocara si rusine vesnica (Daniel)  Si aici, in acest text, cartea, este tot Cartea Vietii, nu alta carte. De unde stim asta? Simplu de raspuns: in carte, adica Cartea Vietii, nu sunt decat mantuitii.

“Pe viata Mea, zice Domnul, ca nu vreau moartea pacatosului.”

Plecand de la aceasta afirmatie, Dumnezeu declanseaza planul de salvare al fiintelor cazute in pacat, altele decat Satana si ingerii lui, pentru care nu mai exista cale de intoarcere. Pentru ei lucrurile sunt clare: vor muri vesnic, ca dusmani vesnici ai lui Dumnezeu. Pentru urmasii lui Adam si ai Evei, mai este o sansa, o speranta: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a oferit sa-si dea viata lui neprihanita, oamenilor cazuti in cursa Satanei, care sunt robi ai lu Dracu’, ai pacatului si ai mortii. Avand in vedere acest aspect al salvarii tuturor prin Hristos, Dumnezeu isi face o evidenta a tuturor care vor fi salvati. Aceasta evidenta se numeste Cartea Vietii. In aceasta carte, initial, sunt numele tuturor celor care se nasc, traiesc si mor pe acest pamant. Numele noastre, ale tuturor, sunt trecute in Cartea Vietii. Iata si dovada: “În El (Hristos), Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana înaintea Lui…” Deci in Hristos, putem spune ca numele noastre ale tuturor, sunt in Cartea Vietii Mielului. Datorita faptului ca in timpul vietii noastre putem oscila, trecand oricand vrem noi, din tabara lui Dumnezeu in tabara lui Dracu’, si viceversa, decizia finala daca vom ramane in Cartea Vietii sau vom fi stersi din ea, nu se ia in dreptul nostru decat dupa moartea noastra, moarte care ne pecetluieste alegerea si soarta, conform adevarului deja spus si citat mai sus, cum ca: “oamenilor le este rânduit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata”. Daca moartea ne prinde in tabara lu’ Dracu suntem stersi din Cartea Vietii, daca moartea ne prinde in tabara lui Hristos, numele noastre raman in Cartea Vietii, si vom fi inviati la a doua venire a lui Isus Hristos. Asta este tot. Biblia indica un singur moment in care suntem scrisi in Cartea Vietii, iar acesta este „inainte de intemeierea lumii”, datorita salvarii pregatita prin Isus Hristos, iar asta inseamna, la nasterea noastra in aceasta lume a pacatului si a mortii, Dumnezeu ne trece direct in Cartea Vietii, nu a mortii. Nu-i minunat?! Nu-i extraordinar?! Nu-i fantastic?! De ce face Dumnezeu asta? Iata de ce:

“Pe viata Mea, zice Domnul, ca nu vreau moartea pacatosului.”  … „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”   Sa ne bucuram! Bucurati-va!

Vestea cea mai buna legata de acest subiect, Cartea Vietii, este aceasta: inca inainte de intemeierea lumii, Tatal si Fiul s-au gandit sa-si salveze creaturile si creatia de la disparitie, in cazul unei posibile tradari a vietii si a neprihanirii, adica a lui Dumnezeu, lucru care s-a si intamplat pe planeta noastra. Inca inainte de intemeierea lumii, Tatal si Fiul Sau s-au gandit la salvarea noastra! Acesta este minunatul, superbul si gloriosul mesaj al subiectului discutat aici, astazi.

“În El (Hristos), Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana înaintea Lui…”

Acest minunat adevar despre Cartea Vieti, demoleaza minciuna satanica promovata si de bisericile asa zis crestine, cum ca Dumnezeu este doar un dictator nemilos si scelerat care vrea doar osanale, un vanator de greseli maniac si dornic de sange, de pedeapsa, de razbunare, de umilire a fiintei umane, asa cum satanic invata asa zisele biserici crestine, Bisericile SRL, care baga spaima, groaza si teroarea in oamenii lesne crezatori, la toate slujbele si la toate adunarile, ca sa ramana in biserci de frica lui Dumnezeu si a pedepselor Sale, nu din dragoste fata de Dumnezeu si fata de tot ce a facut si face El pentru noi toti. Dupa cum vedeti dragii mei, este exact invers! Caci nu-i asa:

„Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace, si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde.” (Ieremia)

Cartea Vietii

Cu respect,

 

Moartea intai si Moartea a doua (ep.3)

Motto: Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut.”

Si moartea nu va mai fi, ne spune Dumnezeu. Ce inseamna asta? Daca moartea nu va mai fi, inseamna cu nu va mai fi nici Diavolul cu ingerii lui cazuti, demonii sau dracii, nici nelegiuitii care au foat de partea lor de-a lungul veacurilor de pacat, si… nici Iadul, nu-i asa?! Stiu, aici Dumnezeu va dezamageste! Stiu, aici Dumnezeu ne arata ca nu este atat de sadic, de criminal, de dictator si de insensibil, pe cat s-a straduit din raspunteri Dracu’, sa ni-l prezinte pe Dumnezeu de-a lungul veacurilor de minciuna, prin toate slugile lui din biserici, culte, secte, religii de tot felul, ateisme, comunisme, fascisme, culturisme, citeste cultura mincinoasa, si asa mai departe. Stiu, Dumnezeu va dezamageste ca nu este nimic din toate acestea! Ati fost invatati ca Dracu’ nu exista, si ca binele si raul vin deopotriva de la o singura persoana: Dumnezeu. Gresit dragii mei! Gresit. Dracu’ exista cu adevarat, ca si Dumnezeu, si el, Dracu’, este autorul a tot ce a fost si inca este abominabil pe planeta Pamant, de la cel mai mic rau, pana la cel mai mare. Stiu ca dumneavoastra il faceti vinovat doar pe Dumnezeu, de tot ce s-a intamplat si inca se mai intampla pe planeta Pamant. Stiu ca numai El, Dumnezeu, este de vina in ochii tuturor pamantenilor. Cand ganditi asa despre Dumnezeu, inseamna ca nu stiti nimic despre El, ca nu-l cunoasteti absolut deloc, ca nu-i cunoasteti nici iubirea, nici dreptatea, nici mila, dar nici ura Sa fata de pacat. Nu siti mai nimic despre adevaratul si Viul Dumnezeu. Aveti in minte un Dumnezeu satanic, prezentat lumii de insusi Dracu’, prin toate minciunile lui despre Dumnezeu. Ati vazut cum se duce lupta in campaniile electorale de pe planeta Pamant? Fiecare arunca cu cat mai mult noroi in adversar, cu minciuni, manipulari, imagini false sau deformate despre adverasrul sau. Asa face si Dracu’ in raport cu Dumnezeu. Exact la fel! Nu cadeti in plasa lui! Nu va lasati manipulati si prostiti de Dracu’, cu minciuni despre Dumnezeu! „Si moartea nu va mai fi„, insemana disparitia totala si pentru totdeauna din Universul lui Dumnezeu, a mortii si a pacatului, precum si a autorului acestora: Diavolul, Satana, Dracu’. Inseamna ca nu va mai exista niciun iad vesnic, si ca singurul iad a fost planeta Pamant, in timpul domniei Satanei. Acesta a fost, este si nu va mai fi, singurul Iad. Asa spune Biblia. Am mai scris despre acest subiect AICI, AICI, AICI, si AICI. Cine are curiozitatea sa vada argumnetele acestei afirmatii, cum ca iadul nu este vesnic, le va putea citi in aceste posturi, si nu numai.

