Moartea intai si Moartea a doua (ep.1)

Motto: Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” (Ioan)

Cosciug[1]

Cu siguranta si fara niciun dubiu pentru nimeni, stim toti, ca viata este tot ce avem mai de pret! Este lucrul cel mai minunat care ni s-a putut intampla! Multi nici nu realizeaza asta! Ganditi-va ce norocosi suntem toti cei care am trait vreodata pe planeta aceasta! Puteam foarte bine ca niciunul dintre noi, sa nu ne nastem niciodata, nu-i asa?! Atunci nu am fi vazut si nu am fi stiut niciodata ca exista aceasta planeta, acest Univers minunat, ca exista viata, ca exista cineva care se ingrijeste de toate acestea, Dumnezeu, si ca noi, chiar daca am gresit fata de acest Dumnezeu rupandu-ne de EL, de sursa vietii noastre si a tot ce exista, El, Dumnezeu, ne iubeste in continuare pe toti, neconditionat, si doreste ca niciunul dintre noi sa nu piara, ci ca toti sa fim salvati: „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Dumnezeu, in adevar, n-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca lumea sa fie salvata prin El.” (Ioan)

Viata, acest lucru minunat pe care l-am avut de la Dumnezeu, l-am pierdut prin despartirea noastra benevola de El, prin necredinta, prin neancrederea noastra in El si in avertizarile Sale, adica prin pacat. Acum, noi nu mai avem viata, avem doar moarte. Moartea este starea noastra naturala pe planeta Pamant. Asa cum se spune, si este un adevar, chiar daca are iz de cliseu, singurul lucru de care toti suntem siguri pe planeta Pamant, este acela ca intr-o zi vom muri. Viata pe acest pamant, este o calatorie, un drum, o zbatere continua intre ziua nasterii si ziua mortii noastre. Fiecare zi traita, este plina de primejdii la tot pasul, pentru ca traim pe o plameta extrem de periculoasa, si mortala la orice pas. Ziua de maine asa cum am mai spus de multe ori pe acest blog, nu apartine nimanui. Viata noastra de poate termina in orice clipa de pe parcursul calatoriei noastre, inceputa la nastere! Trist si tragic destinul nostru pe aceasta palaneta, nu-i asa?! Sa te nasti, sa vezi atatea lucruri frumoase, dar si foarte multe lucruri urate, iar apoi sa parasesti toate acestea pentru totdeauna, prin moarte. Cam deprimanta aceasta soarta a noastra, a tuturor, oameni si animale deopotriva. Desarta viata noastra in aceste conditii, asa cum bine spune Eclesiastul in Biblie. In aceste conditii, TOTUL este desertaciune! Totul! Dumnezeu insa, Creatorul nostru, nu ne-a lasat prada mortii vesnice, datorita prostiei noastre, ci ne-a salvat prin Fiul Sau Isus Hristos. Acum, prin Isus, putem sa inlocuim moartea noastra, cu viata lui Hristos. El, Dumnezeu, Tatal si Fiul, doresc din toata inima lor acest lucru! Noi il dorim?! Unii da, altii nu. Este alegerea fiecaruia. Dumnezeu nu intervine aici. Suntem liberi sa vrem sau sa nu vrem. Nimeni nu ne obliga, nu ne ameninta, nu ne pedepseste pentru ca nu o sa vrem o cale sau alta. Nimeni nu o sa fie pedepsit, asa cum gresit invata unii, daca o sa refuzam ceea ce Dumnezeu ne ofera, gratis. Este doar alegerea noastra libera, dar… atentie, vom suporta consecintele propriei noastre alegeri. Consecintele acestei alegeri in deplina cunostinta, sunt clare: viata sau moartea, cale de mijloc nu exista! Cine il va alege pe Dumnezeu, care este viata, va avea viata vesnica, iar cine il refuza pe Dumnezeu si il va alege pe Dracu’, va ramane cu mostenirea data lui de Dracu’: moartea vesnica. Simplu. Nu-i nimic greu de inteles! Biblia ne avertizeaza si ea la fel de clar: Iata, iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul. Caci iti poruncesc azi sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, sa umbli pe caile Lui si sa pazesti poruncile Lui, legile Lui si randuielile Lui, ca sa traiesti si sa te inmultesti, si ca Domnul Dumnezeul tau sa te binecuvanteze in tara pe care o vei lua in stapanire. Dar daca inima ta se va abate, daca nu vei asculta si te vei lasa amagit sa te inchini inaintea altor dumnezei si sa le slujesti, va spun astazi ca veti pieri si nu veti avea zile multe in tara pe care o veti lua in stapanire, dupa ce veti trece Iordanul. Iau azi cerul si pamantul martori impotriva voastra ca ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege viata, ca sa traiesti, tu si samanta ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui si lipindu-te de El, caci de aceasta atarna viata ta si lungimea zilelor tale, si numai asa vei putea locui in tara pe care a jurat Domnul ca o va da parintilor tai, lui Avraam, Isaac si Iacov.” (Deuteronomul)  „Tara” pe care Dumnezeu a promis-o lui Avraam, Isaac si Iacov, este Imparatia lui Dumnezeu dragii mei prieteni si neprieteni, nu altceva. Aceasta a fost si este fagaduinta lui Dumnezeu pentru noi toti: ca ne vom intoarce acasa, in casa Tatalui nostru, Creatorul cerului si al Pamantului. Isus Hristos insusi, reconfirma aceasta fagaduinta a lui Dumnezeu: „Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu si aveti credinta in Mine. In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi. Stiti unde Ma duc si stiti si calea intr-acolo.” (Ioan)

Asa cum spuneam, viata este tot ce avem. Pana si cel mai sarac om de pe pamant, are suficiente motive sa se bucure de viata, multe lucruri fiind inca gratis, chiar daca traim in iad: lumina soarelui, un rasarit sau un apus, copacii, pasarile si cantul lor, florile si mirosul lor minunat, muntii si dealurile, raurile si marile, animalele si insectele de tot felul, pestii marii, si multe, multe altele. Cu siguranta viata este frumoasa, chiar daca in timpul vietii este si mult necaz, suferinta, frustrari, nedreptate, razboaie, crima, minciuna, boli, etc. Traim in iad, nu in rai, va rog sa nu uitati asta, ori in iad, sunt foarte multe lucruri neplacute si periculoase, mortale. Iadul este un loc periculos, plin de primejdii la tot pasul. Un loc mortal, unde moartea este la ea acasa. Nu viata. Viata am pierdut-o, atunci cand Eva a ales sa se desparta de Dumnezeu, sursa vietii! Dumnezeu ne spune ca omul traitor pe aceasta planeta blestemata datorita Diavolului si a alegerii noastre, are in mintea si in sufletul sau, tot timpul vietii, mai mult zbucium decat pace si fericire. In timpul vietii lui trecatoare de pe aceasta planeta a pacatului si a mortii, nici macar in somn, nu are tihna omul cel muritor: „Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata straduinta inimii lui cu care se trudeste sub soare? Toate zilele lui sunt pline de durere, si truda lui nu este decat necaz, nici macar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este o desertaciune.” (Eclesiastul)  Da, nici macar noaptea, in somn, nu avem liniste. Totul este un zbucium continuu. Dumnezeu ne-a avertizat inca de la inceputuri, ca vom avea necazuri in lumea noastra, in timpul vietilor noastre. Necazurile nu au cum sa ne ocoleasca in aceasta lume a pacatului, chiar si atunci cand suntem cu Dumnezeu: „In lume veti avea necazuri, dar indrazniti, Eu am biruit lumea.” (Ioan)  Da, este buna vestea acesta. Dumnezeu a biruit lumea pacatului si a mortii, pentru ca noi sa avem viata si neprihanirea Sa, neprihanirea fiind cea mai inalta forma de civilizatie din Univers, asa cum am aratat deja AICI. Sa ne bucuram pentru biruinta lui Dumnezeu. Ea este pentru noi toti. Este in favoarea noastra, a tuturor, si este gratuita. Putem sa o avem sau sa o respingem.

