Iata de ce nu a fost Isus Hristos un pisalog si un revolutionar violent

Motto: „In orice casa veti intra, sa ziceti intai: „Pacea sa fie peste casa aceasta!” Si daca va fi acolo un fiu al pacii, pacea voastra va ramane peste el, altminteri ea se va intoarce la voi”. „Dar in oricare cetate veti intra, si nu va vor primi, sa va duceti pe ulitele ei si sa ziceti: „Scuturam impotriva voastra, chiar si praful din cetatea voastra, care s-a lipit de picioarele noastre, totusi sa stiti, ca Imparatia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi. „Eu va spun ca in ziua judecatii, va fi mai usor pentru Sodoma, decat pentru cetatea aceea.” (Luca)

Astazi vom vorbi iarasi despre evanghelia lui Satana, evanghelie care s-a infiltrat adanc si temeinic in crestinism, si care ne prezinta un Dumnezeu rau, violent, setos de sange si de razbunare, intransigent cu creaturile Sale, pe care le pedepseste pentru greselile lor, pe care le pune sa faca lucruri prostesti, care sfideaza inteligenta umana, si Evanghelia Vesnica, cea adevarata, care ne prezinta un Dumnezeu al libertatii, drept, iubitor, indelung rabdator, intelept, un Dumnezeu care ne doreste numai binele, si niciodata raul, un Dumnezeu care ne atrage atentia ca noi si numai noi, ne vom hotari soarta, ca noi si numai noi vom alege drumul spre moarte sau spre viata, spre pacat sau neprihanire. Aceasta este Evanghelia adevarata, adica Vestea Buna in care eu cred. Astazi mai mult ca oricand, pentru ca traim in vremea sfarsitului, Dracu’ trage tuse groase de mizerie pe caracterul lui Dumnezeu, prin toti slujitorii sai din biserici si din afara lor. Doctrina Iadului vesnic este una din aceste tuse, invatatura cu pedepsirea necredinciosilor, este o alta tusa, umilirea inchinatorului prin tot felul de practici imbecile ca: pupatul de morti (moaste), pupatul de lemne si de carpe (icoane si „sfinti” de lemn), unifome cultice, laice sau bisericesti, prin practica tararii pe pamant, ca taratoarele, a credinciosilor, in jurul lacasurilor de cult, prin promovarea obscurantismului religios si a prostiei organizate, a misticismului de tot felul, toate acestea si multe altele, il injosesc pe viul Dumnezeu si pe inchinator, il calomniaza, il uratesc, il batjocoresc, il fac sa nu fie dorit de catre oameni, iar credinciosii il accepta mai mult de frica decat din dragoste pentru ceea ce este El. Dragii mei, Dumnezeu nu este asa. Dumnezeu nu cere inchinatorului asa ceva, dimpotriva, interzice! Cititi Biblia, si veti vedea ca asa este!