Ce inseamna „lucrurile dintai” ? Dragii mei prieteni si neprieteni, „Lucrurile dintai”, inseamna prima creatie, primul Adam. Adam care a cazut in pacat si in moarte, datorita Evei si a Diavolului mincinos si ucigas. Inseamna cerul dintai si pamantul dintai, care or sa piara pentru totdeauna. Aceasta prima creatie, care s-a degradat si s-a ticalosit datorita pacatului si a mortii, a Diavolului, va lua sfarsit pentru totdeauna. Va incepe astfel a doua creatie, un cer nou si un pamant nou, lumea cea noua, a celui de-al doilea Adam, Isus Hristos, Isus cel datator de proprie viata, tuturor celor care l-au acceptat ca salvator, si au fost salvati astfel din pacat si din moarte. Ceilalti, cei care nu au crezut in el, cei care i-au refuzat oferta salvatoare, care nu l-au dorit, vor merge in iazul de foc, adica moartea a doua, si vor pieri pentru totdeauna, impreuna cu mentorul, seful si stapanul lor, Dracu’. Asta spune si Biblia:

Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou, pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera, si marea nu mai era. Si eu am vazut coborandu-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfanta, Noul Ierusalim, gatita ca o mireasa impodobita pentru barbatul ei. Si am auzit un glas tare care iesea din scaunul de domnie si zicea: „Iata cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, si ei vor fi poporul Lui, si Dumnezeu insusi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut.” Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis: „Iata, Eu fac toate lucrurile noi.” Si a adaugat: „Scrie, fiindca aceste cuvinte sunt vrednice de crezut si adevarate.” Apoi mi-a zis: „S-a ispravit! Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul. Celui ce ii este sete ii voi da sa bea fara plata din izvorul apei vietii. Cel ce va birui va mosteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, si el va fi fiul Meu.” (Apocalipsa)

„Dar, cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli si toti mincinosii, partea lor este in iazul care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua.” (Apocalipsa)

Din cauza Iazului de foc, care este moartea a doua, si pe seama lui, s-au tesut de-a lungul timpului, toate minciunile despre iadul cel vesnic, despre purgatoriu, si chinurile in foc ale pacatosilor pierduti. Aceasta minciuna satanica este zugravita pe zidurile bisericilor „crestine”, propovaduita de la amvoane sau din fata altarelor, ca sa ingrozeasca o lume proasta si nestiutoare, si ca sa o tina in bezna, in ignoranta, si in supunere fata de un cler mincinos, si o institutie, biserica, care de mult timp nu-l mai slujeste pe Viul Dumnezeu, asa cum nici evreii din vechime, nu-l mai slujeau pe Viul Dumnezeu la Templul lor, ci pe Dracu’. Socant nu-i asa, sa auzi astfel de afirmatii! Nu le fac eu, si nu le-am facut eu, aceste afirmatii, le-a facut Isus Hristos insusi. Cititi Biblia si o sa vedeti ca asa este. Comertul cu Dumnezeu a fost totdeauna profitabil, in toate veacurile. Atat in „Iudaismul SRL”, cat si in „Crestinismul SRL”, care au avut si inca mai au, mari castiguri materiale, dar nu si spirituale. Iadul nu este vesnic dragii mei. Iazul de foc, moartea a doua, este sfarsitul Iadului. Este disparitia lui finala si pentru totdeauna. Iadul va dispare impreuna cu Dracu’, ingerii cazuti, si toti nelegiuitii care au fost de partea lor de-a lungul veacurilor. In cenusa se vor preface cu totii. In cenusa la picioarele lui Hritstos, si ale noastre, ale celor salvati. Asa spune Dumnezeu in Biblie. Acesta este adevarul, si nu este altul. Cercetati Scripturile si veti afla.

Mai exista in cercurile crestine, urmatoarea intrebare: De care moarte a murit Isus Hristos? De moartea intai sau de moartea a doua? Raspuns: Isus Hristos a murit doar de moartea intai, nu si de moartea a doua, dar intr-un anumit sens, El a murit si de moartea a doua, atata timp cat viata Lui a fost in mainile Tatalui Sau, si nu ii mai apartinea. Este ca si cum ai lua inima unui om aflat in moarte cerebrala, si pana o pui in pieptul primitorului, donatorul este deja mort, dar totusi viu, in sensul ca inima lui este inca vie, si va fi vie in pieptul altuia. Pastrand proportiile din exemplu de mai sus, care poate nu este cel mai elocvent, putem spune ca la fel a fost si cu viata neprihaita a lui Isus Hristos, care a fost donata de buna voie si nesilit de nimeni, de catre Isus Hristos, gratis, tuturor oamenilor care si-au dorit-o. O viata neprihanita, fara pacat. Ea a fost daruita de Isus Hristos omenirii, fiind cedata in mainile Tatalui Sau, iar Tatal Sau i-a redaruit-o, datorita neprihanirii Sale, adica a faptului ca Isus Hristos fiind fara de pacat, nu merita sa moara, si nici nu trebuie ca sa moara vreodata. Un neprihanit, fie el inger, om sau Fiul lui Dumnezeu, trebuie sa traiasca, nu sa moara. Neprihanirea si viata sunt inseparabile, sunt esenta imparatiei lui Dumnezeu, asa cum pacatul si moartea sunt inseparabile, fiind esenta imparatiei lu’ Dracu’, Iadul. Neprihanirea este cea mai inalta forma de civilizatie din Universul creat de Dumnezeu, asa cum am mai spus pe acest blog, AICI. Iata si dovada ca asa este:

„Fiindca David era proroc si stia ca Dumnezeu ii fagaduise cu juramant ca va ridica pe unul din urmasii sai pe scaunul lui de domnie, despre invierea lui Hristos a prorocit si a vorbit el, cand a zis ca sufletul Lui nu va fi lasat in Locuinta mortilor, si trupul Lui nu va vedea putrezirea. Dumnezeu a inviat pe acest Isus, si noi toti suntem martori ai Lui.” (Faptele Apostolilor)  Ce spune acest text? Spune exact ceea ce am scris mai sus: ca un neprihanit nu poate sa moara, nu merita sa moara, pentru ca nu ar fi drept, si nu va muri niciodata, decat cel mult de moartea intai, adica moartea somn. Moartea a doua fiind disparitia totala din Univers, nu are cum sa fie niciodata partea lui Isus Hristos sau a vreunei fiinte neprihanite, care a ramas langa Dumnezeu sau care s-a intors la Dumnezeu, si a iubit neprihanirea Lui. Asa ceva nu exista. Acesta este si sensul afirmatiei lui Isus din aceste text, prezentat si in episoadele anterioare, si pe care am promis ca o sa-l interpretez in lumina Evangheliei Vesnice: „Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata.” Ati prins ideea din text?! Sa o spunem altfel, ca sa intelegem si mai bine: Cine crede in Mine ne spune Isus, chiar daca a murit de moartea intai, el in realitate traieste, asa cum si Eu am trait cat timp am dormit in mormant, pentru ca el, credinciosul mort, doar doarme somnul mortii intai, nu este mort definitiv (fara viata lui Isus), si fara speranta inverii, iar Eu, Isus, il voi invia la prima inviere. In consecinta, putem spune ca el, mortul care doarme somnul mortii intai, nu a murit niciodata cu adevarat, adica nu a disparut niciodata din Univers, asa cum o sa se intample cu toti cei care vor muri de moartea a doua, in iazul de foc, in frunte cu Dracu’. Omul mort de moartea intai, care a murit credincios lui Isus Hristos si Tatalui Sau, doar se odihneste, doar doarme o vreme in tarana pamantului, pentru ca nu-i asa, neprihanitii nu vor fi lasati sa moara niciodata. Neprihanitul Isus, in mormant, dormea, viata Lui fiind vie in mainile Tatalui Sau, si atunci, El, Isus, nu a murit, a dormit. Doar nelegiuitii vor muri cu adevarat, adica vor disparea pentru totdeauna din Univers, prin moartea a doua. Isus ne mai spune si in alt text, ceea ce ne-a spus si in textul de mai sus, cum ca cei care traiesc, care sunt in viata, si care cred in El si in promisiunea invierii, nu vor muri niciodata, in sensul ca nici ei nu vor fi afectati de moartea a doua. Iata textul:  “Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor, a doua moarte, n-are nicio putere…”  Vedeti ce frumos se leaga Evanghelia Vesnica?!