Astazi o sa vorbim despre moarte, ca sa putem sa apreciem la adevarata ei valoare viata si biruinta lui Dumnezeu, obtinuta pentru noi toti. Biruinta care ne scapa de moarte, si ne daruieste din nou viata. Viata lui Isus Hristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu. Singura viata de care mai putem beneficia. Alta nu avem. Exista doua morti: moartea intai si moartea a doua. Astazi o sa vorbim despre Moartea intai, adica despre moartea somn. Este o hrana tare, foarte tare si consistenta, pentru oameni maturi, oameni care gandesc, care isi pun intrebari, si care doresc sa afle raspunsuri, oricare ar fi acestea. Ceea ce o sa discutam aici, nu mai este lapte pentru sugari sau bebelusi mai mult sau mai putin intarcati. Pregatiti-va sa aflati vestile bune ale Evangheliei Vesnice! Pregatiti-va sa va bucurati! Pregatiti-va deasemenea, sa lasati in urma, toate lucururile gresite si neadevarate pe care le stiti despre acest subiect. Iesiti la lumina prin puterea adevarului!

Trecerea de la lumea aceasta la cea viitoare, va fi cat un somn de-o noapte, atat si nimic mai mult. Indiferent cat timp vom sta ingropati in pamant, 10, 50, 100 sau 5000 de ani, noi ne mai stiind nimic din tot ceea ce se intampla in lumea celor vii, si ne mai avand notiunea timpului, lucru care ni se se intampla si acum in timpul somnului nostru, atunci cand dormim, vii fiind, ni se va parea la inviere, ca am dormit doar somnul unei nopti, o clipa. Asa este si cu somnul mortii intai. Mortii nu stiu cat au dormit in pamant, asa cum noi, vii fiind, nu stim cate ore am dormit atunci cand dormim, noaptea sau ziua. Ne trezim in fiecare zi, ca si cum ne-am culcat cu 5 minute in urma. Nu constientizam orele dormite, si nimic din tot ceea ce s-a intamplat pe planeta in timpul cat noi am dormit, nu-i asa? Doar ceasul ne poate spune cu exactitate, cat timp am dormit. Noi nu putem sa constientizam si sa realizam asta. Fara ceas, habar nu avem cate ore am dormit! Timpul trece doar pentru cei care sunt treji, nu-i asa? Exact asa este si cu somnul mortii intai. Fix la fel! Nu-i nimic greu de inteles! Lucrurile sunt simple. Ce vreau sa spun este ca, daca astazi am murit, maine noi vom sta in fata lui Dumnezeu, indiferent cat timp a trecut intre ziua mortii noastre, si ziua invierii noastre, si indiferent daca vom invia la prima inviere sau daca vom invia la a doua inviere. Va fi exact aceeasi senzatie pentru toti, senzatia ca totul a durat o clipa, o ora, o noapte.

Multi oameni de pe planeta, nu stiu, habar nu au, pentru ca sunt ignoranti si nu sunt interesati sa citeasca Biblia si sa o inteleaga, din diverse motive, iar din cei care o citesc, unii sunt superficiali si nu-si bat capul sa inteleaga adevarul, si mai repede iau de bun ceea ce le spun altii, popii, pastorii sau alti oameni in care au ei incredere, avand astfel incredere mai multa in oamenii bisericii lor, decat in Cuvantul Viului Dumnezeu. Ei bine, oamenii bisericilor, preotii sau pastorii, nu le vorbesc enoriasilor despre aceste subiecte extrem de importante, pentru ca nici ei nu stiu despre ce este vorba, iar daca stiu cate ceva, stiu gresit. Multi habar nu au ca exista doua morti: moartea intai, care este un somn din care toti ne vom trezii, atat cei drepti, cat si cei nedrepti, si moartea a doua, adica moartea moarte, moartea cea adevarata si vesnica, care la final, va inghiti si moartea somn, moartea intai, disparand apoi amandoua, pentru totdeauna. Moartea intai este finita, va avea un sfarsit, pe cand moartea a doua, este pentru totdeauna. Este vesnica, in sensul ca din ea, nimeni nu va mai invia niciodata! Dumnezeu nu salveaza, nu inviaza pe nimeni din moartea a doua! De aceea este ea vesnica.

Exista un episod in Biblie, care ne vorbeste despre aceste lucruri, episod prin care Dumnezeu Tatal, prin Isus Hristos, ne vorbeste, ne arata practic, si ne face cunoscut acest subiect extrem de important, ca sa-l intelegem perfect, fara sa gresim. Moartea si invierea lui Lazar, ne arata cel mai bine, subiectul pe care il discutam aici: moartea intai sau moartea somn. Cam toti stim intamplarea cu Lazar, chiar daca suntem atei sau credinciosi, chiar daca am citit Biblia sau nu am citit-o. Lazar, fratele Martei si al Mariei, si prieten al lui Isus, a murit. A murit si a fost inviat de catre Isus Hristos, ca dovada a puterii Sale de a da viata, si de a salva din moartea somn, adica moartea intai. Sa vedem ce spune Biblia despre aceste lucruri, si sa tragem invataturile necesare. Iata episodul cu Lazar:

„Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, si i-a sters picioarele cu parul ei, si Lazar cel bolnav, era fratele ei. Surorile au trimis la Isus sa-i spuna: „Doamne, iata ca acela pe care-l iubesti, este bolnav. „Dar Isus, cand a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie proslavit prin ea.”… Deci cand a auzit ca Lazar este bolnav, a mai zabovit doua zile in locul in care era, si in urma a zis ucenicilor: „Haidem sa ne intoarcem in Iudeea.” …  „Lazar, prietenul nostru, doarme, dar Ma duc sa-l trezesc din somn.” Ucenicii I-au zis: „Doamne, daca doarme, are sa se faca bine.” Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau ca vorbeste despre odihna capatata prin somn. Atunci Isus le-a spus pe fata: „Lazar a murit. Si ma bucur ca n-am fost acolo, pentru voi, ca sa credeti. Dar acum, haidem sa mergem la el.” Atunci Toma, zis Geaman, a zis celorlalti ucenici: „Haidem sa mergem si noi sa murim cu El!” Cand a venit Isus, a aflat ca Lazar era de patru zile in mormant. … Cand a auzit Marta ca vine Isus, i-a iesit inainte, iar Maria sedea in casa. Marta a zis lui Isus: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar si acum, stiu ca orice vei cere de la Dumnezeu Iti va da Dumnezeu.” Isus i-a zis: „Fratele tau va invia.” „Stiu”, i-a raspuns Marta, „ca va invia la inviere, in ziua de apoi.” Isus i-a zis: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia sa vina in lume.” Dupa ce a spus aceste vorbe, s-a dus si a chemat in taina pe sora sa Maria si i-a zis: „A venit Invatatorul si te cheama.” Maria, cum a auzit, s-a sculat iute, si s-a dus la El. Caci Isus nu intrase inca in sat, ci era tot in locul unde Il intampinase Marta. Iudeii care erau cu Maria in casa si o mangaiau, cand au vazut-o sculandu-se iute si iesind afara, au mers dupa ea, caci ziceau: „Se duce la mormant, ca sa planga acolo.” Maria, cand a ajuns unde era Isus si L-a vazut, s-a aruncat la picioarele Lui si I-a zis: „Doamne, daca ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.” Isus, cand a vazut-o plangand, pe ea si pe iudeii care venisera cu ea, S-a infiorat in duhul Lui, si S-a tulburat. Si a zis: „Unde l-ati pus?” „Doamne”, I-au raspuns ei, „vino si vezi.” Isus plangea. Atunci iudeii au zis: „Iata cat il iubea de mult!” Si unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta sa nu moara?” Isus S-a infiorat din nou in Sine, si S-a dus la mormant. Mormantul era o pestera la intrarea careia era asezata o piatra. „Dati piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, caci este mort de patru zile.” Isus i-a zis: „Nu ti-am spus ca, daca vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” Au luat, dar, piatra din locul unde zacea mortul. Si Isus a ridicat ochii in sus si a zis: „Tata, Iti multumesc ca M-ai ascultat. Stiam ca totdeauna Ma asculti, dar vorbesc astfel pentru norodul care sta imprejur, ca sa creada ca Tu M-ai trimis.” Dupa ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazare, vino afara!” Si mortul a iesit cu mainile si picioarele legate cu fasii de panza, si cu fata infasurata cu un stergar. Isus le-a zis: „Dezlegati-l si lasati-l sa mearga.” Multi din iudeii care venisera la Maria, cand au vazut ce a facut Isus, au crezut in El.” (Ioan) Asa cum am spus, acest episod din Biblie, ne arata foarte clar prin Isus Hristos, ce este moartea intai, adica moartea somn, si ce inseamna ea pentru oameni si pentru Dumnezeu. Nu este nimic complicat de inteles. Sigur ca ucenicii nu intelegeau vorbirea lui Isus cu somnul mortii, si de aceea au facut unele remarci hazlii pentru noi cei care acum, stim adevarul despre acest subiect. Remarci ca aceea a lui Toma, de exemplu. Ei, ucenicii, abia descopereau adevarul mortii intai, a mortii somn, din gura lui Isus Hristos. Cand Isus a vazut ca ei nu intelegeau ca Lazar doarme somnul mortii, le-a spus pe sleau, ca somnul de care vorbeste El, somnul lui Lazar, este moartea intai, de care or sa moara toti oamenii care au trait vreodata pe aceasta planeta. Au fost doar cateva exceptii: Enoh si Ilie. Moartea intai mai are un rost, un rol, si anume acela de a ne pastra in pamant, pana cand istoria pacatului se va sfarsi pe planeta Pamant. Moartea intai, este si o conservare a noastra in pamant, a fiecarui traitor de pe planeta aceasta, din toate veacurile, pana la invierea noastra. Dumnezeu, asa cum stim, face lucrurile asa cum trebuie, adica cu inteligenta si maxima stiinta, cu dreptate, ca sa fie totul perfect. Putea sa ne ia imediat la cer sau sa ne trimita imediat in iazul de foc, care este moartea a doua, imediat dupa ce muream fiecare, dar daca s-ar fi intamplat asta, ar fi fost doar o mare harababura, din care nici cei salvati, si nici cei pierduti, nu ar fi inteles absolut nimic din ceea ce li s-a intamplat. Apoi, mai stim tot din Biblie, ca Dumnezeu este drept, si in consecinta, trebuie sa iesim toti odata din morminte, ma refer la cei salvati, cat si la cei pierduti. Sa nu o ia nimeni inaintea altora. Ambele cete, este bine sa invie cu totii la un loc. Asa vor vedea cei salvati, de ce au fost salvati, iar cei pierduti, de ce au fost pierduti. Asa vor vedea si vor intelege toti, ca Dumnezeu este un Dumnezeu drept, care a vrut sa ne salveze pe toti, asa cum ne-a spus. Asa vom vedea ca Dumnezeu nu ne-a mintit cu nimic, si ca El nu are nimic in comun cu pacatul si cu moartea noastra. Aceasta este ordinea si intelepciunea Dumnezeiasca. Mai vreau sa spun aici, ca Lazar, dupa aceasta inviere demonstrativa facuta de Isus Hristos, sigur ca a mai murit o data, la sfarsitul vietii lui. Sa nu uitam ca Dumnezeu ne poate invia ori de cate ori doreste El, aceasta este o alta invatatura importanta pe care o desprindem din episodul cu moartea si invierea lui Lazar. Sigur ca dupa aceasta inviere, Lazar, o sa mai fie inviat o data, la prima inviere, invierea celor drepti, a celor salvati. Asa cum exista o moarte intai si o moarte a doua, exista si doua invieri: intaia inviere, a celor drepti, adica neprihaniti, si a doua inviere, a celor pacatosi, adica nelegiuiti. O sa vedeti ce frumos se impletesc aceste adevaruri. Chiar daca la inceput, pentru ca nu sunteti obisnuiti, o sa vi se para putin complicat, o sa vedeti ce simplu si ce minunat se contopesc aceste adevaruri dumnezeiesti, pentru pacea si linistea noastra, pentru increderea noastra deplina in Dumnezeu, si in promisiunile Sale catre noi, muritorii. Vom vedea in Evanghelia Vesnica, cu o imensa bucurie, ca Viul Dumnezeu, a facut si din moarte o veste buna, prin Isus Hristos, in sensul ca avem cu totii, daca vrem, sansa invingerii mortii a doua, prin Isus Hristos. Putem sa ne trezim din somnul mortii intai, in doua feluri: pentru a traii vesnic sau pentru a murii vesnic. Pentru a traii vesnic viata neprihanita a lui Isus Hristos sau pentru a murii adevarata moarte, moartea a doua, cea definitiva, din cauza Satanei si a pacatului sau, si al nostru. In timpul vietii noastre, pana in ziua mortii intai, trebuie sa alegem intre Hristos si Satana, adica intre viata si moarte. Cale de mijoc sau neutralitate nu exista, asa cum am spus.

Sa discutam acum, cel mai important text din ceea ce am prezentat in legatura cu moartea si invierea lui Lazar: Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” (Ioan)  Aici, in acest text, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne vorbeste despre ambele morti, moartea intai si moarte a doua. De aceea este foarte important pentru un crestin, sa stie adevarul despre cele doua morti, ca sa inteleaga corect, aparentele contraziceri din Cuvantul lui Dumnezeu, care este Biblia. Cine va intelege asta corect, va avea un plus de incredere, de pace si de liniste in viata, plus pe care Dumnezeu vrea ca toti sa-l avem, precum si o imensa bucurie. Am sa revin la acest text dupa ce am sa va prezint adevarul biblic despre moartea a doua. Hristos a invins moartea, dar care moarte, moartea intai sau moartea a doua?!

Va mai prezint acum si un alt text din Biblie, care ne va ajuta sa intelegem ce moarte a invins Isus Hristos, moartea intai sau moartea a doua, si de care moarte a murit Isus Hristos insusi:

„Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de intaia inviere! Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos, si vor imparati cu El o mie de ani.” (Apocalipsa)

Dragii mei prieteni si neprieteni, ca o avanpremiera a urmatorului episod pe aceasta tema, va pot spune ca Isus Hristos invinge atat moartea intai, cat si moartea a doua, in sensul ca, asupra celor inviati la prima inviere, adica toti cei care apartin lui Isus Hristos si Tatalui Sau, si care sunt poporul lui Dumnezeu cel salvat de El, si de Tatal Sau, nu pot sa fie afectati in niciun fel de catre moartea a doua, din iazul de foc, ori aceasta este tot o biruinta, nu-i asa?! Isus Hristos invinge moartea a doua, murind de moartea intai. Isus Hristos invinge ambele morti, in toate sensurile, si in toate felurile. Poate ca o sa va ia putin timp ca sa intelegeti si sa va obisnuiti cu aceste adevaruri marete, dar Dumnezeu ne garanteaza ca odata intelese asa cum doreste Dumnezeu, aceste adevaruri, ne vor da o bucurie si o pace vesnica, chiar daca in lumea aceasta, o sa mai avem necazuri, asa cum ne-a spus Dumnezeu, si o sa mai varsam lacrimi de durere. Bucuria apartenentei la poporul salvat al lui Dumnezeu, nu poate sa ne-o ia nimeni, daca vrem asta cu adevarat. Bucurati-va de biruinta lui Isus Hristos asupra pacatului si a mortii, biruinta care ne este daruita si noua, tuturor.