Apoi, exista foarte multi oameni, care ca sa creada in Dumnezeu si in spusele Sale, ar vrea ca Dumnezeu sa-i lichideze fizic si imediat daca se poate, pe toti cei care pacatuiesc, care fac rau, invocand practica lui Dumnezeu din Vechiul Testament. Ei aduc ca argument al necredintei lor, acest motiv: „De ce ingaduie Dumnezeu asa ceva?!”. De ce nu starpeste Dumnezeu raul, imediat!” Raspuns: pentru ca nu a venit vremea. Pentru ca fiecare lucru isi are vremea lui. Sigur ca asa ceva, o astfel de gandire si un astfel de argument, este o ineptie. In Vechiul Testament, altfel stateau lucrurile, si altul era mesajul pe care poporul lui Dumnezeu si lumea intreaga, trebuia sa-l invete, si sa-l priceapa. Nu ca Dumnezeu este un criminal, ci ca oamenii, prin comportamnetul si credintele lor, si-au croit singuri soarta. O sa discutam despre asta cu alta ocazie. Dumnezeu in Vechiul Testament, nu a fost atat de criminal si de setos de sange, pe cat il cred unii. Am sa scriu si despre asta. Asa cum spuneam, multi il vor pe Isus, pe Dumnezeu, un revolutionary violent, un haiduc, unul care sa ia masuri immediate si cat mai dure, impotriva celor care fac raul. Cei care gandesc asa, nu au inteles nimic din adevaratul crestinism, din mesajul Evangheliei Vesnice, si nici din esenta Imparatiei lui Dumnezeu. Am scris un post in care am explicat de ce omul trebuie sa doreasca sincer si dezinteresat neprihanirea, si de ce neprihanirea, este cea mai inalta forma de viata si de civilizatie din Univers, post pe care puteti sa-l cititi AICI. Tocmai de aceea, din cauza neprihanirii, Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul, nu or sa fie niciodata niste revolutionari sangerosi si lipsiti de scrupule, oameni ai armelor si ai razboiului, ci ai pacii si ai liberului arbitru, adica al libertatii absolute. Dumnezeu vrea ca noi sa intelegem corect principiile Imparatiei Sale. Dumnezeu nu doreste oligofreni intelectual, in Imparatia Sa. Dumnezeu nu are nevoie de zombi religiosi, pe strazile Noului Ierusalim, adica de niste spalati la creieri, care trebuiesc dusi in permanenta de mana, ca niste handicapati. Dumnezeu doreste ca fiintele inteligente din Imparatia Sa, sa inteleaga clar, si odata pentru totdeauna, ce este raul, si ce este binele, ce este neprihanirea, si ce este pacatul. Istoria pacatului de pe plnaeta Pamant, va sta vesnic in fata ochilor lor, si va fi o lectie pentru eternitate. Lectia fiind una singura: nu exista nimic mai bun ca neprihanirea. Punct! Numai cei convinsi intim, in toata fiinta lor, de importanta eterna a binelui, si de binefacerile eternei neprihaniri, vor ajunge in Imparatia mult dorita, unde domneste neprihanirea, caci nu-i asa: „Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati!” (Matei)  Doar cei care isi doresc, si care iubesc sincer si dezinteresat acest stil de viata si de societate, neprihanirea, vor ajunge in Imparatia care le practica pe vecie, pentru ca nu-i asa: „Ferice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu!” (Matei). Dupa cum stim si vedem cu toti, omenirea pacatoasa, nu se poate lepada de apucaturile ei satanice cum ar fi: minciuna, crima, razboaiele, hotia, etc. pentru ca nu vrea, si pentru ca nu poate fara ajutorul lui Dumnezeu. Pacatul nu se poate lepada de toate acestea, pentru ca altfel nu ar mai fi pacat. Pacatul este pacat si punct. Dovada ca este asa, este faptul ca ele, toate aceste enelegiuiri si multe altele, nu au incetat niciodata sa existe pe planeta Pamant. Omenirea nu este capabila, fara ajutorul lui Dumnezeu, sa se lepede de aceste nelegiuiri, pentru ca nu vrea, si nici nu poate. In toate veacurile, pacatosii au fost majoritari, iar neprihanitii in minoritate. Asa este in Iad. Stiti de ce se intampla asta? Pentru ca mintea pacatoasa, crede ca toate aceste nelegiuiri, sunt bune si de folos pentru umanitate. Razboaiele sunt bune, crima este buna, jefuirea semenului sau a popoarelor mai mici si mai slabe este buna, minciuna este buna, dreptul celui mai puternic este bun, etc. Un singur mar putred, le distruge si pe celelate. Un singur pamantean daca gandeste asa, pacea si libertarea nu vor veni niciodata cu adevarat, in lumea noastra. Altfel spus, atata timp cat pacatul nu este distrus in totalitate, radacina (Satana) si ramurile (ingerii cazuti si pacatosii) nu va exista liniste si armonie pe planeta noastra, si in Univers. Numai o societate care de buna voie si nesilita de nimeni, in totalitatea ei, imbratiseaza valorile neprihanirii, poate sa traiasca in armonie, in liniste si pace, in frumos si in dreptate, in iubire si impreuna simtire. Atata timp cat pacatul va fi impreuna cu neprihanirea, iar pacatul va fi majoritar, acest lucru este imposibil. Primul mar putred din Univers a fost Dracu’, si de la el a pornit toata tragedia. Dumnezeu doreste in Imparatia Sa, oameni care nutresc dragoste fata de El si de Imparatria Lui, nu frica fata de Dumnezeu si de pedepsele Sale. Dumnezeu nu pedepseste pe nimeni. Dumnezeu, din cand in cand, de-a lungul veacurilor, a salubrizat societatea umana nelegiuita, prin Potop sau prin Sodoma si Gomora, tot spre binele ei, dandu-i noi sanse, pana la salubrizarea finala prin Apocalipsa. Asa trebuiesc privite lucrurile, si nu altfel. Asa este Dumnezeul Bibliei, si nu altfel. Dumnzeul satanic, este un Dumnezeu care pedepseste, care doreste ascultare din frica fata de El, nu din dragoste fata de El. Dumnezeul adevarat, nu infricoseaza, nu sperie pe nimeni cu pedepse groaznice, si cu iaduri vesnice. Dumnezeul adevarat, doar ne atrage atentia, ca noi ne vom decide singuri destinul vesnic, fie spre viata, fie spre moarte. Sa ne uitam acum peste doua texte, si sa vedem ce mesaj ne dau ele, despre adevaratul Dumnezeu, nu despre cel satanic, propovaduit de multe biserici si culte, asa zis crestine.