De aceea spune Isus in alta parte, cum ca oricine nu-l urmeaza pe El, cine nu are incredere in El, cine nu-l vrea pe El, este deja mort, in viata fiind, din cauza pacatului primului Adam, si nu are nicio sansa sa scape de moartea a doua. Acesta este sensul acestei afirmatii din Biblie:  

  • „Vino dupa Mine, i-a raspuns Isus, si lasa mortii sa-si ingroape mortii.” (Matei)

Cei care sustin sus si tare, ca Isus ar fi trebuit sa moara de moartea a doua, ca sa ne salveze cu adevarat, sustin faptul ca daca Isus a murit doar de moartea intai, atunci inseamna ca Dumnezeu face glume proaste cu noi, joaca o opereta ieftina, cu tot acest plan de salvare, cu aceasta jertfa a lui Isus Hristos, care este doar mimata ca fiind moarte, daca aceasta moarte este doar moartea intai, si ca din acest motiv, nu se joaca pe bune de-a Salvatorul, ci doar mimeaza lupta pe viata si pe moarte, cu Dracu’ si cu pacatul. Asa sa fie? Va spun sincer ca si eu am gandit un timp in acest fel. Am imbratisat aceasta varianta, crezand ca acesta este adevarul. M-am inselat atunci, si Dumnezeu m-a ajutat sa gasesc adevarul, pe care l-am si prezentat cu argumente, in ceea ce am scris pana acum. De ce Isus Hristos nu putea sa moara de moartea a doua? Pentru ca moartea a doua este doar partea celor pierduti, nu a celor biruitori. Biruitorii nu pot sa moara de moartea a doua, ci doar de moartea intai. Isus Hristos a fost biruitorul pacatului si implicit al mortii, deci nu putea, nu era drept ca El sa moara de moartea a doua. Ati prins ideea?! Argumnetul celor care sustin ca Isus trebuia sa moara de moartea a doua, mai este si acela ca: daca nu s-a intamplat asa, jertfa lui Isus nu este reala, ci doar o facatura, pentru ca Isus in realitate nu poate sa moara pe bune, pentru ca este Dumnezeu, ori Dumnezeu fiind nemuritor, nu poate sa moara pe bune, de-adevaratelea, deci totul este un fals, o inselaciune, o comedie de prost gust. Altfel spus, Isus Hristos nu a jucat corect fata de Dracu’ si fata de noi, oamenii, ne-a pacalit pe toti, pentru ca El, Isus, nu a riscat nimic pe bune. Totul a fost o farsa. Este gresita aceasta gandire, si am sa va spun de ce. Sa zicem, sa presupunem, ca Isus, din start, nu putea sa piarda lupta cu Satana, pentru ca era si este Dumnezeu, deci din start nu putea sa fie invins, si deci nu se putea pune niciodata, posibilitatea mortii a doua, pentru El. Intrebare: Ce importanta sau relevanta are asta pentru noi? Niciuna. De ce? Simplu de raspuns. Este Dumnezeu vinovat ca este mai puternic decat Diavolul, Satana, Dracu’? Nu! Este Dumnezeu vinovat ca El este Creator, si Dracu’ este doar o creatura? Nu! Este Dumnezeu vinovat de ceva in relatia Lui cu Dracu’? Nu! Si atunci? Care este problema cu Dumnezeu? De ce il acuzam de trisat, de minciuna, de manipulare, etc.? Cu toate acestea, Isus, imbraca haina omeneasca, trup de om pacatos, vine in lumea noastra, nu pacatuieste in haina de om pacatos, si astfel il „bate” mar pe Dracu’, in sensul ca nu pacatuieste deloc, adica este neprihanit la modul absolut, moare de moartea intai, inviaza prin propria viata neprihanita, si prin puterea Tatalui Sau, si biruieste astfel moartea a doua. Iata si dovada: 

Tatal Ma iubeste, pentru ca Imi dau viata, ca iarasi s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau si am putere s-o iau iarasi, aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatal Meu.” (Ioan)

Care este problema?! Ce nu a riscat Isus? A riscat suficient. A riscat totul, zic eu. Numai umilinta infrangerii Lui de catre Dracu’, daca s-ar fi intamplat asta, ar fi fost de un miliard de ori mai grea si mai rea decat moartea a doua. Daca Isus pierdea batalia cu Dracu’, trebuia sa aiba soarta lui, cu siguranta. Nu exista cale de mijloc. Intrebare: Putea sa moara Isus Hristos de moartea a doua? Raspuns: Da, putea sa moara de moartea a doua, dar nu a fost cazul. Sa nu uitam ca SINGURUL care are NEMURIREA, este doar Tatal. Isus Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, are nemurirea tot prin Tatal Sau, asa cum si noi, o sa o avem datorita lui Isus. Sunteti socati de aceasta afirmatie? Sa nu fiti, asa spune Biblia, nu eu: „…singurul care are nemurirea, care locuieste intr-o lumina de care nu poti sa te apropii, pe care niciun om nu L-a vazut, nici nu-L poate vedea, si care are cinstea si puterea vesnica!” (1Timotei)  Daca Isus ar fi fost invins de Satana, viata lui Isus ar fi ramas in mainile Tatalui Sau, si nu s-ar mai fi intors la El niciodata, noi am fi fost pierduti pentru totdeauna, iar istoria pacatului tot s-ar fi incheiat, dar fara salvarea nimanui. Faptul ca Isus putea sau nu sa moara de moartea a doua, nu este atat de relevant pe cat se crede. Chiar daca nu putea, biruinta Sa nu ar fi fost, si nu este cu nimic mai mica sau neansemnata sau fara de valoare. Repet, nu este Dumnezeu vinovat, ca este mai tare ca Dracu’. Dracu’ a stiut cu cine se pune, cu cine vrea sa se lupte. Asa ca nu i se poate reprosa, nu i se poate imputa lui Dumnezeu, ca a dus lupta cu mijloace incorecte. Nu este adevarat acest lucru. Lupta a fost si este corecta, dreapta, cinstita, pe fata. Fiecare, atat Dumnezeu cat si Dracu’, si-au folosit toata puterea ca sa biruiasca. Rezultatul intruparii lui Isus Hristos, a fost acesta:

Astfel, dar, deoarece copiii sunt partasi sangelui si carnii, tot asa si El insusi a fost deopotriva partas la ele, pentru ca, prin moarte, sa nimiceasca pe cel ce are puterea mortii, adica pe Diavolul, si sa izbaveasca pe toti aceia care, prin frica mortii, erau supusi robiei toata viata lor.” (Evrei)

Dupa cum se vede, Isus nu a trisat cu nimic. Nu a jucat teatru. Lupta a fost pe bune. Concluzia la tot ceea ce am discutat in aceste trei episoade, este aceasta:

„Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra, ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui, si lipindu-te de El, caci de aceasta atarna viata ta, si lungimea zilelor tale, si numai asa vei putea locui in tara pe care a jurat Domnul ca o va da parintilor tai, lui Avraam, Isaac si Iacov.” (Deuteronom)

Cand trupul acesta, supus putrezirii, se va imbraca in neputrezire, si trupul acesta muritor se va imbraca in nemurire, atunci se va implini cuvantul care este scris: „Moartea a fost inghitita de biruinta. Unde iti este biruinta, moarte? Unde iti este boldul, moarte?” Boldul mortii este pacatul, si puterea pacatului este Legea.” (1Corinteni)

Eu sunt Usa. Daca intra cineva prin Mine, va fi salvat…” (Ioan)  Daca nu, nu!

Viata si Moartea

Cu respect,

 

Moartea intai si Moartea a doua (ep.2)

Motto: Iazul de foc, este moartea a doua (Apocalipsa)

iad105[1]

Dragi prieteni si neprieteni, dupa primul episod pe aceasta tema, a mortii, in care am vorbit despre moartea intai, adica despre moartea somn, astazi o sa continuam sa vorbim despre moartea a doua, cea definitiva, vesnica, pentru totdeauna. Trebuie sa vedem si sa intelegem foarte bine ce este, si ce reprezinta aceasta moarte, moartea a doua. Apoi, intelegand ceea ce este moartea intai si moartea a doua, vom putea intelege si mai bine, acest minunat plan de salvare al omului pacatos, din pacat si din moarte. Asezand fiecare piesa a adevarului dumnezeiesc la locul ei, vom avea imensa bucurie, de a intelege corect si pentru totdeauna, mesajul lui Dumnezeu catre noi, si de a nimicii tot pentru totdeauna, minciunile si cursele Satanei, aduse prin falsul crestinism si falsele evanghelii, predicate in crestinismul apostaziat, adica contrafacut de Dracu’..