(va urma)

Cu respect,

P.S. Astazi este WE, si in WE de obicei, postam lucruri vesele, dragute, frumoase, etc. Poate o sa spuneti ca subiectul abordat astazi, in zi de WE, nu este asa de vesel, este chiar… morbid! Va inselati ! Biruinta asupra pacatului si a mortii, este adevarata si singura Veste Buna din tot crestinismul si din tot Universul. Aceasta veste a biruintei asupra pacatului si a mortii, da suprema speranta, si suprema bucurie omului pacatos si muritor! Este esenta Evangheliei Vesnice ! Dumnezeu ne-a salvat, este bun, este drept, ne iubeste, nu se schimba, si nu ne pedepseste pentru greselile noastre, iar toate acestea, sunt pentru totdeauna. Sunt vesnice! Bucurati-va! Stiind aceste adevaruri, veti avea nu doar un WE minunat, ci o viata intreaga minunata. Alegandu-l pe Isus Hristos ca Domn al dumneavoastra, ati ales si aveti deja, zilnic, neprihanirea si viata vesnica! Sunteti deja nemuritori, asa cum ne spune Isus insusi: „Eu sunt Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai.”  Bucurati-va!

Sodoma ca explicatie si avanpremiera a Apocalipsei (ep.1)

Motto: „Oamenii din Sodoma erau rai, si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului.” (Geneza)

Lumea noastra se clatina si se afunda pe zi ce trece, din ce in ce mai mult, in intunericul Satanei, desi ea crede in prostia ei ca este din ce in ce mai desteapta, mai luminoasa, mai buna, mai dreapta si ma toleranta (sic!). Se vede asta cu ochiul liber. Chiar si cei care il minimalizeaza, il discrediteaza, il detesta si il batjocoresc zilnic pe Dumnezeu, trebuie sa recunoasca ca vad asta. Este imposibil sa nu vezi ca lumea noastra este extrem de ipocrita si mincinoasa, ca nu mai are solutii la nicio problema, ca democratia se transforma zilnic in dictatura peste tot in lume, ca se guverneaza doar prin minciuna si prin crima, peste capul popoarelor, ca morala acestei lumi moare zilnic si este inlocuita cu una din ce in ce mai stramba si mai gaunoasa, si ca toate se petrec din ce in ce mai repede, intr-un ritm ametitor, la scara planetara, exact asa cum spune Dumnezeu in cartea Apocalipsei din Biblie. Umanitatea nu mai are solutii, se vede si asta de la o posta, iar din aceasta cauza, crizele se tin lant si nu se vor mai sfarsi. Doar se mimeaza rezolvarea lor, a crizelor, iar in curand vor fi si razboaie, precum si distrugeri de neimaginat acum pentru foarte multi dintre noi, majoritatea din nefericire, care inca mai cred in minciunile cu progresul si cu civilizatia, majoritate care nu crede in Cuvantul Viului Dumnezeu, care este in Biblie. Umanitatea, dupa ce a incercat toate variantele posibile de organizare a societatii umane, se va intoarce inainte de sfarsitul ei inevitabil, la forma de guvernamant cea mai draga Diavolului: dictatura, lagarul. Intreg Pamantul  va deveni un imens Auschwitz, un imens lagar mondial, iar natiunile lumii vor fi prizonierele Satanei ca niciodata in istoria acestei planete. De ce ca niciodata inainte? Pentru ca niciodata intreaga planeta impreuna cu toate popoarele care o locuiesc, nu au fost subjugate de un sistem unic, satanic, si nu au fost conduse pe fata de Antihrist, adica de Dracu’ insusi, impotriva lui Dumnezeu. Nimeni nu va mai putea face ceva pe planeta Pamant, fara sa aiba pe mana sau pe frunte, semnul satanic: 666. In fiecare zi vedem cum in numele unor minciuni sau a unor adevaruri partiale ca terorismul, siguranta noastra si siguranta nationala, lupta impotriva drogurilor, a crimei organizate, etc… ni se ingradesc libertatile cetatenesti, suntem ascultati, urmariti, spionati in fel si chip, mintiti ca totul se face spre binele nostru, dar in realitate, totul se face pentru subjugarea si inrobirea noastra. Auschwitz-ul mondial creste zilnic, se consolideaza zilnic, in timp ce populatia planetei este docila, cu mici exceptii, rade ca proasta pe toate canalele imbecilitatii umane de care este capabila, si nu constientizeaza deloc pericolul care o paste. Ne lasam hipnotizati de tehnologie si de stiinta, care, ambele, vor fi indreptate impotriva noastra cu toata forta lor, si vor fi instrumentul prin care vom cadea in cea mai vartoasa robie in care a fost omul vreodata pe acest pamant: „Pentru ca atunci va fi un necaz asa de mare, cum n-a fost niciodata de la inceputul lumii pana acum si nici nu va mai fi.” (Matei) Dumnezeu prin Biblie, ne spune ca aceasta este ultima zvacnire, ultima zvarcolire a Satanei si a Iadului in care traim. Dupa aceasta ultima dictatura mondiala, care va fi Noua Ordine Mondiala, in frunte cu guvernul mondial si Antihristul, Isus Hristos si Tatal Sau, vor pune capat pentru totdeauna, minciunii, crimei, hotiei, robiei si mortii, adica a pacatului si a nelegiuirilor aduse de Dracu’ pe planeta Pamant, adica va pune capat Iadului. Foarte multi s-au intrebat si inca se mai intreaba, de ce l-a mai lasat Dumnezeu pe Dracu’ inca 2000 de ani de la rastignirea lui Isus Hristos, ca sa-si faca de cap pe planeta noastra? Raspunsul este simplu pentru generatia noastra: nu se umpluse inca paharul nelegiuirilor de care este capabil omul, ca rob a’ lu’ Dracu’. Pacatul nu ajunsese inca, la apogeul si desavarsirea lui. Care este apogeul pacatului ma veti intreba? Simplu de raspuns: tot ceea ce vedem si vom mai vedea in zilele de astazi. Dar ce vedem astazi ma veti intreba? Simplu de raspuns: lepadare de Dumnezeu pe o scara foarte mare si escaladarea fara precedent a ticalosiei umane pe toate palierele. Cum? Sa va dau cateva exemple: Bisericile „crestine” casatoresc cupluri GAY de exemplu, asta inseamna ca ele au devenit pe fata slujitoarele Satanei. Preotii si pastorii sunt homosexuali si pedofili, se vrea pedofilie pe fata in societate, adica legalizarea ei, se creeaza monstri, vezi clonarea plantelor, a animalelor, care imbolnavesc omenirea, dar si a omului. Pedofilii cum spuneam, isi cer si ei drepturile ca si homosexualii, din ce in ce mai agresiv. Si ei vor sa reguleze copii in voie, fara sa mai fie condamnati de nimeni, ca doar au si ei drepturi, ce dracu’! Apoi homosexualitatea este pe fata in forme fara precedent in istorie sub denumirea de LGBT. Homosexualii vor sa ne arate in procesiuni de milioane de oameni, ca iubesc maxim anusul cururlui, ca vor sa se casatoreasca intre ei, iar multe guverne au si legiferat asta, inclusiv SUA. Homosexualii vor sa adopte copii sau sa-si faca copii prin mame surogat, prin eprubete, etc… si pot sa faca si asta deja, deci distrugerea si discreditarea familiei umane este pe fata, iar frenezia homosexuala de a cere tot felul de drepturi este fara limite, si cu tupeu maxim. Curvasareala sub toate formele este generalizata, in forme dintre cele mai bizare si variate, fara precedent in istoria umanitatii. Este suficient sa va uitati la diferitele teme ale pornografiei, ca sa intelegeti perfect si exact ceea ce spun eu aici. Manipularea genetica este pe fata, clonare pe fata, minciuna si crima guverneaza intreaga planeta, nu doar mai mici sau mai mari teritorii ale planetei. Rautatea, lacomia si cruzimea oamenilor este in crestere exponentiala, si asa mai departe. Incet, incet, se umple paharul cu nelegiuiri, pana la limita peste care Dumnezeu nu v-a mai trece. Dracu’ impinge totul spre maxim, iar omenirea il urmeaza veselindu-se ca proasta ca poate sa faca orice, fara sa isi dea seama de consecinte, si ca prin asta se apropie cu pasi siguri si repezi, de propriul ei sfarsit. Omenirea se transforma zilnic in gunoi, or gunoiul, la un moment dat, trebuie adunat, aruncat la ghena si ars, ca sa nu mai ramana nicio urma de infectie pe planeta Pamant, si in Univers, nu-i asa ?!