  • „Si, daca in vreun loc nu va vor primi si nu va vor asculta, sa plecati de acolo, si sa scuturati indata praful de sub picioarele voastre, ca marturie pentru ei. Adevarat va spun ca, in ziua judecatii, va fi mai usor pentru pamantul Sodomei si Gomorei decat pentru cetatea aceea.” (Marcu)
  • „Si, daca nu va vor primi oamenii, sa iesiti din cetatea aceea, si sa scuturati praful de pe picioarele voastre, ca marturie impotriva lor.” (Luca)

In lumina celor spuse pana acum, aceste texte din Biblie, ne arata ca Dumnezeul cel adevarat, Dumnezeul Bibliei, nu al bisericilor, nu este un revolutionar violent, un setos de sange, si nici un pisalog care te bate la cap, daca pe tine nu te intereseaza mesajul Lui, adica nu este unul care sa vrea dragoste cu sila, cu orice pret. De ce? Pentru ca nu aceasta este calea, si nici adevarul. Pentru ca Dumnezeu nu este asa. Stiti de ce nu este Dumnezeu asa, adica un revolutionar voilent si pisalog? Pentru ca in Imparatia lui Dumnezeu, nu se intra de frica, asa cum am mai spus, se intra doar de buna voie, si nesilit de nimeni.. Sa detaliem putin aceste spuse. Daca Dumnezeu ar fi asa cum spune falsul crestinism, adica un tiran care o sa ne chinuiasca vesnic in foc si in pucioasa, pentru ca nu l-am dorit, atunci mesajul apostolilor catre lume, ar fi trebuit sa fie unul de genul: Lumeee, lumeee, daca nu va dati de partea lui Dumnezeu, Dumnezeu o sa va  chinuiasaca, o sa va beleasca in fel si chip, si o sa va arda in Iad! Asa ca faceti bine si dati-va de partea Lui, ca sa nu patiti toate acestea! Asa au spus apostolii? Nu! Apostolii prezinta Evanghelia Vesnica, si pleaca mai departe. Apostolii nu ameninta pe nimeni cu nimic. Apostolii spun doar ca, la judecata, Dumnezeu le va arata nelegiuitilor, ca a fost numai si numai vina lor, ca acum sunt pierduti. El i-a avertizat, le-a dat mesajul corect, dar pe ei, i-a durut fix in plachiuri, din variate motive. Nu le-a pasat. Nu au vrut. Nu au fost interesati, etc… I-a trimis cumva Isus pe apostoli sa stea si sa toace luni de zile in acelasi loc, mesajul Lui? Nu! Dimpotriva! Iar aceste texte dovedesc asta. Apostolii vorbeau si plecau, pentru ca ei stiau ca doar cei interesati sincer de mesajul lor, de Dumnezeu, vor si intelege, daca chiar isi doresc asta. De aceea trimisii lui Dumnezeu, nu au fost niciodata, niciodata pisalogi, ca si Domnul lor, Isus Hristos. Apostolii au ramas mai mult intr-un loc, doar atunci cand erau rugati sa mai ramana sau daca comunitatea aceea era mare, in orase de obicei, si trebuiau ca sa transmita mesajul, cat mai multor oameni. Stiti de ce s-a procedat asa, si de ce aceasta si numai aceasta, este adevarata cale? Pentru ca Dumnezeu nu vrea oameni inspaimantati in Imparatia Sa. Dumnezeu nu vrea oameni neconvinsi in forumul lor interior, de suprematia neprihanirii, in antiteza cu pacatul, cu nelegiuirea. Numai cine va constientiza perfect acest lucru, il va iubi dezinteresat pe Dumnezeu. Nu de frica, nu pentru promisiunea vietii vesnice, nu pentru o viata de lux viitoare, ci din dragoste si apreciere fata de principiile si practicile imparatiei dumnezeiesti. Constientizarea clara si fara echivoc, de fiecare om in parte, ca nu exista o cale mai buna decat calea neprihanirii, adica calea lui Dumnezeu, ca nu exista o alta cale care sa duca la o fericire si bunastare mai mare decat cea oferita de Dumnezeu prin neprihanire, decat cea propusa de Satana, care am vazut unde duce. Duce la suferinta, durere si moarte.

Acum am sa va supun atentiei,  alte doua texte, care consfintesc spusele de pana acum:

„Duceti-va, iata, va trimit ca pe niste miei, in mijlocul lupilor.” … „Cine va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta, si cine va nesocoteste pe voi, pe Mine Ma nesocoteste, iar cine Ma nesocoteste pe Mine, nesocoteste pe Cel ce M-a trimis pe Mine.” (Luca)