Moartea intai, adica moartea somn, oricat ar parea ea de groaznica si de inspaimantatoare, si asa este, pentru ca trupurile noastre se intorc in elementele din care am fost creati, si redevin acele elemente prin descompunere, nu este decat ceea ce a spus Isus Hristos ca este: un somn din care toti ne vom trezi, si nimic altceva. Nu trebuie sa ne temem prea mult de ea! Moartea cea adevarata, singura moarte de care trebuie sa ne temem cu adevarat, este moarte a doua! Moartea pregatita pentru cei pierduti, pentru cei nelegiuiti, pentru pacatosi. Dar ce este moartea a doua? Iata ce ne spune Dumnezeu, ca este aceasta moarte, moartea a doua:

Moartea (intai) si Locuinta mortilor au dat inapoi pe mortii care erau in ele. Fiecare a fost judecat dupa faptele lui. Si Moartea si Locuinta mortilor au fost aruncate in iazul de foc. Iazul de foc, este moartea a doua. Oricine n-a fost gasit scris in Cartea Vietii, a fost aruncat in iazul de foc.” (Apocalipsa)  Sa gandim si sa analizam putin acest text. Ce ne spune el? Foarte, foarte multe lucruri, extrem de importante, pe care trebuie sa le stim, ca sa fim bucurosi, veseli si plini de pace, de incredere si de siguranta. Satana si ingerii cazuti, adica demonii, cei care l-au urmat pe Lucifer in rebeliunea lui fata de Dumnezeu, adica primii pacatosi sau nelegiuiti aparuti in Univers, precum si toti oamenii de pe planeta Pamant, din toate veacurile, care i-au urmat in razvratirea si in necredinta lor fata de Dumnezeu, si au ramas astfel pana la sfarsitul vietii lor de partea Satanei, nu mai sunt scrisi in Cartea Vietii, si vor fi aruncati toti, in Iazul de foc, care este moartea a doua. In acest text, asa cum spuneam, mai este un lucru extrem de important de remarcat, si de tinut minte. Dupa cum vedeti, textul ne confirma faptul ca moarte intai, moartea somn, impreuna cu locul in care mortii au dormit acest somn, adica Locuinta mortilor, mormantul, indiferent daca aceasta locuinta a fost in pamant, in apa sau in foc, in burta animalelor pentru cei mancati de fiare, etc… vor fi aruncate si ele in… moartea a doua, in iazul de foc, care este insusi Iadul! Moartea a doua, iazul de foc, Iadul, inghit practic moartea ca fenomen aparut in Univers, si dispare atat ea, moartea a doua, cat si moartea intai, cat si iazul de foc, cat si Iadul, pentru totdeauna, din Univers, din Imparatia Dumnezeului celui Viu in vecii vecilor! Aceasta este izbanda deplina repurtata de Isus Hristos asupra pacatului si a mortii! Astfel a biruit Isus Hristos atat moartea intai, cat si moartea a doua, adica Iadul, pentru totdeauna, facand astfel posibila, disparitia mortii din Imparatia lui Dumnezeu, care este Universul! Bucurati-va! Vedeti ce frumos si ce armonios se leaga Scriptura?! Din acest text, se intelege foarte clar, ca este vorba despre moartea intai, care este aruncata in moartea a doua, dimpreuna cu Locuinta mortilor, mortile amandoua, disparand astfel pentru vesnicie. Ma rept putin, dar cred ca merita. Este foarte important sa intelegem acest mesaj. Victoria lui Isus este astfel deplina, totala, si irevocabila! Nu putem sa ne ratacim sau sa intelegem gresit, decat daca ne lasam in continuare prostiti de Dracu’ si de basmele lui din falsul crestinism, din Crestinismul SRL, cel inventat de oamenii manipulati si mintiti de Dracu’!

S-a ispravit ! Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul. Celui ce ii este sete ii voi da sa bea fara plata, din izvorul apei vietii. Cel ce va birui, va mosteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, si el va fi fiul Meu. Dar, cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli si toti mincinosii, partea lor este in iazul care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua.” (Apocalipsa)  Acesta este Iadul, moartea a doua! Alt Iad, nu exista, si nici nu va mai exista!

iad100[1]

Poate ca va veti intreba totusi, de ce este atat de important subiectul celor doua morti, despre care ne vorbeste Dumnezeu in Biblie? Dragii mei prieteni si neprieteni, acest subiect, reprezinta alte doua piese importante din puzzle-ul adevarului, si al planului lui Dumnezeu de eradicare a pacatului, aparut in Imparatia Sa cea vesnica, si de salvare a celor care doresc asta. Acest plan, implica atat salvarea pacatosilor, daca vor, adica viata, dar si moartea pacatosilor, adica disparitia lor pentru totdeauna, din Univers. Mai sunt cateva adevaruri foarte importante, fundamentale, legate de acest subiect al mortii intai si a mortii a doua, si anume faptul ca Iadul nu va exista vesnic, asa cum gresit se crede si se propovaduieste in falsul crestinism, iar cei care mor, nu sunt acum vii in ceruri, si se uita la noi sau ne ajuta, asa cum gresit se crede si se propovaduieste. Mortii sunt morti, si dorm somnul mortii intai, asa cum ne spune insusi Isus Hristos, nu sunt vii in cer. Daca ar fi asa, daca mortii ar fi deja vii in cer, nu ar mai fi necesara INVIEREA! Nu ar mai exista obiectul INVIERII ! Nu ar mai avea sens INVIEREA! Ar disparea insusi obiectul invierii: mortii. Prin aceasta minciuna satanica cu nemurirea sufletului, minciuna spusa pentru prima data in Eden, Evei, de catre Satana, acel celebru „nu veti muri”, se neaga rolul lui Isus Hristos ca salvator din moarte si din pacat! Cine invata pe oameni aceasta minciuna satanica, va suporta consecintele, el, precum si toti cei care o cred. Mortii sunt morti, si nu pot sa fie treziti din acest somn al mortii intai, decat de Isus Hristos, si de catre nimeni altcineva. Asa ne spune Dumnezeu! Nici macar Tatal ceresc nu poate sa faca asta. Numai Isus Hristos, Fiul Sau, are cheile si rezolvarea problemei pacatului si a mortii, si nimeni altcineva: „Nu te teme! Eu sunt Cel Dintai si Cel de pe Urma, Cel Viu. Am fost mort, si iata ca sunt viu in vecii vecilor. Eu tin cheile mortii si ale Locuintei mortilor.” (Apocalipsa) Numai Isus Hristos poate sa invie mortii. Nimeni altcineva. Nu apostolii, nu profetii, nu preotii, nu pastorii, nu ritualurile, nu apostolul Petru a tinut sau tine cheile Imparatiei lui Dumnezeu, nu Papa de la Roma, asa cum gresit se invata si se crede, ci doar Isus Hristos! Nici macar Dumnezeu Tatal nu poate sa faca asta, invierea mortilor, asa cum am mai spus. Nu ca nu ar putea, poate, dar dreptatea, ordinea Universala, adevarul, impun ca doar INVINGATORUL, biruitorul mortii si al pacatului, adica doar Isus Hristos, sa poata sa faca asta. Asa este drept, corect, moral, cinstit, etic, etc. Tatal nu poate, si nu vrea sa ia acest drept Fiului Sau, care este autorul de drept al acestei marete victorii, chiar daca ea, victoria, a fost repurtata cu ajutorul nemijlocit al Tatalui. De ce nu poate? Pentru ca nu ar fi corect, drept, moral. Ori stim ca temelia scaunului de Domnie a lui Dumnezeu, este dreptatea absoluta: Dreptatea si judecata sunt temelia scaunului Tau de domnie, bunatatea si credinciosia sunt inaintea fetei Tale.” (Psalmul 89)  La Dumnezeu nu este ca la oameni, adica unul sa munceasca, iar altul sa culeaga roadele muncii celui care a trudit cu adevarat. Asa ceva nu exista in Imparatia lui Dumnezeu. Isus Hristos s-a intrupat, a venit in lumea noastra, si a biruit pacatul si moartea, atunci, in acest caz, numai El are dreptul de a face ce trebuie facut, pana la final.