N-a trecut mult timp de cand tarisoara noastra s-a incontrat pro sau contra pe tema homosexualitatii. De la simplul cetatean pana la Parlament, Guvern, ONG-uri si presedintele tarii, Macacul guvernator Traian Basescu, deh, nume predestinat acestui subiect, si pana haaaat, departe, la Noua Dreapta, care a si iesit in strada, fiind foarte contra, EXTREM de contra, si-au dat cu parerea pe subiect. Si cum Macacul Basescu e sluga lu’ Dracu’, adica a Noii Ordini, normal ca este de acord cu toate blestematiile posibile ale acesteia, inclusiv iubirea de anus si in anus. Asa ca astazi, am sa incep un ciclu ca sa zic asa, cu subiectul Sodoma si Gomora, subiect inteles gresit si superficial in „Crestinismul SRL”. Am sa va spun si de ce afirm asta: aproape in toata suflarea „crestina” din lume, se stie ca episodul Sodoma si Gomora descris in Biblie, se refera strict la homosexualitate, ca fiind pacatul suprem al omului, pacat din cauza caruia au fost distruse si rase de pe fata pamantului cele doua cetati. Un pacat mai mare si mai tare decat orice alt pacat, din cauza caruia Dumnezeu se nervozeaza maxim, intra in vrie si devine criminal pe loc. Aduce o urgie si o pedeapsa napraznica, asupra tuturor celor care prefera sa si-o traga in anus, in loc de vagin. Asa este prezentata pe scurt istoria Sodomei si a Gomorei in crestinismul dupa ureche. De aici si numele de sodomie, dat homosexualitatii. Sodoma este sperietoarea suprema a bisericilor „crestine”, impotriva pacatului anusului liber, zglobiu si iubăreț. Bisericile spun ca doar pentru asta a distrus Dumnezeu Sodoma, din cauza homosexualitatii exacerbate. Nimic mai fals! Stiu, aici, curvele care se dau virgine in poarta bordelului sau a bisericilor, vor da ochii peste cap ca mimozele ipocrite care chipurile nu suporta limbajul pe care il folosesc eu, ci doar carton si rumegus religios, adica limbi „crestine” de lemn. Doamne apara si pazeste! Eu nu servesc limbi din astea de lemn, si nici un alt fel de limbi, asa cum nu servesc nici anus zglobiu, si nici ipocrizie. Eu sunt un om normal la cap, si in consecinta, vorbesc la fel de normal, asa cum este situatia si viata reala. Asa ca mimozelor „crestine”, faceti-va cruce, puneti-va mana la ochi, scuipati-va in san sau faceti ce mai vreti dumneavoastra sa faceti, si cititi mai departe, ca merita, nu va mai oripilati de limbajul meu. Eu imi asum acest limbaj in fata lui Dumnezeu, si stiu ca nu o sa ard in flacari pentru asta, ca Anna Lesko (sic!), pentru ca este ceva absolut normal sa spui lucrurilor pe nume, asa cum ne cere si Dumnezeu in Biblie: sa spunem pacatului pe numele lui, adica criminalul este criminal, hotul este hot, iar curva este curva. Dumnezeu nu ne cere sa fim niste ipocriti sinistrii, plini de pacate, dar care se dau virgini si neprihaniti in fata prostilor care-i cred, si care chipurile nici usturoi n-au mancat, nici gura nu le miroase. Ei, ipocritii, sunt tot timpul academici in cap, si nu vorbesc urat ca Dumnezeu si ca Tanase. Ipocritii au un limbaj al lor bisericos, de care mie imi este o scarba maxima. Asa cum spuneam, ca multe alte subiecte din crestinism, si acesta cu Sodoma si Gomora, a fost si este siluit, schilodit, maltratat, si i se dau niste conotatii si interpretari simpliste si insuficiente, trunchiate, si doar in parte adevarate. Lucrurile sunt cu mult mai profunde decat penetrarea unui simplu anus, oricat de adanc s-ar face ea, penetrarea, si cu mult mai multe intelesuri interesante si adanci, mult mai adanci decat iubitul de buci masculine, prezentat de „Crestinismul SRL” ca fiind oroarea suprema in omenirea asta nelegiuita, oribila si bezmetica. Datul la buci masculine sau linsul de labii mici si mari, cu care biserica „crestina” este in final de acord, si mai mult, ii binecuvanteaza prin casatorie pe iubitorii de anus si de curlingeala! Asa cevaaaaa! Voi mai intelegeti ceva?! Eu nu! Pe de o parte infierezi fenomenul dand ca exemplu ceea ce au patit Sodoma si Gomora, ca dupa aceea, sa-i casatoresti in biserica pe sodomiti! Asa cevaaa… Sigur ca aceasta faradelege, anomalie, pacat, care este homosexualitatea, nu se exclude, ea are importanta ei si gravitatea ei, si cu siguranta este un semn al sfarsitului, dar nu trebuie sa ne oprim doar aici, pentru ca ne adancim doar in intunericul anusului, si ramanand doar acolo, nu mai iesim la lumina adevarului dumnezeiesc, jefuindu-ne astfel singuri de adevaruri si intelesuri majore, importante si minunate, in materie de adevar dumnezeiesc, si de crestinism adevarat. Invataturile din „crestinism” cu privire la ceea ce a facut Dumnezeu Sodomei si Gomorei sunt legate de homosexualitate, asa cum am spus, prezentata ca fiind principalul motiv al distrugerii celor doua cetati nelegiuite. Nimic mai fals! Nu a fost singurul motiv, si nici cel mai important, asa cum se acrediteaza ideea in lume. Homosexualitatea era doar cireasa de pe tortul faradelegilor maxime ale Sodomitilor si Gomoritilor. Lucrurile erau mult mai grave in Sodoma si in Gomora, si nu pot sa fie reduse doar la fenomenul homosexualitatii. In Sodoma si Gomora, paharul pacatelor, al nelegiuirilor, precum si al rautatilor de tot felul, se umpluse. Nu mai era nimic de facut cu si pentru oamenii de acolo. Nu mai puteau sa fie salvati. Venise vremea curateniei, asa cum vom vedea. Tot ceea ce s-a intamplat cu Sodoma si Gomora, a fost doar din vina lor, a locuitorilor acelor cetati. Dumnezeu nu are nimic de-a face cu ceea ce faceau ei acolo. Dracu’ conducea total acele cetati, si pe locuitorii lor. Dumnezeu nu a pedepsit acele cetati, asa cum eronat si mincinos se predica in „crestinism”, ci doar a salubrizat locul. Nu, nu este vorba de nicio pedeapsa. Este vorba doar de o consecinta a unor fapte comise fara de Dumnezeu. In Sodoma si Gomora, oamenii devenisera gunoaie, gunoi numai bun de aruncat la gheena. Dumnezeu doar a constatat ca in acele cetati era doar mizerie umana, adica gunoi uman, a constatat ca nu mai era nimic de recuperat de acolo, in afara de Lot, ca nu mai era nimic de facut pentru acei oameni, si ca a venit timpul sa faca curat, adica sa arda mizeria din acele locuri, ceea ce a si facut.  Exact asa cum o sa se intample si la sfarsitul veacurilor, adica asa cum scrie in cartea Apocalipsei din Biblie.  Asa cum Dracu’ a avut dreptul sa murdareasca Universul lui Dumnezeu cu tot ceea ce vedem noi pe planeta Pamant, tot asa si Dumnezeu are dreptul sa faca curat la un anumit moment. Asta nu inseamna ca Dumnezeu este un criminal, asa cum spun toti prostii. Sodoma este o ilustrare practica, si o explicatie perfecta, clara si fara echivoc, a ceea ce inseamna „pedeapsa” dumnezeiasca, care nu este nimic altceva, decat o consecinta a pacatului, o salubrizare a locului si nu o crima. Sodoma ne invata ce este Evanghelia Vesnica si ce este Apocalipsa, si ne explica de ce Dumnezeu a procedat asa cu Sodoma si cu Gomora. Este o explicatie a tuturor „crimelor” lui Dumnezeu fata de omenirea pacatoasa. Sodoma este o explicatie si o avanpremiera a Apocalipsei, dar si o confirmare a Evangheliei Vesnice, care ne descopera bunatatea lui Dumnezeu fata de noi toti, daca o vrem, bunatate si salvare de la moarte, pe care a aratat-o Dumnezeu fata de Lot si fata de familia sa, si care este la fel de valabila pentru noi toti, pentru fiecare dintre noi, daca o vrem, asa cum a vrut-o si Lot. Dumnezeu nu ucide, am mai spus-o, Dumnezeu doar salubrizeaza, asa cum a facut si in Sodoma, si in vremea lui Noe, prin potop. Dumnezeu doar aduna si arde sau ineaca gunoiul care infesteaza Universul si planeta Pamant. Dumnezeu doar dezinfecteaza. Dar sa nu anticipam. 