Dupa cum observati, Dumnezeu, care El insusi este Miel, Mielul lui Dumnezeu care a ridicat pacatul lumii noastre, prin neprihanirea Lui, nu-si trimite solii ca pe niste tigri amenintatori, nici ca pe niste hiene, nici ca pe niste vulturi, nici ca pe niste pradatori feroci si amenintatori, ci tot ca pe niste miei, asa cum este si El. Mielul fiind simbolul blandetii si al ascultarii absolute, al puritatii si al neprihanirii. Mielul nu musca, mielul nu sfasie, mielul nu ameninta. Toate acestea le fac pradatorii, adica lupii si cei ca ei, adica lumea pacatului. Lumea pacatului are comportament de pradator, de fiara, lumea lui Dumnezeu, lumea neprihanirii, are comportament de miel. Adica de blandete, de candoare, de frumos, de pace, de liniste, de bunatate. Aceasta este antiteza, acesta este mesajul acestor texte. Asa cum bine stiti, toata heraldica razboinicilor acestei lumi, se bazeaza pe simboluri de animale, pasari si pesti, cu caractere violente, feroce, animale de prada, animale sangeroase. Acestea sunt simbolurile lumii pacatului, a violentei, a crimei si a sangelui. Simbolul lui Dumnezeu este mielul, un animal eminamente inofenisv, nonviolent, ascultator, bland si smerit cu inima. De aceea invatatura despre un iad vesnic este satanica, invatatura despre un Dumnezeu violent si sangeros, este tot satanica, si asa mai departe. Isus Hristos in simbolistica biblica, a fost si este Miel. Mielul nu este sangeros, nu este violent, nu este rau, etc… asa cum am spus. Slujitorii lui Dumnezeu nu sunt pisalogi, pentru ca un lucru trebuie sa te intereseze cu adevarat, ca mai apoi sa-l pretuiesti sau nu. Abia dupa aceea, dupa ce te intereseaza, il vei cauta, vei asculta sau citi lucruri despre el, si poate vei ajunge sa-l iubesti sau nu. Eu cred ca Mielul poate, si merita sa fie iubit, doar pentru ceea ce este si El, si pentru nimic altceva.

„A doua zi, Ioan a vazut pe Isus venind la el si a zis: „Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii!” (Ioan)

„Si daca chemati ca Tata pe Cel ce judeca fara partinire pe fiecare dupa faptele lui, purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre, (pe planeta Pamant) caci stiti ca nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ati fost rascumparati din felul desert de vietuire pe care-l mosteniserati de la parintii vostri (Adam si Eva), ci cu sangele scump al lui Hristos, Mielul fara cusur si fara prihanaEl a fost cunoscut mai inainte de intemeierea lumii, si a fost aratat la sfarsitul vremurilor pentru voi, care, prin El sunteti credinciosi in Dumnezeu, care L-a inviat din morti, si I-a dat slava, pentru ca credinta si nadejdea voastra sa fie in Dumnezeu.” (1Petru)

Mielul lui Dumnezeu a invins si a zdrobit prin neprihanire, toate fiarele de prada, fiarele sangeroase si nemiloase, care au domnit in lumea pacatului si a mortii, adica in Iad, Imparatia Satanei de pe planeta Pamant. De aceea Mielul lui Dumnezeu va domni vesnic, nu pradatorii. Pradatorii, in frunte cu Dracu’, vor disparea pentru totdeauna din Univers. Mielul a invins ferocitatea, nemila, raul, uratul, intunericul. Asta inseamna ca neprihanirea a invins pacatul, ca viata a invins moartea, ca lumina a invins intunericul, ca binele a invins raul, ca adevarul a invins minciuna.

  • „In cetate n-am vazut niciun Templu; pentru ca Domnul Dumnezeul cel Atotputernic, ca si Mielul, sunt Templul ei.”
  • Caci Mielul, care sta in mijlocul scaunului de domnie, va fi Pastorul lor, ii va duce la izvoarele apelor vietii, si Dumnezeu va sterge orice lacrima din ochii lor.”
  • „Cetatea n-are trebuinta nici de soare, nici de luna, ca s-o lumineze; caci o lumineaza slava lui Dumnezeu, si faclia ei este Mielul.”
  •  Ei ziceau cu glas tare: „Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, sa primeasca puterea, bogatia, intelepciunea, taria, cinstea, slava si lauda!” Si pe toate fapturile care sunt in cer, pe pamant, sub pamant, pe mare, si tot ce se afla in aceste locuri, le-am auzit zicand: „A Celui ce sade pe scaunul de domnie si a Mielului, sa fie lauda, cinstea, slava si stapanirea in vecii vecilor!” (Apocalipsa)

Mielul lui Dumnezeu

Dragi prieteni si neprieteni, cititori constanti sau ocazionali ai acestui blog, aveti de ales intre un Dumnezeu fals, satanic, si Dumnezeul cel adevarat, Dumnezeul Evangheliei Vesnice, dar nu uitati, trebuie sa faceti asta, in deplina cunostinta de cauza, ca sa nu fiti mintiti si pacaliti. Luati-va timp, si interesati-va de Dumnezeu. Este cea mai importanta preocupare pe care o pate avea omul, pe acest Pamant. Dumnezeu nu o sa va streseze cu mesajele Lui, si nici nu o sa va pedepseasca daca nu va intereseaza, dar… sa nu uitati, ca fara El, sunteti pierduti. Nu trebuie sa va mai pedepseasca Dumnezeu. Sunteti deja „pedepsiti”, pentru sa sunteti robii Satanei, adica ai pacatului si ai mortii. Aceasta va fi partea celor fara de Dumnezeu. Aceasta este „pedepasa”, pedeapsa de care nu se face vinovat Dumnezeu, ci tot noi, prin Eva si Adam, apoi prin decizia noastra, a fiecaruia.