Spuneam ca adevarul despre moartea a doua, ne arata fara putere de tagada, un alt mare adevar, si anume acela, ca IADUL nu este vesnic. Iadul va avea o existenta limitata. Va fi extrem de scurt. Va dura doar o zi. Ziua aceea mare si infricosata, ziua mortii a doua, Ziua iazului de foc, Ziua care va arde ca un cuptor, Ziua Iadului. Ziua in care vor muri pentru totdeauna, pacatosii din toate veacurile, in frunte cu Dracu’ si ingerii lui. Aceasta este moartea a doaua, este ziua ei, de care toti trebuie sa ne temem cu adevarat. Iadul este aceasta zi de foc, cand toata planeta va arde ca un cuptor, si cand Diavolul, Satana, Dracu’, impreuna cu ingerii cazuti, deveniti demoni, si cu toti pamantenii care au trait si au stat de partea lor in viata petrecuta de ei pe planeta Pamant, pana in ziua mortii lor, vor pierii pentru totdeauna, in iazul de foc. Asupra celor salvati de Isus Hristos, moartea a doua, nu are nicio putere! Adica ei nu vor muri niciodata de aceasta moarte. Acesta zi de foc, singura, este adevarul care spulbera minciuna cu Iadul cel vesnic. O minciuna care il prezinta pe Dumnezeu ca pe un tiran setos de sange, de chin, de tortura, de suferinte, de lacrimi si de durere! Asa ceva nu exista! Dumnezeu este mila, iertare, bunatate, dreptate si dragoste. Iazul de foc, moartea a doua, Iadul, nu au fost pregatite pentru noi, ci doar pentru Satana si ingerii lui. Cum asa veti intreba?! Veti spune ca si pentru pacatosi a fost pregatita aceasta moarte, acest iaz de foc, acest iad. Nu prieteni si neprieteni, acest iaz de foc, iadul, moartea a doua, a fost pregatita doar pentru Satana si ingerii lui! Iata si dovada: „Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care a fost pregatit Diavolului si ingerilor lui!” (Matei)  De ce asa, veti intreba? Raspuns: pentru ca numai pentru ei, pentru Diavol si pentru ingerii cazuti, nu mai exista iertare, har, indurare, mila. Numai ei au depasit acest nivel, pentru ca au refuzat iertarea, si au pasit extrem de ferm si de hotarati, spre moartea a doua. Stit de ce si cum? Pentru ca nu au mai dorit sub nicio forma, mila, iertarea, harul, bunatatea si dragostea lui Dumnezeu! Au refuzat oferta de mila si de iertare a lui Dumnezeu. Au vrut sa mearga mai departe in razvratirea lor, pana la capat. Au vrut sa fie liberi de Dumnezeu si de Imaparatia Sa, pana la capat. Oamenii in schimb, toti cei care s-au nascut si au trait pe aceasta planeta, au avut si au inca, in timpul vietii lor, aceasta sansa a iertarii si a salvarii, prin Isus Hristos. De aceea ne spune Dumnezeu, ca nu pentru noi a fost pregatit iazul de foc, moartea a doua. Teoretic si practic, TOTI pamantenii puteam si putem sa fim salvati, daca voiam sau voim asta. Iazul de foc, moartea a doua, devine si partea noastra, doar atunci cand sigilam si noi aceasta alegere a noastra, de a sta de partea Satanei, pana in ziua mortii noastre. Adica daca il refuzam pe Dumnezeu, si ramanem robii lu’ Dracu’. Pana atunci, pana in ziua mortii noastre, noi suntem scrisi toti in Cartea Vietii. Toti! Nimeni nu lipseste! Suntem stersi din Cartea vietii, doar atunci cand moartea ne-a gasit tot de partea Satanei, si nu de partea lui Dumnezeu. Atunci si numai atunci, Isus Hristos, este nevoit sa ne stearga din Cartea Vietii Mielului, Cartea Vietii Lui, din cartea biruintei Lui asupra mortii si a pacatului, si vom fi astfel biruiti de pacat si de moarte, impreuna cu Dracu’ si ingerii lui cazuti, ajungand astfel in iazul de foc, iadul, moartea a doua. Acesta este adevarul dragii mei! Iata si dovada ca asa este:

„Cel ce va birui va fi imbracat astfel in haine albe. Nu-i voi sterge nicidecum numele din Cartea vietii, si voi marturisi numele lui inaintea Tatalui Meu, si inaintea ingerilor Lui.” (Apocalipsa) In Isus Hristos, numele fiecarui pamantean care a trait sau inca traieste pe planeta Pamant, este scris in Cartea Vietii, atunci cand se naste pe planeta Pamant. Daca omul moare de partea Satanei, in acel moment si numai atunci, este STERS de Isus din Cartea Vietii Lui. Asa spune Biblia.

Sa fie stersi din Cartea Vietii, si sa nu fie scrisi impreuna cu cei neprihaniti!” (Psalmul 69)

Oricine n-a fost gasit scris in Cartea Vietii, a fost aruncat in iazul de foc.” (Apocalipsa)

Stiu ca exista si alte texte in Biblie, care vorbesc despre Cartea Vietii, si care, aparent, contrazic ceea ce v-am spus aici, dar vom discuta asta intre-un alt post, promis de mult timp, pe care am sa-l intitulez chiar asa: Cartea Vietii.

Spuneam ca acest subiect pe care il discutam aici, al celor doua morti, ne mai arata un adevar maret despre Dumnezeu: ca IADUL NU ESTE VESNIC. Ca Iadul va tine doar o zi. Atat. Ziua Judecatii. Ziua care va arde ca un cuptor. O singura zi. Ziua iazului de foc, ziua mortii a doua. Asa spune Biblia:

Iar cerurile si pamantul de acum, sunt pazite si pastrate, prin acelasi cuvant, pentru focul din ziua de judecata si de pieire a oamenilor nelegiuiti. Dar, preaiubitilor, sa nu uitati un lucru: ca, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, si o mie de ani sunt ca o zi. Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii, ci are o indelunga rabdare pentru voi si doreste ca niciunul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta. Ziua Domnului insa va veni ca un hot. In ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamantul, cu tot ce este pe el, va arde.” (2Petru)

„Caci iata, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toti cei trufasi si toti cei rai vor fi ca miristea, ziua care vine ii va arde, zice Domnul ostirilor, si nu le va lasa nici radacina, nici ramura.” Maleahi)   Cine este radacina, si cine sunt ramurile, va veti intreba?! Raspuns: radacina este Satana, iar ramurile sunt ingerii cazuti odata cu el, dimpreuna cu toti pamantenii pacatosi care au trait pe planeta Pamant, de-a lungul veacurilor de pacat. Asa cum pentru poporul lui Dumnezeu Isus este vita, iar noi, poporul Sau, fratii Lui, suntem mladitele.

„Ei vor fi ai Mei, zice Domnul ostirilor, Imi vor fi o comoara deosebita, in ziua pe care o pregatesc Eu. Voi avea mila de ei, cum are mila un om de fiul sau care-i slujeste. Si veti vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihanit si cel rau, dintre cel ce slujeste lui Dumnezeu si cel ce nu-I slujeste. Caci iata, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toti cei trufasi si toti cei rai vor fi ca miristea, ziua care vine ii va arde, zice Domnul ostirilor, si nu le va lasa nici radacina, nici ramura. Dar pentru voi, care va temeti de Numele Meu, va rasari Soarele neprihanirii, si tamaduirea va fi sub aripile Lui. Veti iesi si veti sari ca viteii din grajd. Si veti calca in picioare pe cei rai, caci ei vor fi ca cenusa sub talpa picioarelor voastre, in ziua pe care o pregatesc Eu, zice Domnul ostirilor.” (Maleahi)

Iadul dragii mei, asa cum ne spune Dumnezeu, si dupa cum vedeti din aceste texte biblice, nu este vesnic. Iadul este moartea a doua, iazul de foc, moarte care va disparea in ea insasi, in sensul ca moartea a doua este insusi iazul de foc, insusi Iadul. Iadul se va inghiti pe sine insusi, aratand astfel dreptatea lui Dumnezeu, si indreptatriea Sa in fata noastra a tuturor, in sensul ca nu Dumnezeu a adus pacatul si moartea in Univers. Nu Dumnezeu este vinovat pentru tot ceea ce s-a intamplat in toata aceasta istorie a pacatului si a mortii. Nu Dumnezeu este vinovat pentru moartea noastra, a Satanei, si a ingerilor cazuti, ci doar noi insine, in frunte cu Dracu’, pentru ca am stat pana la sfarsitul vietii noastre de partea Satanei, de partea raului. Satana ne-a ucis, despartindu-ne de Viul Dumnezeu, sursa vietii lui, si a noastra! Satana ne-a ucis, ca o consecinta a propriei noastre alegeri, in deplina cunostinta de cauza. Va mai amintiti asta, sper: „Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta.” (Deuteronom)  Dumnezeu nu ucide, salubrizeaza, indepartand gunoiul pacatului. Dumnezeu pune in aplicare propria noastra alegere si decizie: despartirea de El, sursa vietii. Fara viata, nu este decat moarte, asa cum fara lumina, nu este decat intuneric. Moarte pe care am ales-o de buna voie si nesiliti de nimeni, in mod constient. Moarte pe care am iubit-o, asa cum a iubit-o si Dracu’ cu ingerii lui, atunci cand au vrut sa mearga pana la capat, ca si cei care vor fi pierduti. Asa ca va rog nu-l mai invinuiti pe Dumnezeu, pentru toate suferintele, durerile, nedreptatile, precum si pentru toate nelegiuirile pe care le suferiti in viata aceasta, pe planeta Pamant. Dracu’ este vinovat pentru ele, nu Dumnezeu. Dracu’ va minte, va manipuleaza si va ucide, nu Dumnezeu. Acesta este adevarul, chiar daca va convine sau nu va convine. Alegandu-l pe Dracu’, ati ales moartea, va sinucideti, ca si el. Veti avea aceeasi soarta ca si el. Veti merge in focul pregatit pentru el si ingerii lui. Poporul lui Dumnezeu, cei care au ales sa fie salvati de catre Isus Hristos, cei care au ales viata si neprihanirea, ca fiind cea mai inalta forma de civilizatie din Univers, vor avea parte de asta: “Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor, a doua moarte n-are nicio putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos, si vor imparati cu El o mie de ani.” (Apocalipsa)

Asupra celor salvati de Isus Hristos, moartea a doua, nu are nicio putere! Nu uitati va rog, acest adevar maret si vesnic! Aceasta este Evanghelia Vesnica! Evanghelia biruintei neprihanirii asupra pacatului. Evanghelia biruintei vietii asupra mortii. Evanghelia Salvarii vesnice. Asupra poporului lui Dumnezeu, moartea a doua, iazul de foc, adica sfarsitul vesnic al iadului si al pacatului, nu are nicio putere! Nu uitati asta!

