Slow

Dragi prieteni si neprieteni, care veti lectura aceste randuri, va urez un WE plin de evenimente cat mai frumoase, plin de bucurie si de speranta. Este sambata. Zi de odihna lasata oamenilor de catre bunul Dumnezeu, ca sa ne aducem aminte de odihna, si de importanta ei. Relaxati-va, bucurati-va, linistiti-va, adica traiti! Faceti toate acestea incet, pe indelete, in liniste, savurand totul, cat mai bine, si cat mai profund. Nu va grabiti. Niciodata! Clipa, secunda, minutul, ora, ziua, luna, anul care trece, nu se vor mai intoarce niciodata! Bucurati-va in liniste si in pace, de tot ce puteti! De tot! Bucurati-va de liniste si de pace, cat inca mai sunt. Nu uitati ca, ziua de maine, nu apartine nimanui. Nimeni nu este stapan pe ea. Nu, nu este nimic pesimist aici, nimic morbid. Dimpotriva! Aceasta este intelepciune. Invatati sa mergeti la esenta vietii, si nu la suprafata, la superficialitatea ei. Esenta vietii este linistea si pacea, ragazul, nu zbuciumul, nu graba. Graba, zbuciumul, nelinistea, sunt superficialitatea insasi. Este viata traita pe sfert, nici macar pe jumatate. Este viata traita pe furate. Nu va lasati jefuiti de propria viata, de placerea linistii, a ragazului, adica de esenta vietii. Graba, este hotul care ne fura viata si farmecul ei. Nu va lasati furati asa de usor! Maine, nu stim ce va sa fie! Poate sa fie orice!

Oamenii nu stiu nimic mai dinainte, totul este inaintea lor in viitor. Tuturor li se intampla toate deopotriva: aceeasi soarta are cel neprihanit si cel rau, cel bun si curat ca si cel necurat, cel ce aduce jertfa ca si cel ce n-aduce jertfa, cel bun ca si cel pacatos, cel ce jura ca si cel ce se teme sa jure! Iata cel mai mare rau in tot ce se face sub soare: anume ca aceeasi soarta au toti. De aceea si este plina inima oamenilor de rautate si de aceea este atata nebunie in inima lor tot timpul cat traiesc. Si dupa aceea? Se duc la cei morti. Caci cine este scutit? Oricine traieste tot mai trage nadejde, caci un caine viu face mai mult decat un leu mort. Cei vii, in adevar, macar stiu ca vor muri, dar cei morti nu stiu nimic, si nu mai au nicio rasplata, fiindca pana si pomenirea li se uita. Si dragostea lor, si ura lor, si pizma lor, demult au si pierit, si niciodata nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare. Du-te, dar, de mananca-ti painea cu bucurie si bea-ti cu inima buna vinul, caci demult a gasit Dumnezeu placere in ce faci tu acum. Hainele sa-ti fie albe in orice vreme, si untdelemnul sa nu-ti lipseasca de pe cap. Gusta viata cu nevasta pe care o iubesti, in tot timpul vietii tale desarte pe care ti-a dat-o Dumnezeu sub soare, in aceasta vreme trecatoare, caci aceasta iti este partea in viata in mijlocul trudei cu care te ostenesti sub soare. Tot ce gaseste mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta! Caci, in Locuinta mortilor in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune! Am mai vazut apoi sub soare ca nu cei iuti alearga, ca nu cei viteji castiga razboiul, ca nu cei intelepti castiga painea, nici cei priceputi, bogatia, nici cei invatati, bunavointa, ci toate atarna de vreme si de imprejurari. Caci omul nu-si cunoaste nici macar ceasul, intocmai ca pestii prinsi in mreaja nimicitoare si ca pasarile prinse in lat, ca si ei sunt prinsi si fiii oamenilor in vremea nenorocirii, cand vine fara veste nenorocirea peste ei.” (Eclesiastul)

Tot ce puteti sa faceti, faceti cu toata puterea dumneavoastra! Rau sa nu faceti! In niciun sens. Nici la propriu, dar nici la figurat.

Traiti cu toata puterea!

Asa ne spune Dumnezeu.

Un WE minunat sa aveti!

E viata pe Pamant !

Cu respect,

Give Us Back Love

Este vineri, adica WE. Sa luam o pauza de la cretinism, prostie, tembelism, crime, violenta, minciuni, politica, manipulari ordinare, moaste, mizerie umana, morala, primitivism, etc… Sa ne mai si dicstram putin, sa ne simtem bine, si sa mai credem si in lucrurile frumoase. In dragoste de exemplu! Enjoy!

Cu respect,

Pelerini din tara nimanui

Joi seara am fost la Sala Palatului din Bucuresti, sa vad si sa ascult concertul extraordinar al lui Tudor Gheorghe, „Pelerini din tara nimanui”, muzica fiind pe versurile poetilor Grigore Vieru si Mircea Micu.

Tudor Gheorghe

Ca orice seara si ca orice concert cu Tudor Gheorghe, si aceasta seara, si acest concert, au fost frumoase, chiar daca in Bucuresti ploua putin. Muzica excelenta, versuri bune si foarte bune, doar ca totul a fost putin prea trist, prea melancolic, prea blues, prea plangacios… Poate ca si Tudor Gheorghe imbatraneste, si lehamitea de tot si de toate, incepe sa se instaleze incet, incet…. Nu stiu. Daca o tine tot asa, m-a pierde de client.

Rostesc cuvinte
Ca sa iau aer.
Adorm,
Ca sa nu mai stiu.

Tai pîine,
S-o bucur pe mama.
Ascult mierla,
Ca sa nu mint.

Ma uit la tei,
Ca sa nu uit.
Am rupt acest
trandafir. De ce?

Grigore Vieru

Tudor Gheorghe

 

Eram in pasare ascuns
Uns cu nesomn, de noapte uns
Si in lumina diafana
Pierdeam incet cate o pana.
Ele cadeau in lenes dans
Purtandu-si jertfa in balans
Si-mi era frig si tot mai gol
stateam pe un pustiu atol
Departe, poate langa mare,
Langa un tarm albit de sare.
A inceput sa ninga lin
Si m-a acoperit putin
Zapada ca o mangaiere
Cazand din doua emisfere.
Eram in pasare ascuns
uns cu nesomn, de roua uns
Si am inceput incet sa plang
Din ochiul drept, din ochiul stang.

Mircea Micu

Nu-mi ramane decat sa subscriu 100% la ceea ce urmeaza. Intr-o lume care se pregateste frenetic pentru propriul ei dezastru, credeti-ma ca nu mai aveti nimic altceva de facut, decat sa fiti impacati cu Dumnezeu, si sa va bucurati de viata.

Cu respect,