Bucurati-va de victoria lui Isus, de biruinta Lui asupra raului si a mortii, valabila pentru noi toti, iar daca oamenii nu sunt interesati de aceasta veste buna, mergeti mai departe, nu pierdeti timpul, si nu fiti pisalogi, nu foloseste la nimic! Dumnezeu nu doreste asa ceva! Dumnezeu nu a dorit niciodata asa ceva. Dumnezeu doreste ca oamenii sa inteleaga pe deplin valoarea si valorile Imparatiei Sale, cum ar fi: dreptatea, dragostea, pacea, binele, frumosul, armonia intre toti si toate, etc…, sa le iubeasca si sa le accepte neconditionat si dezinteresat, doar pentru ca sunt cele mai bune valori din Univers, eternesi pentru ca altceva mai bun, nu exista. De aceea Vestea Buna (Evanghelia) se numeste Vesnica. Apoi, si numai din aceste considerente, oamenii sa-si doreasca sau nu, sa ajunga in ea, sa traiasca toate acestea, si sa-i iubeasca pe conducatorii Imparatiei, Tatal si Fiul Sau, ca garanti absoluti, ca lucrurile vor ramane asa, pentru vesnicie. Asta este tot. Orice alta cale, este gresita, nu este calea lui Dumnezeu, este o minciuna satanica. Dumnezeu este Miel, nu Fiara. De aceea Dumnezeu nu a folosit si nu foloseste violenta si amenintarile la adresa creaturilor Sale, si nici pisalogeala. Cine doreste Imparatia Sa este bine venit, si bine primit, va avea din belsug neprihanire si viata frumoasa, iar cine nu o doreste, iarasi bine, va ramane in pacat si in moarte, darurile Satanei pentru robii sai. Dumnezeu nu ameninta pe nimeni, si nu sileste pe nimeni, ca sa-l iubeasca, si ca sa-l doreasca. Este decizia fiecaruia, ce vrea sa faca cu viata lui.

  • „Caci Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace, si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o nadejde.” (Ieremia)

Cu respect,

Anunțuri

EuroWurstion

Motto: Europeni, strangeti hora, nu fiti hoti, sa va intre-n WURST la toti, niste fese de Conchita, sa vedeti ce bellă-i vita! Europeni, uniti-va in PIS!

Baiejnebun, Conchita Carnat, adica Wurst, a castigat Eurovision! Ai, ai, ai Conchita!

Poporu’ GAY al Ieuropii, s-a mobilizat maxim, s-a miscat cu talent, asa cum numai el stie, si…. a castigat frate! Carnata barboasa a poporului GAY, a triumfat! Apoi, dupa victorie, nedefinitul, unisexul, Carnatul sau Carnata, odata s-a imbarzoiat frate, s-a erectat, s-a imbatosat, si a militat batoasa, ridicand mana cu trofeul, ca un falus trezit din somn, si a spus mandra si sigura pe ea sau pe el, nu stiu sigur, cum ca…: PIS, adica pace! Acum nu stim daca PIS pe puta sau PIS pe pasarica, da’ PIS sa fie! Si-a mai spus unisexa, ca PISatul asta este de neoprit, pentru ca toti se PISa uniti, de buna voie si nesiliti de nimeni! Deci… ieuropeni, PISati-va uniti si liberi! Ca sa fiu drept, ca nu pot altfel, melodia nu a fost rea, nici interpretarea, dar tot ceea ce a simbolizat aceasta aparitie si acest mesaj transmis prin melodie, text, prin infatisare, prin decor, prin grafica, prin lumini, prin toata aparitia si evolutia Carnatei, este satanism curat. Totul a fost un mesaj satanic, de la un capat la altul al reprezentatiei Carnatei cu barba. Si Tapul, care este un binecunoscut simbol al Satanei, are barba, nu-i asa?! Ce chestie! Puuuu, la asta nu v-ati gandit?! Credeti ca este intamplator tot ceea ce se intampla?! Nu dragilor! Nimic nu este intamplator! Totul are un scop precis, un mesaj clar! Trebuie doar sa-l acceptati pe Scaraotchi, cat mai multi, sub toate formele, inclusiv cea de Carnata. Asta se doreste.