Sa ne bucuram!

„Nu te teme! Eu sunt Cel Dintai si Cel de pe Urma, Cel Viu. Am fost mort, si iata ca sunt viu in vecii vecilor. Eu tin cheile mortii si ale Locuintei mortilor.” (Apocalipsa)

Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” (Ioan)

(va urma)

Cu respect,

Moartea intai si Moartea a doua (ep.1)

Motto: Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” (Ioan)

Cosciug[1]

Cu siguranta si fara niciun dubiu pentru nimeni, stim toti, ca viata este tot ce avem mai de pret! Este lucrul cel mai minunat care ni s-a putut intampla! Multi nici nu realizeaza asta! Ganditi-va ce norocosi suntem toti cei care am trait vreodata pe planeta aceasta! Puteam foarte bine ca niciunul dintre noi, sa nu ne nastem niciodata, nu-i asa?! Atunci nu am fi vazut si nu am fi stiut niciodata ca exista aceasta planeta, acest Univers minunat, ca exista viata, ca exista cineva care se ingrijeste de toate acestea, Dumnezeu, si ca noi, chiar daca am gresit fata de acest Dumnezeu rupandu-ne de EL, de sursa vietii noastre si a tot ce exista, El, Dumnezeu, ne iubeste in continuare pe toti, neconditionat, si doreste ca niciunul dintre noi sa nu piara, ci ca toti sa fim salvati: „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Dumnezeu, in adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie salvata prin El.” (Ioan)

Viata, acest lucru minunat pe care l-am avut de la Dumnezeu, l-am pierdut prin despartirea noastra benevola de El, prin necredinta, prin neancrederea noastra in El si in avertizarile Sale, adica prin pacat. Acum, noi nu mai avem viata, avem doar moarte. Moartea este starea noastra naturala pe planeta Pamant. Asa cum se spune, si este un adevar, chiar daca are iz de cliseu, singurul lucru de care toti suntem siguri pe planeta Pamant, este acela ca intr-o zi vom muri. Viata pe acest pamant, este o calatorie, un drum, o zbatere continua intre ziua nasterii si ziua mortii noastre. Fiecare zi traita, este plina de primejdii la tot pasul, pentru ca traim pe o plameta extrem de periculoasa, si mortala la orice pas. Ziua de maine asa cum am mai spus de multe ori pe acest blog, nu apartine nimanui. Viata noastra de poate termina in orice clipa de pe parcursul calatoriei noastre, inceputa la nastere! Trist si tragic destinul nostru pe aceasta palaneta, nu-i asa?! Sa te nasti, sa vezi atatea lucruri frumoase, dar si foarte multe lucruri urate, iar apoi sa parasesti toate acestea pentru totdeauna, prin moarte. Cam deprimanta aceasta soarta a noastra, a tuturor, oameni si animale deopotriva. Desarta viata noastra in aceste conditii, asa cum bine spune Eclesiastul in Biblie. In aceste conditii, TOTUL este desertaciune! Totul! Dumnezeu insa, Creatorul nostru, nu ne-a lasat prada mortii vesnice, datorita prostiei noastre, ci ne-a salvat prin Fiul Sau Isus Hristos. Acum, prin Isus, putem sa inlocuim moartea noastra, cu viata lui Hristos. El, Dumnezeu, Tatal si Fiul, doresc din toata inima lor acest lucru! Noi il dorim?! Unii da, altii nu. Este alegerea fiecaruia. Dumnezeu nu intervine aici. Suntem liberi sa vrem sau sa nu vrem. Nimeni nu ne obliga, nu ne ameninta, nu ne pedepseste pentru ca nu o sa vrem o cale sau alta. Nimeni nu o sa fie pedepsit, asa cum gresit invata unii, daca o sa refuzam ceea ce Dumnezeu ne ofera, gratis. Este doar alegerea noastra libera, dar… atentie, vom suporta consecintele propriei noastre alegeri. Consecintele acestei alegeri in deplina cunostinta, sunt clare: viata sau moartea, cale de mijloc nu exista! Cine il va alege pe Dumnezeu, care este viata, va avea viata vesnica, iar cine il refuza pe Dumnezeu si il va alege pe Dracu’, va ramane cu mostenirea data lui de Dracu’: moartea vesnica. Simplu. Nu-i nimic greu de inteles! Biblia ne avertizeaza si ea la fel de clar: Iata, iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul. Caci iti poruncesc azi sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, sa umbli pe caile Lui si sa pazesti poruncile Lui, legile Lui si randuielile Lui, ca sa traiesti si sa te inmultesti, si ca Domnul Dumnezeul tau sa te binecuvanteze in tara pe care o vei lua in stapanire. Dar daca inima ta se va abate, daca nu vei asculta si te vei lasa amagit sa te inchini inaintea altor dumnezei si sa le slujesti, va spun astazi ca veti pieri si nu veti avea zile multe in tara pe care o veti lua in stapanire, dupa ce veti trece Iordanul. Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui si lipindu-te de El, caci de aceasta atarna viata ta si lungimea zilelor tale, si numai asa vei putea locui in tara pe care a jurat Domnul ca o va da parintilor tai, lui Avraam, Isaac si Iacov.” (Deuteronomul)  „Tara” pe care Dumnezeu a promis-o lui Avraam, Isaac si Iacov, este Imparatia lui Dumnezeu dragii mei prieteni si neprieteni, nu altceva. Aceasta a fost si este fagaduinta lui Dumnezeu pentru noi toti: ca ne vom intoarce acasa, in casa Tatalui nostru, Creatorul cerului si al Pamantului. Isus Hristos insusi, reconfirma aceasta fagaduinta a lui Dumnezeu: „Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu si aveti credinta in Mine. In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi. Stiti unde Ma duc si stiti si calea intr-acolo.” (Ioan)

Asa cum spuneam, viata este tot ce avem. Pana si cel mai sarac om de pe pamant, are suficiente motive sa se bucure de viata, multe lucruri fiind inca gratis, chiar daca traim in iad: lumina soarelui, un rasarit sau un apus, copacii, pasarile si cantul lor, florile si mirosul lor minunat, muntii si dealurile, raurile si marile, animalele si insectele de tot felul, pestii marii, si multe, multe altele. Cu siguranta viata este frumoasa, chiar daca in timpul vietii este si mult necaz, suferinta, frustrari, nedreptate, razboaie, crima, minciuna, boli, etc. Traim in iad, nu in rai, va rog sa nu uitati asta, ori in iad, sunt foarte multe lucruri neplacute si periculoase, mortale. Iadul este un loc periculos, plin de primejdii la tot pasul. Un loc mortal, unde moartea este la ea acasa. Nu viata. Viata am pierdut-o, atunci cand Eva a ales sa se desparta de Dumnezeu, sursa vietii! Dumnezeu ne spune ca omul traitor pe aceasta planeta blestemata datorita Diavolului si a alegerii noastre, are in mintea si in sufletul sau, tot timpul vietii, mai mult zbucium decat pace si fericire. In timpul vietii lui trecatoare de pe aceasta planeta a pacatului si a mortii, nici macar in somn, nu are tihna omul cel muritor: „Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata straduinta inimii lui cu care se trudeste sub soare? Toate zilele lui sunt pline de durere, si truda lui nu este decat necaz, nici macar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este o desertaciune.” (Eclesiastul)  Da, nici macar noaptea, in somn, nu avem liniste. Totul este un zbucium continuu. Dumnezeu ne-a avertizat inca de la inceputuri, ca vom avea necazuri in lumea noastra, in timpul vietilor noastre. Necazurile nu au cum sa ne ocoleasca in aceasta lume a pacatului, chiar si atunci cand suntem cu Dumnezeu: „In lume veti avea necazuri, dar indrazniti, Eu am biruit lumea.” (Ioan)  Da, este buna vestea acesta. Dumnezeu a biruit lumea pacatului si a mortii, pentru ca noi sa avem viata si neprihanirea Sa, neprihanirea fiind cea mai inalta forma de civilizatie din Univers, asa cum am aratat deja AICI. Sa ne bucuram pentru biruinta lui Dumnezeu. Ea este pentru noi toti. Este in favoarea noastra, a tuturor, si este gratuita. Putem sa o avem sau sa o respingem.