  • „Atunci voi pune pe oameni la stramtorare, si vor bajbai ca niste orbi, pentru ca au pacatuit impotriva Domnului, de aceea le voi varsa sangele ca praful, si carnea, ca gunoiul! (Tefania)
  • „… caci Domnul Se cearta cu neamurile, intra la judecata impotriva oricarei fapturi si da pe cei rai prada sabiei, zice Domnul.” Asa vorbeste Domnul ostirilor: „Iata, nenorocirea merge din popor in popor si o mare furtuna se ridica de la marginile pamantului. Cei pe care-i va ucide Domnul in ziua aceea vor fi intinsi de la un capat al pamantului pana la celalalt, nu vor fi nici jeliti, nici adunati, nici ingropati, ci vor fi un gunoi de pamant.” (Ieremia)

Sodoma si Gomora

Sa vedem acum ce spune Biblia cu privire la Sodoma, si sa analizam textul: Cei doi ingeri au ajuns la Sodoma seara, si Lot sedea la poarta Sodomei. Cand i-a vazut Lot, s-a sculat, le-a iesit inainte si s-a plecat pana la pamant. Apoi a zis: „Domnii mei, intrati, va rog, in casa robului vostru, ca sa ramaneti peste noapte in ea si spalati-va picioarele; maine va veti scula de dimineata si va veti vedea de drum.” „Nu”, au raspuns ei, „ci vom petrece noaptea in ulita.” Dar Lot a staruit de ei pana au venit si au intrat in casa lui. Le-a pregatit o cina, a pus sa coaca azime si au mancat. Dar nu se culcasera inca, si oamenii din cetate, barbatii din Sodoma, tineri si batrani, au inconjurat casa, tot norodul a alergat din toate colturileAu chemat pe Lot si i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine in noaptea aceasta? Scoate-i afara la noi, ca sa ne impreunam cu ei.” Lot a iesit afara la ei, la usa, a incuiat usa dupa el si a zis: „Fratilor, va rog, nu faceti o asemenea rautate! Iata ca am doua fete care nu stiu de barbat, am sa vi le aduc afara si le veti face ce va va placea. Numai nu faceti nimic acestor oameni, fiindca au venit sub umbra acoperisului casei mele.” Ei au strigat: „Pleaca!” Si au zis: „Omul acesta a venit sa locuiasca aici ca un strain, si acum vrea sa faca pe judecatorul. Ei bine, o sa-ti facem mai rau decat lor.” Si, impingand pe Lot cu sila, s-au apropiat sa sparga usa” (Geneza).  Sa comentam acest pasaj din Biblie, si sa vedem ce spune el in realitate. Pe scurt, acest pasaj este departe de a infiera doar homosexualitatea, asa cum sustin unii, cei mai multi, si o sa vedem imediat de ce. Pana atunci, sa retinem un amanunt foarte important, pe care l-am si subliniat cu rosu in textul biblic, si anume acela ca tot poporul cetatii a venit la usa lui Lot, ca sa faca rau musafirilor lui, si lui Lot insusi. O sa coroboram acest text cu un altul, care spune acelasi lucru, si care demonstreaza fara echivoc, ca nu se mai putea face nimic pentru locuitorii nelegiuiti ai Sodomei. Este vorba de celebra targuiala dintre Avraam si Dumnezeu, pentru Sodoma. Toti, cu exceptia lui Lot, erau de nerecuperat. Un alt aspect la care va rog sa va ganditi, este acela in care Lot isi ofera propriile fiice, pentru a fi violate de nemernicii adunati la usa lui, ca sa-si salveze astfel musafirii. Intrebare: Daca sodomitii erau doar homosexuali iubitori de anus, asa cum predica toti prostii, de ce le ofera Lot pe cele doua fiice ale lui, purtatoare de vagin, nu de anus, unor oameni care iubeau anusul, nu vaginul?! De ce ar fi facut asa ceva ?! Sa le oferit doar pentru lesbienele din popor? Exclus! Cu barbatii homosexuali ce facem atunci, ca erau si ei infierbantati nevoie mare?! Deci nu tine apa. Daca norodul Sodomei ar fi fost format doar din homosexuali fanatici, asta ar fi fost o jignire, o ofensa, o luare in ras a homosexualitatii lor, ceea ce ar fi atras asupra lui Lot, o si mai mare furie si indignare din partea norodului Sodomei, nu-i asa ?! Sodomitii i-ar fi spus lui Lot ceva de genul: „Ce faci ba, iti bati joc de noi? Noi iti cerem anus si tu ne dai vagin, ne crezi idioti?!” Pe de alta parte, sa nu fi situt Lot ca Sodomitii erau homosexuali? Este exclus asta. Doar traia intre ei de atata vreme, si cu siguranta le cunostea foarte bine toate apucaturile. Daca Lot stia asta, insemna ca atunci cand si-a oferit fetele, Lot stia ca sunt si heterosexuali sau bisexuali printre cetatenii Sodomei, cu siguranta erau si lesbiene, ca doar nu era un prost care nu stia ce face. Poate ca se va gasi un naiv care sa spuna ca Sodomitii ar fi sodomizat pe fetele lui Lot si astfel si-ar fi scapat Lot musafirii. Nu prea merge acest argument, stiut fiind ca homosexualii prefera anus de barbat, nu anus de femeie, femeia este cih pentru ei. Heterosexualii isi homosexualizeaza (sodomizeaza) sotiile, prietenele, amantele, nu homosexualii, si asta se numeste astazi: sex anal, iar daca fetele lui Lot ar fi incaput pe mana lesbienelor, ele ar fi fost „atacate” la vulva, nu la anus. Corect? Ce vreau sa spun, este faptul ca daruirea fetelor lui Lot multimii dezlantuite, este dovada clara ca acea multime era formata nu numai din homosexuali, care puteau sa fie in majoritate, nu se exclude asta, dar si din heterosexuali, lesbiene, si de ce nu, si de bisexuali. Erau acolo toti bezmeticii posibili. Dovada ca nu numai apucaturile sexuale primau in acea gloata dornica de dezmat carnal si nu numai, este ca in urmatoarea clipa, norodul ii lasa in pace pe musafirii lui Lot si impreunarea lor cu ei, si se indreapta impotriva lui Lot insusi, voind sa-i incalce proprietatea, si sa-i faca rau lui si casei sale, lasand pe planul doi anusarea violenta a musafirilor sai, la care evident ca nu renuntasera. Ce vreau sa spun este faptul ca locuitorii Sodomei faceau tot ce le trecea prin cap, tot ce voia muschii lor, fara limite, fara oprelisti, fara Dumnezeu, fara rusine, fara lege, si fara frica de consecinte, de autoritati, pentru ca si autoritatile erau la fel ca ei. Voiau anus, isi luau anus de la oricine, localnic sau musafir. Voiau vagin, isi luau vagin de la oricine. Voiau sa-ti incalce proprietatea? O faceau fara probleme. Este cam la fel ca in vremurile pe care le traim si noi. Sodomitii erau exact asa cum ne spune Biblia: „Oamenii din Sodoma erau rai, si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului.” Ca unii vad numai homosexualitate peste tot in Sodoma si Gomora, si spun ca doar pentru asta au fost distruse cele doua cetati, este o mare prostie si o mare minciuna. In Sodoma si Gomora erau prezente si se savarseau cu bucurie, toate nelegiuirile posibile la acea vreme, din care cauza au si fost distruse cele doua cetati nelegiuite impreuna cu toti locuitorii lor nelegiuiti. Iata si dovada biblica ca toate pacatele sodomitilor le-a adus pieirea, nu numai homosexualitatea:

  • „Dar in prorocii Ierusalimului am vazut lucruri grozave. Sunt preacurvari, traiesc in minciuna, intaresc mainile celor rai, asa ca niciunul nu se mai intoarce de la rautatea lui, toti sunt inaintea Mea ca Sodoma, si locuitorii Ierusalimului, ca Gomora.” (Ieremia)  Cum erau proorocii Ierusalimului, homosexuali? Nu se spune expres asta, dar in schimb Dumnezeu ne spune ca erau preacurvari, ceea ce inseamna ca puteau sa fie si heterosexuali, si homosexuali, si bisexuali, dar erau si mincinosi, intareau mainile celor rai, adica ii sustineau, si nu mai voiau sa se mai intoarca din rautatea lor. Adica au intors definitv spatele lui Dumnezeu, si s-au daruit total lu’ Dracu’. Astfel isi pecetluisera soarta. Toate acestea i-au facut sa fie in fata lui Dumnezeu, exact ca cei din Sodoma si Gomora. Dumnezeu compara comportamentul prorocilor Ierusalimului, cu cel al locuitorilor Sodomei si Gomorei, si il gaseste exact la fel! Interesant, nu-i asa?!
  • Iata care a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: era ingamfata, traia in belsug si intr-o liniste nepasatoare, ea si fiicele ei, si nu sprijinea mana celui nenorocit si celui lipsit.” (Ezechel)  Textul acesta este explicit rau de tot cu privire la pacatul suprem al Sodomei, si asta il face foarte tare! Dupa cum puteti sa vedeti si sa cititi, nu se vorbeste deloc de homosexualitate, ci de ingamfare, belsug si sprijinirea oricarei ticalosii. Nu-i tare?! Or se stie ca pacatul major al Satanei a fost ingamfarea, mandria, la fel ca si sodomitii, care erau fix la fel ca Dracu’. Acest text, ne spune ca locuitorii Sodomei erau cu Dracu’ 100%, si nu mai voiau sa fie cu Dumnezeu absolut deloc. Acest lucru le-a stabilit finalul lor si al cetatii lor: inchinarea totala si ireversibila la Dracu’. Sodomitii nu mai voiau sa stie de Dumnezeu. Punct.

Acum vreau sa vedeti un alt aspect interesant al subiectului pe care il discutam, acela ca Dumnezeu vede cu totul altfel homosexualitatea, decat o vad „crestinii” batuti in cap, adica prostiti de Dracu’. Dumnezeu expediaza cumva homosexualitatea in plan secund, si ne spune ca si alte lucruri sunt la fel de rele si de grave, daca nu mai rele, si o sa vedem care sunt acestea. O parte am vazut deja, in textele de mai sus. Dumnezeu ne arata ca homosexualitatea este privita de El, ca fiind insasi pedeapsa suferita de toti cei care o practica, si care homosexualitate, ii coboara pe practicantii ei, la stadiul de oameni cu mintea blestemata, adica robi fideli ai Satanei, fara discutie, si ajung astfel oameni fara minte, fara intelepciune, fiinte cu apucaturi scarboase, nebuni fara pricepere, cu mintea intunecata, necurati, adica slugile lui Necuratu’, inchinatori pe fata ai Satanei. Un crestin nu este niciodata, niciodata, niciodata homosexual. Crestinismul si homosexualitatea sunt doua lucruri paralele, la fel cum este Dumnezeu fata de Dracu’ si Dracu’ fata de Dumnezeu. Dumnezeu nu are nimic din Dracu’ in El, iar Dracu’ nu mai are nimic din Dumnezeu in El, decat hoitul si duhul de viata, cat l-o mai avea, dar Duhul lui Dumnezeu nu mai este in Dracu’. Cei care se inchina la alte zeitati, la icoane, la pasari si la dobitoace, la omul muritor, adica la „sfinti”, la popi sau la pastori, la statui de orice fel, oameni sau animale, sunt la fel de vinovati in fata lui Dumnezeu ca si homosexualii, si sunt ca si homosexualii, inchinatori la Dracu’, nu la Dumnezeu, asa cum gresit cred ei. Nicio diferenta nu face Dumnezeu intre ei si homosexuali. Din acest motiv vine nenorocirea peste ei, peste astfel de oameni, pentru ca ei isi fac singuri rau. Se mint singuri ca sunt bolnavi de homosexualitate, nu ca fac un pacat scarbos, se mint singuri cand pupa morti (moaste), ca astfel se inchina la Dumnezeu, se mint singuri cand balesc icoane, pasari, dobitoace ca vaca sfanta din India, sau papagalul sacru de nu stiu unde. Nu este nicio diferenta intre aceste practici si a fi homosexual. Asa ca rade ciob de oala sparta. Cel care pupa morti si icoane, este la fel de vinovat de prostie si de nelegiuire ca si homosexualul. Vedeti cat de rau ne-a prostit Dracu”?! Nu mai stim sa facem diferenta intre bine si rau, asa cum spune Biblia. Poate unii or sa fie socati cand vor citi aceste randuri, dar nu eu spun asta, ci Dumnezeu insusi. Dumnezeu ne arata cat suntem de prostiti de Dracu”. „Si, macar ca stiu hotararea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac.” Ce vreti mai clar decat atat?! Noi gasim de buni pe cei care se inchina la pasari, dobitoace, statui de „sfinti”,  moaste, icoane, etc… dar in schimb ne indignam maxim pe homosexualii care se inchina la anus. Sunteti in aceeasi oala dragilor, oala nelegiuirilor si a nebuniei, a prostelii si a prostiei. Sunteti inchinatori la Satana. Iata si textul care vorbeste despre tot ceea ce am spus mai sus:

„fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit, ci s-au dedat la gandiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a intunecat. S-au falit ca sunt intelepti, si au innebunit, si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare. De aceea, Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor, asa ca isi necinstesc singuri trupurile, caci au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu si au slujit si s-au inchinat fapturii ( adica lu’ Dracu’ insusi) in locul Facatorului, care este binecuvantat in veci! Din pricina aceasta (pentru ca se inchina lu’ Dracu’), Dumnezeu i-a lasat in voia unor patimi scarboase, caci femeile lor au schimbat intrebuintarea fireasca a lor in una care este impotriva firii; tot astfel, si barbatii au parasit intrebuintarea fireasca a femeii, s-au aprins in poftele lor unii pentru altii, au savarsit parte barbateasca cu parte barbateasca lucruri scarboase, si au primit in ei insisi plata cuvenita pentru ratacirea lor. Aici Dumnezeu ne spune un lucru senzational: ca homosexualitatea in ea insasi, este o plata, o”pedeapsa” pentru cel/cei care o practica si o iubesc. Este ceva scarbos, care iti face mintea mai praf decat este. Nu mai este nevoie de o pedeapsa suplimentara pentru ea, intra tot la curvie, asa cum spune si Biblia. Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de porniri rautacioase; sunt soptitori, barfitori, uratori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti, fara pricepere, calcatori de cuvant, fara dragoste fireasca, neinduplecati, fara mila. Si, macar ca stiu hotararea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac.” (Romani)  Dupa cum vedeti, homosexualitatea este intre celelalte pacate omenesti, fara sa aiba un mot in plus. In Sodoma se practica pe scara mai mare, dar sa nu uitam ca Sodoma era plina si de toate celelalte nelegiuiri pe care vi le-am prezentat din Biblie.

De ce a distrus Dumnezeu Sodoma si Gomora ? Buna intrebare, nu-i asa ?! Din doua motive mari si esentiale:

1. Pentru ca se umpluse paharul nelegiuirilor. Iata dovada: „Oamenii din Sodoma erau rai si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului.” (Geneza)  

2. Pentru ca nimeni nu mai putea sa fie salvat din toata cetatea, decat Lot. Iata dovada: Dar Avraam statea tot inaintea Domnului. Avraam s-a apropiat si a zis: „Vei nimici Tu oare si pe cel bun impreuna cu cel rau? Poate ca in mijlocul cetatii sunt cincizeci de oameni buni, ii vei nimici oare si pe ei si nu vei ierta locul acela din pricina celor cincizeci de oameni buni, care sunt in mijlocul ei? Sa omori pe cel bun impreuna cu cel rau, asa ca cel bun sa aiba aceeasi soarta ca cel rau, departe de Tine asa ceva! Departe de Tine! Cel ce judeca tot pamantul nu va face oare dreptate?” Si Domnul a zis: „Daca voi gasi in Sodoma cincizeci de oameni buni in mijlocul cetatii, voi ierta tot locul acela din pricina lor.” Avraam a luat din nou cuvantul si a zis: „Iata, am indraznit sa vorbesc Domnului, eu care nu sunt decat praf si cenusa. Poate ca din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toata cetatea?” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, daca voi gasi in ea patruzeci si cinci de oameni buni.” Avraam I-a vorbit mai departe si a zis: „Poate ca se vor gasi in ea numai patruzeci de oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici pentru cei patruzeci.” Avraam a zis: „Sa nu Te manii, Doamne, daca voi mai vorbi. Poate ca se vor gasi in ea numai treizeci de oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, daca voi gasi in ea treizeci de oameni buni.” Avraam a zis: „Iata, am indraznit sa vorbesc Domnului. Poate ca se vor gasi in ea numai douazeci de oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douazeci.” Avraam a zis: „Sa nu Te manii, Doamne, daca voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate ca se vor gasi in ea numai zece oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.” (Geneza)  Ce ne spune acest text ? Ca Sodomitii isi pecetluisera singuri soarta. Nu se mai putea face nimic pentru ei. Cu exceptia lui Lot, toti erau nelegiuiti. Incurabili. Toti. Avraam a incercat impreuna cu Dumnezeu, sa gaseasca macar 10 sodomiti care sa poata sa fie salvati impreuna cu cetatea lor, dar nu mai era decat Lot, restul devenisera si erau gunoi, gunoi care trebuia sa mearga la gheena, in foc. Nu se mai putea face nimic pentru ei. Isi pecetluisera singuri soarta. Nu Dumnezeu i-a condamnat la moarte, s-au condamnat singuri. Iata dovada: „Asa vorbeste Domnul: „Ce nelegiuire au gasit parintii vostri in Mine, de s-au departat de Mine si au mers dupa nimicuri, si au ajuns ei insisi de nimic?” (Ieremia)

„…. daca a osandit El la pieire si a prefacut in cenusa cetatile Sodoma si Gomora, ca sa slujeasca de pilda celor ce vor trai in nelegiuire, si daca a scapat pe neprihanitul Lot, care era foarte intristat de viata destrabalata a acestor stricati, inseamna ca Domnul stie sa izbaveasca din incercare pe oamenii cucernici si sa pastreze pe cei nelegiuiti, ca sa fie pedepsiti in ziua judecatii, mai ales pe cei ce, in pofta lor necurata, umbla poftind trupul altuia si dispretuiesc stapanirea.” (2Petru)

„De nu ne-ar fi lasat Domnul ostirilor o mica ramasita, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomora.” (Isaia)  Despre conceptul de ramasita si despre Apocalipsa, precum si despre multe altele, vom vorbi in episodul urmator. Pana atunci… vreau sa va mai spun ca oamenii de pe planeta Pamant, in ipocrizia lor fata de Dumnezeu, fac pe victimele si pe neajutoratii cand dau de necaz in viata, fara sa se uite deloc la propriile pacate pe care le fac zilnic, si incep sa se lamenteze, sa ridice pumii spre cer si spre Dumnezeu, nu numai ochii, si sa-si puna intrebari de genul: Unde era Dumnezeu cand a murit copilul meu, mama mea, tatal meu, sora mea, in accident, in razboi, de boala sau de mai stiu eu ce? Unde era Dumnezeu cand a fost ucis Vasile al meu, de un alt semen al lui? Unde era Dumnezeu cand m-am imbolnavit eu sau cineva drag mie, de o boala incurabila? Unde era Dumnezeu cand mi-a luat foc casa sau mi-a luat-o apa? Si tot asa. Raspuns genial, desi a devenit un cliseu foarte putin inteles: Dumnezeu Tatal, era si este tot acolo unde era si cand noi il scuipam in fata pe Isus Hristos, Fiul Sau. Dumnezeu Tatal, era si este tot acolo unde era si cand noi il palmuiam pe Fiul Sau, il bateam cu biciul, ii puneam cununa de spini pe cap, ii strapungeam mainile si picioarele cu piroane de fier si radeam de El ca prostii, cand ii dadeam sa bea otet, ii imparteam hainele, si ii trageam camasa la sorti. Dumnezeu Tatal era si este in acelasi loc in care era si cand noi, pacatosii, ii omoram copilul, pe Isus Hristos, Fiului lui Dumnezeu. Dumnezeu Tatal, era si este in acelasi loc in care era cand Fiul Sau era batjocorit si ucis, ca si atunci cand noi patim tot felul de rele si de necazuri din cauza Satanei, pe planeta mortii si a pacatului. Cat de ipocriti putem sa fim! Apoi, dupa ce fac asta, oamenii il acuza pe Dumnezeu de cruzime, de crima, de rautate, facandu-l tiranic, criminal, abuziv, ca in cazul Sodomei si al Gomorei, ca si in cazul Apocalipsei, ca si in cazul Potopului, ca si in alte cazuri. Sper ca de acum inainte, sa vedeti altfel episodul Sodoma si Gomora, si sa vedeti altfel „crimele” lui Dumnezeu fata de umanitate.

(va urma)

Cu respect,