Dar cel mai tare este cu astia care se cred trendy flendry in creierii capului lor de prosti, si care se considera a fi open mind, progresisti nevoie mare, culti in creieri, toleranti, etc… si care cand aud, vad sau citesc ziceri si pareri ca aceasta a mea, stramba superior din nas, si spun oricui ii asculta, ca cei care pun problema asa cum o pun si eu in acest post, sunt niste inapoiati, niste ingusti, niste neevoluati, niste taranoi prosti, care se incapataneaza sa nu progreseze, adica sa nu le placa femeile cu coaie. DA, recunosc, eu sunt un retrograd, un inapoiat, un taran prost, un neevoluat, un ingust, caruia nu-i plac femeile cu coaie! Idealu’ meu in viata, nu-i femeia cu mustata! Si nici cea cu barba si prostata! Punct! Tot open mainzi astia, mai spun despre unii ca mine, ca suntem intoleranti. Sa stiti ca eu nu vreau sa-i fac nimic Conchitei, nici in pat (ptiu drace!), si nici pe strada. Mie nu-mi place violenta. Este numai treaba ei ce vrea sa faca cu viata si cu corpul ei/lui. Daca vrea sa fie doar o sluga proasta a Satanei, carne de tun pentru Necuratu’, un propagandist al satanismului, n-are decat. Este alegerea lui/ei, dar sa fie mai modesta cu anusu’, sa nu-l mai arate tuturor, ca noi, astia normalii la cap, heterosexualii, nu ne mandrim pe strada cu ce facem noi in pat, asa cum fac cei din lumea GAY, care parca acum au descoperit si ei gaurile din corpul uman, si din aceasta cauza, se entuziasmeaza ei maxim pe strazile si bulevardele lumii. Eu atat imi doresc: mai subtire cu propaganda GAY, nimic mai mult. Ca am si eu dreptul la opinie, nu-i asa, nu numai ei, Carnatii Ieuropei si ai lumii.

Conchita Wurst

Ia uite-o ma pe coana Ieuropa libera, unita si PISata toata! Adica impacata cu sine insasi, si impaciuita cu toti, ca in motto! Ia uitati-o ma ce chipesa este, si cum ne face ea ochi dulci din ochiu’ maro! Avem toate sansele ca in Ieuropa asta, sa avem o viata si un viitor de… cacat, pardon, de fecale. Asa cevaaaaa!

Cand am auzit Carnata vorbind de PIS, adica de pace, mi-au venit instantaneu in minte, cuvintele lui Dumnezeu pentru vremurile din urma. Dupa ce Dracu’ va persecuta maxim pe adevaratul popor al lui Dumnezeu, silindu-l sa accepte tot felul de astfel de anormalitati, sub pedeapsa legii, cica discriminam pacatul, si cand va dori sa-l cipuiasca ca pe vite, ca sa-l controleze total, si cand cei care vor refuza asta vor fi omorati fara mila, iar dupa aceea, lumea controlata total de Dracu’ va zice usurata: „Pace si liniste”, pentru ca au scapat de impotrivitorii care-i mustrau pentru nelegiuirile si blestematiile lor, atunci… in acel moment, va interveni Dumnezeu insusi : „Cand vor zice „Pace si liniste„, atunci o prapadenie neasteptata va veni peste ei, ca durerile nasterii peste femeia insarcinata, si nu va fi chip de scapare.” (1Tes.5:3)

Cine citeste, sa inteleaga! Vremurile se apropie cu pasi repezi, dupa cum se vede, si se si aude! Treburile sunt din ce in ce mai pe fata. Mai neascunse. Conchita Wurst, adica Pasarica Carnat, nume pus intentionat asa, ca sa fie o bataie de joc maxima la adresa normalitatii, in acest nume si in aceasta persoana, dupa cum se vede, convietuiesc pasnic, adica in PIS, si puta si pasarica, nu a fost singura care l-a promovat pe Dracu’. Nuuuuu! Au mai fost si multi altii. Priviti si va minunati! Enjoy cu satanism curat, pur sange! In lumea lu’ Darcu’, pasaricile pot sa devina oricand carnati, adica pute, iar carnatii, adica putele, pot sa devina oricand pasarici! Acesta este mesajul, si multe altele. Cui nu-i convine… il ia Dracu’. Adica este pus la zidul infamiei intolerantei, cica, al ingustimii mintii si a sufletului, cica, al ignorantei, cica, etc…

Cu respect,

Fatarnicii sau ipocritii, adica curvele viclene

Motto: Hai sictir sau… inapoia mea Satano!