Astazi o sa vorbim despre moarte, ca sa putem sa apreciem la adevarata ei valoare viata si biruinta lui Dumnezeu, obtinuta pentru noi toti. Biruinta care ne scapa de moarte, si ne daruieste din nou viata. Viata lui Isus Hristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu. Singura viata de care mai putem beneficia. Alta nu avem. Exista doua morti: moartea intai si moartea a doua. Astazi o sa vorbim despre Moartea intai, adica despre moartea somn. Este o hrana tare, foarte tare si consistenta, pentru oameni maturi, oameni care gandesc, care isi pun intrebari, si care doresc sa afle raspunsuri, oricare ar fi acestea. Ceea ce o sa discutam aici, nu mai este lapte pentru sugari sau bebelusi mai mult sau mai putin intarcati. Pregatiti-va sa aflati vestile bune ale Evangheliei Vesnice! Pregatiti-va sa va bucurati! Pregatiti-va deasemenea, sa lasati in urma, toate lucururile gresite si neadevarate pe care le stiti despre acest subiect. Iesiti la lumina prin puterea adevarului!

Trecerea de la lumea aceasta la cea viitoare, va fi cat un somn de-o noapte, atat si nimic mai mult. Indiferent cat timp vom sta ingropati in pamant, 10, 50, 100 sau 5000 de ani, noi ne mai stiind nimic din tot ceea ce se intampla in lumea celor vii, si ne mai avand notiunea timpului, lucru care ni se se intampla si acum in timpul somnului nostru, atunci cand dormim, vii fiind, ni se va parea la inviere, ca am dormit doar somnul unei nopti, o clipa. Asa este si cu somnul mortii intai. Mortii nu stiu cat au dormit in pamant, asa cum noi, vii fiind, nu stim cate ore am dormit atunci cand dormim, noaptea sau ziua. Ne trezim in fiecare zi, ca si cum ne-am culcat cu 5 minute in urma. Nu constientizam orele dormite, si nimic din tot ceea ce s-a intamplat pe planeta in timpul cat noi am dormit, nu-i asa? Doar ceasul ne poate spune cu exactitate, cat timp am dormit. Noi nu putem sa constientizam si sa realizam asta. Fara ceas, habar nu avem cate ore am dormit! Timpul trece doar pentru cei care sunt treji, nu-i asa? Exact asa este si cu somnul mortii intai. Fix la fel! Nu-i nimic greu de inteles! Lucrurile sunt simple. Ce vreau sa spun este ca, daca astazi am murit, maine noi vom sta in fata lui Dumnezeu, indiferent cat timp a trecut intre ziua mortii noastre, si ziua invierii noastre, si indiferent daca vom invia la prima inviere sau daca vom invia la a doua inviere. Va fi exact aceeasi senzatie pentru toti, senzatia ca totul a durat o clipa, o ora, o noapte.

Multi oameni de pe planeta, nu stiu, habar nu au, pentru ca sunt ignoranti si nu sunt interesati sa citeasca Biblia si sa o inteleaga, din diverse motive, iar din cei care o citesc, unii sunt superficiali si nu-si bat capul sa inteleaga adevarul, si mai repede iau de bun ceea ce le spun altii, popii, pastorii sau alti oameni in care au ei incredere, avand astfel incredere mai multa in oamenii bisericii lor, decat in Cuvantul Viului Dumnezeu. Ei bine, oamenii bisericilor, preotii sau pastorii, nu le vorbesc enoriasilor despre aceste subiecte extrem de importante, pentru ca nici ei nu stiu despre ce este vorba, iar daca stiu cate ceva, stiu gresit. Multi habar nu au ca exista doua morti: moartea intai, care este un somn din care toti ne vom trezii, atat cei drepti, cat si cei nedrepti, si moartea a doua, adica moartea moarte, moartea cea adevarata si vesnica, care la final, va inghiti si moartea somn, moartea intai, disparand apoi amandoua, pentru totdeauna. Moartea intai este finita, va avea un sfarsit, pe cand moartea a doua, este pentru totdeauna. Este vesnica, in sensul ca din ea, nimeni nu va mai invia niciodata! Dumnezeu nu salveaza, nu inviaza pe nimeni din moartea a doua! De aceea este ea vesnica.

Exista un episod in Biblie, care ne vorbeste despre aceste lucruri, episod prin care Dumnezeu Tatal, prin Isus Hristos, ne vorbeste, ne arata practic, si ne face cunoscut acest subiect extrem de important, ca sa-l intelegem perfect, fara sa gresim. Moartea si invierea lui Lazar, ne arata cel mai bine, subiectul pe care il discutam aici: moartea intai sau moartea somn. Cam toti stim intamplarea cu Lazar, chiar daca suntem atei sau credinciosi, chiar daca am citit Biblia sau nu am citit-o. Lazar, fratele Martei si al Mariei, si prieten al lui Isus, a murit. A murit si a fost inviat de catre Isus Hristos, ca dovada a puterii Sale de a da viata, si de a salva din moartea somn, adica moartea intai. Sa vedem ce spune Biblia despre aceste lucruri, si sa tragem invataturile necesare. Iata episodul cu Lazar:

„Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, si i-a sters picioarele cu parul ei, si Lazar cel bolnav, era fratele ei. Surorile au trimis la Isus sa-i spuna: „Doamne, iata ca acela pe care-l iubesti, este bolnav. „Dar Isus, cand a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie proslavit prin ea.”… Deci cand a auzit ca Lazar este bolnav, a mai zabovit doua zile in locul in care era, si in urma a zis ucenicilor: „Haidem sa ne intoarcem in Iudeea.” …  „Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” Ucenicii I-au zis: „Doamne, daca doarme, are sa se faca bine.” Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau ca vorbeste despre odihna capatata prin somn. Atunci Isus le-a spus pe fata: „Lazar a murit. Si ma bucur ca n-am fost acolo, pentru voi, ca sa credeti. Dar acum, haidem sa mergem la el.” Atunci Toma, zis Geaman, a zis celorlalti ucenici: „Haidem sa mergem si noi sa murim cu El!” Cand a venit Isus, a aflat ca Lazar era de patru zile in mormant. … Cand a auzit Marta ca vine Isus, i-a iesit inainte, iar Maria sedea in casa. Marta a zis lui Isus: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar si acum, stiu ca orice vei cere de la Dumnezeu Iti va da Dumnezeu.” Isus i-a zis: „Fratele tau va invia.” „Stiu”, i-a raspuns Marta, „ca va invia la inviere, in ziua de apoi.” Isus i-a zis: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia sa vina in lume.” Dupa ce a spus aceste vorbe, s-a dus si a chemat in taina pe sora sa Maria si i-a zis: „A venit Invatatorul si te cheama.” Maria, cum a auzit, s-a sculat iute, si s-a dus la El. Caci Isus nu intrase inca in sat, ci era tot in locul unde Il intampinase Marta. Iudeii care erau cu Maria in casa si o mangaiau, cand au vazut-o sculandu-se iute si iesind afara, au mers dupa ea, caci ziceau: „Se duce la mormant, ca sa planga acolo.” Maria, cand a ajuns unde era Isus si L-a vazut, s-a aruncat la picioarele Lui si I-a zis: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.” Isus, cand a vazut-o plangand, pe ea si pe iudeii care venisera cu ea, S-a infiorat in duhul Lui, si S-a tulburat. Si a zis: „Unde l-ati pus?” „Doamne”, I-au raspuns ei, „vino si vezi.” Isus plangea. Atunci iudeii au zis: „Iata cat il iubea de mult!” Si unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta sa nu moara?” Isus S-a infiorat din nou in Sine, si S-a dus la mormant. Mormantul era o pestera la intrarea careia era asezata o piatra. „Dati piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, caci este mort de patru zile.” Isus i-a zis: „Nu ti-am spus ca, daca vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” Au luat, dar, piatra din locul unde zacea mortul. Si Isus a ridicat ochii in sus si a zis: „Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat. Stiam ca totdeauna Ma asculti, dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M-ai trimis.” Dupa ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazare, vino afara!” Si mortul a iesit cu mainile si picioarele legate cu fasii de panza, si cu fata infasurata cu un stergar. Isus le-a zis: „Dezlegati-l si lasati-l sa mearga.” Multi din iudeii care venisera la Maria, cand au vazut ce a facut Isus, au crezut in El.” (Ioan) Asa cum am spus, acest episod din Biblie, ne arata foarte clar prin Isus Hristos, ce este moartea intai, adica moartea somn, si ce inseamna ea pentru oameni si pentru Dumnezeu. Nu este nimic complicat de inteles. Sigur ca ucenicii nu intelegeau vorbirea lui Isus cu somnul mortii, si de aceea au facut unele remarci hazlii pentru noi cei care acum, stim adevarul despre acest subiect. Remarci ca aceea a lui Toma, de exemplu. Ei, ucenicii, abia descopereau adevarul mortii intai, a mortii somn, din gura lui Isus Hristos. Cand Isus a vazut ca ei nu intelegeau ca Lazar doarme somnul mortii, le-a spus pe sleau, ca somnul de care vorbeste El, somnul lui Lazar, este moartea intai, de care or sa moara toti oamenii care au trait vreodata pe aceasta planeta. Au fost doar cateva exceptii: Enoh si Ilie. Moartea intai mai are un rost, un rol, si anume acela de a ne pastra in pamant, pana cand istoria pacatului se va sfarsi pe planeta Pamant. Moartea intai, este si o conservare a noastra in pamant, a fiecarui traitor de pe planeta aceasta, din toate veacurile, pana la invierea noastra. Dumnezeu, asa cum stim, face lucrurile asa cum trebuie, adica cu inteligenta si maxima stiinta, cu dreptate, ca sa fie totul perfect. Putea sa ne ia imediat la cer sau sa ne trimita imediat in iazul de foc, care este moartea a doua, imediat dupa ce muream fiecare, dar daca s-ar fi intamplat asta, ar fi fost doar o mare harababura, din care nici cei salvati, si nici cei pierduti, nu ar fi inteles absolut nimic din ceea ce li s-a intamplat. Apoi, mai stim tot din Biblie, ca Dumnezeu este drept, si in consecinta, trebuie sa iesim toti odata din morminte, ma refer la cei salvati, cat si la cei pierduti. Sa nu o ia nimeni inaintea altora. Ambele cete, este bine sa invie cu totii la un loc. Asa vor vedea cei salvati, de ce au fost salvati, iar cei pierduti, de ce au fost pierduti. Asa vor vedea si vor intelege toti, ca Dumnezeu este un Dumnezeu drept, care a vrut sa ne salveze pe toti, asa cum ne-a spus. Asa vom vedea ca Dumnezeu nu ne-a mintit cu nimic, si ca El nu are nimic in comun cu pacatul si cu moartea noastra. Aceasta este ordinea si intelepciunea Dumnezeiasca. Mai vreau sa spun aici, ca Lazar, dupa aceasta inviere demonstrativa facuta de Isus Hristos, sigur ca a mai murit o data, la sfarsitul vietii lui. Sa nu uitam ca Dumnezeu ne poate invia ori de cate ori doreste El, aceasta este o alta invatatura importanta pe care o desprindem din episodul cu moartea si invierea lui Lazar. Sigur ca dupa aceasta inviere, Lazar, o sa mai fie inviat o data, la prima inviere, invierea celor drepti, a celor salvati. Asa cum exista o moarte intai si o moarte a doua, exista si doua invieri: intaia inviere, a celor drepti, adica neprihaniti, si a doua inviere, a celor pacatosi, adica nelegiuiti. O sa vedeti ce frumos se impletesc aceste adevaruri. Chiar daca la inceput, pentru ca nu sunteti obisnuiti, o sa vi se para putin complicat, o sa vedeti ce simplu si ce minunat se contopesc aceste adevaruri dumnezeiesti, pentru pacea si linistea noastra, pentru increderea noastra deplina in Dumnezeu, si in promisiunile Sale catre noi, muritorii. Vom vedea in Evanghelia Vesnica, cu o imensa bucurie, ca Viul Dumnezeu, a facut si din moarte o veste buna, prin Isus Hristos, in sensul ca avem cu totii, daca vrem, sansa invingerii mortii a doua, prin Isus Hristos. Putem sa ne trezim din somnul mortii intai, in doua feluri: pentru a traii vesnic sau pentru a murii vesnic. Pentru a traii vesnic viata neprihanita a lui Isus Hristos sau pentru a murii adevarata moarte, moartea a doua, cea definitiva, din cauza Satanei si a pacatului sau, si al nostru. In timpul vietii noastre, pana in ziua mortii intai, trebuie sa alegem intre Hristos si Satana, adica intre viata si moarte. Cale de mijoc sau neutralitate nu exista, asa cum am spus.

Sa discutam acum, cel mai important text din ceea ce am prezentat in legatura cu moartea si invierea lui Lazar: Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” (Ioan)  Aici, in acest text, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne vorbeste despre ambele morti, moartea intai si moarte a doua. De aceea este foarte important pentru un crestin, sa stie adevarul despre cele doua morti, ca sa inteleaga corect, aparentele contraziceri din Cuvantul lui Dumnezeu, care este Biblia. Cine va intelege asta corect, va avea un plus de incredere, de pace si de liniste in viata, plus pe care Dumnezeu vrea ca toti sa-l avem, precum si o imensa bucurie. Am sa revin la acest text dupa ce am sa va prezint adevarul biblic despre moartea a doua. Hristos a invins moartea, dar care moarte, moartea intai sau moartea a doua?!

Va mai prezint acum si un alt text din Biblie, care ne va ajuta sa intelegem ce moarte a invins Isus Hristos, moartea intai sau moartea a doua, si de care moarte a murit Isus Hristos insusi:

„Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos, si vor imparati cu El o mie de ani.” (Apocalipsa)

Dragii mei prieteni si neprieteni, ca o avanpremiera a urmatorului episod pe aceasta tema, va pot spune ca Isus Hristos invinge atat moartea intai, cat si moartea a doua, in sensul ca, asupra celor inviati la prima inviere, adica toti cei care apartin lui Isus Hristos si Tatalui Sau, si care sunt poporul lui Dumnezeu cel salvat de El, si de Tatal Sau, nu pot sa fie afectati in niciun fel de catre moartea a doua, din iazul de foc, ori aceasta este tot o biruinta, nu-i asa?! Isus Hristos invinge moartea a doua, murind de moartea intai. Isus Hristos invinge ambele morti, in toate sensurile, si in toate felurile. Poate ca o sa va ia putin timp ca sa intelegeti si sa va obisnuiti cu aceste adevaruri marete, dar Dumnezeu ne garanteaza ca odata intelese asa cum doreste Dumnezeu, aceste adevaruri, ne vor da o bucurie si o pace vesnica, chiar daca in lumea aceasta, o sa mai avem necazuri, asa cum ne-a spus Dumnezeu, si o sa mai varsam lacrimi de durere. Bucuria apartenentei la poporul salvat al lui Dumnezeu, nu poate sa ne-o ia nimeni, daca vrem asta cu adevarat. Bucurati-va de biruinta lui Isus Hristos asupra pacatului si a mortii, biruinta care ne este daruita si noua, tuturor.

(va urma)

Cu respect,

P.S. Astazi este WE, si in WE de obicei, postam lucruri vesele, dragute, frumoase, etc. Poate o sa spuneti ca subiectul abordat astazi, in zi de WE, nu este asa de vesel, este chiar… morbid! Va inselati ! Biruinta asupra pacatului si a mortii, este adevarata si singura Veste Buna din tot crestinismul si din tot Universul. Aceasta veste a biruintei asupra pacatului si a mortii, da suprema speranta, si suprema bucurie omului pacatos si muritor! Este esenta Evangheliei Vesnice ! Dumnezeu ne-a salvat, este bun, este drept, ne iubeste, nu se schimba, si nu ne pedepseste pentru greselile noastre, iar toate acestea, sunt pentru totdeauna. Sunt vesnice! Bucurati-va! Stiind aceste adevaruri, veti avea nu doar un WE minunat, ci o viata intreaga minunata. Alegandu-l pe Isus Hristos ca Domn al dumneavoastra, ati ales si aveti deja, zilnic, neprihanirea si viata vesnica! Sunteti deja nemuritori, asa cum ne spune Isus insusi: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai.”  Bucurati-va!