Ma viziteaza destul de des pe acest blog, ipocritii sau fatarnicii, asa cum spunea insusi Isus Hristos cand a fost pe Pamant, adica „cre(s)tinii” sau mai bine zis „smecherii” cocliti ai bisericilor de tot felul, „crestinii” cu tone de moloz satanic in neuroni, citeste: religie, dogme, ritualuri si teologie in creiere, dar fara Viul Dumnezeu in viata si cunoasterea lor. Pe Viul Dumnezeu, pe Dumnezeul Bibliei, „cre(s)tinii” apartinatori de biserici, de culte sau de ce mai vreti dumneavoastra, nu-l cunosc cu adevarat. Habar nu au cine este! Acesti „cre(s)tini” imbecilizati la si de biserica lor, habar nu au ca Dumnezeul Bibliei este total diferit de dumnezeul bisericilor lor. Ei doar isi inchipuie ca-l cunosc pe Dumnezeul Bibliei. Ei doar isi inchipuie ca daca se duc la o biserica, indiferent la care, daca se duc pe muntele Athos, la Ierusalim sau aiurea, daca asculta zicerile asa zis intelepte ale unor popi sau ale unor pastori, daca respecta niste ritualuri stupide si niste doctrine de multe ori impotriva Bibliei, deci impotriva lui Dumnezeu, gata, ei stiu totul despre Dumnezeu, sunt cu Dumnezeu, sunt crestini adevarati, si sunt indreptatiti sa dea lectii altora! Nici vorba de asa ceva! Astfel de specimene nu sunt crestini adevarati, ci doar niste impostori gretosi, niste prosti prostiti de Dracu’, ca de aceea si spune Dumnezeu ca ii varsa din gura Lui, adica nu-i recunoaste ca fiind al Lui, deci ii varsa direct in… focul ghenei, acolo unde ajung toate gunoaiele! Subiectul preferat al unor astfel de idioti, „crestini” sau atei, dar mai ales „crestini”, care intra pe acest blog, este… ati ghicit: limbajul meu! Limbajul meu ii oripileaza, ii socheaza, ii enerveaza, ii dezgusta, si ii face sa joace imediat rolul curvei care se crede si se da virgina in usa bordelului, desi ea are kilometri de pacat in ea, si este inca angajata cu acte in regula, a bordelului condus de insusi Dracu! Bordelul se numeste Babilon, si este mama tuturor curvelor si spurcaciunilor pamantului! Vai ce descriere urata, dar… surpriza, asa il descrie … Biblia, adica Dumnezeu insusi!!! Asa cevaaa ! Da, asa ceva! Mama si ce mimoze sensibile se dau idiotii astia! Mama ce-si mai dau ei ochii peste cap a indignare si a inocenta, si ce academici in creieri se dau si se cred ei! Mama ce mai moralizeaza ei in dreapta si-n stanga, in numele lui Dumnezeu, desi ei sunt slugile, citeste curvele, lu’ Dracu’, si ce palme si suturi morale imi trag ei cu sete, in toate comentariile lor cre(s)tine, despre limbajul meu, asa zis satanic. Stiu, ca sa dai nas in nas cu adevarul pur, gol golut, oblu, nu este lucru usor. Este al dracului de greu, pentru ca insusi Dracu’ a construit aceasta societate a minciunii si a ipocriziei generalizate pe planeta Pamant, cu numele de Babilon, inclusiv in bisericile Babilonului. Babilonul iti suceste mintile. Babilonul prosteste, nu lumineaza. Babilonul imbata cu prostie si nebunie, cu minciuna si curvasarie spirituala si nu numai! Babilonul este mama curvelor si a tuturor spurcaciunilor de pe planeta Pamant, iar stapanul sau absolut este Dracu’! Apoi, este foarte, foarte greu sa accepti ca esti prost si prostibil. Este foarte greu sa accepti ca alti prosti prostiti de Dracu’, preoti si pastori, enoriasi, guru de tot felul, te-au prostit si pe tine al dracului de bine, de ti-au bagat in cap la biserica ta stupida, oricare ar fi ea, tot felul de invataturi si de practici idioate, tampite, satanice, prin care tu trebuie sa faci si sa crezi lucruri pe care adevaratul si Viul Dumnezeu nu da doi bani, ba chiar le combate, le interzice categoric prin Evanghelia Vesnica, spunand verde-n fata tuturor, ca sunt invataturi si practici dracesti, satanice, diavolesti!. Stiu, este foarte nasol sa auzi asta, ca esti doar un prost pacalit, spus asa… pe sleau, de Dumnezeu si de unii ca Tanase, despre lucrurile pe care tu le crezi si le practici, si mai ales… pe care tu le crezi adevarate si corecte, si in concordanta cu voia lui Dumnezeu! Niet! Nu este asa cum credeti voi, pacalitilor! Si evreii din vremea lui Isus s-au oripilat si au ramas masca, cand Isus le-a spus ca se inchina lu’ Dracu’, nu lui Dumnezeu, desi ei credeau ca se inchina de mii de ani, numai lui Dumnezeu. Cand auzi asta, te infiori pe moment, te enervezi maxim pe toti cei care iti arata clar ca esti pe cai gresite, dar prostia din creieri nu te lasa, si incepi sa gasesti carje si argumnete imbecile pentru idioteniile din mintea ta bolnava de religie si de teologie stupida, satanica, si atunci gasesti si invoci orice argument, ca sa respingi adevarul care te doare. Si pentru ca adevarului nu i te poti opune fara riscul de a te face de un mare handel, citeste cacat, atunci apelezi la alte si alte smecherii penibile, de care sunt atat de capabile curvele viclene. Iata unele dintre ele: ba ca autorul spuselor este ochelarist si deci automat este nasol, ba ca nu este popa sau pastor, si atunci automat nu stie ce vorbeste, si nu poate sa aiba dreptate in ceea ce spune. Ba ca este cam chel, si automat bate campii. Ba ca schiaza in loc sa mearga la biserica sau sa dea la saraci cativa firfirici, si din toate aceste cauze si din multe altele, nu e cu Dumnezeu, ci cu Dracu’. Iar cea mai gogonata este aia ca esti posedat de insusi Dracu’, pentru ca vorbesti exact in aceiasi termeni ca… Biblia, adica ca… Dumnezeu! Si tot asa! Deci Tanase are drac. Nimic nou sub soare! Si lui Isus Hristos i s-a spus ca are drac in El, cand le spunea si le arata evreilor adevarul, deci istoria se repeta si cu mine, si cu altii ca mine, care arata limpede, pe fata, erorile din crestinismul actual. Acestea si multe altele, sunt smecheriile coclite, de care se agata astfel de prosti, ca sa-ti demonstreze tie, ca tu nu esti cu Dumnezeu daca faci si spui lucrurilor pe nume, adica altfel decat spun, scriu si cred ei ca este bine si frumos! Asa cevaaa?! Dovada ca eu folosesc limbajul Bibliei, este chiar aici, in acest post, si in… Biblie of course: Dumnezeu vulgaru’ .

Astazi, vreau sa privesc acest subiect si din alt punct de vedere, mai pe sleau, mai direct, poate, poate or intelege si prostii prostiti de Dracu’. Sa luam niste texte din Biblie, relevante pentru ceea ce vreau sa spun. Primul este acesta:

„Isus le-a zis: „Cand se insereaza, voi ziceti: „Are sa fie vreme frumoasa, caci cerul este rosu.” Si dimineata, ziceti: „Astazi are sa fie furtuna, caci cerul este rosu-posomorat.”  Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o deosebiti, si semnele vremurilor nu le puteti deosebi? Un neam viclean si preacurvar cere un semn, nu i se va da alt semn, decat semnul prorocului Iona.” Apoi i-a lasat si a plecat.” (Matei)  Ce spune acest text? Din diferite motive pe care nu vreau sa le discutam acum si aici, oamenii, in general, de foarte multe ori, de cele mai multe ori, cand vor sa se faca ca nu inteleg ceva, ca nu pricep ceea ce nu le convine, cand vor sa se dea ceea ce nu sunt in realitate, sa se infatiseze altora ca fiind mai buni decat altii, cand vor sa fie ticalosi, cand vor sa fie fatarnici, cand nu vor sa accepte ceea ce nu le convine lor, joaca diferite scenete si isi pun diferite masti. Se fac ca nu stiu, ca nu pricep lucrurile evidente, ca ce stiu ei este este mai tare decat ceea ce stii tu, chiar daca le arati negru pe alb cum se spune, ca ei cred in balariile lu’ Dracu’, iar tu in adevarul lui Dumnezeu! Ce spune Isus despre astfel de mizerii umane, despre astfel de gunoaie? Ca sunt doar niste curve viclene! Vai ce urat! Asa cevaaaa! Cum sa spuna Isus, Fiul Viului Dumnezeu, asa ceva! Uite ca spune! Stiti de ce sunt oamenii curve penale?! Pentru ca preacurvesc cu minciunile Diavolului, si pentru asta, sunt vicleni, smecheri cocliti, pentru ca in realitatete, cu ajutorul lui Dumnezeu, ei pot intelege lucrurile care se intampla sub soare, dar din diferite motive, nu vor sa inteleaga ceea ce nu le convine, ceea ce le strica linistea si confortul lor fizic sau spiritual, de curvari vicleni. D’aia imi place mie maxim de Isus Hristos, ca a fost Om si Dumnezeu dintr-o bucata! Nu i-a mangaiat pe cap, si nu i-a incurajat in prostia lor, pe toti idiotii pe care i-a intalnit in viata. Cand era nevoie, ca sa-i trezeasca pe idioti, a lasat academia cerului la o parte, si le-a zis de la obraz ipocritilor cocliti din vremea Lui, ca sunt doar niste curve viclene, curve la modul cel mai penibil, din alea de pe centura Babilonului.

Acum sa vedem un alt text foarte interesant: „Cu cine voi asemana neamul acesta de oameni? Seamana cu niste copilasi care sed in piete si striga la tovarasii lor: V-am cantat din fluier, si n-ati jucat, v-am cantat de jale, si nu v-ati tanguit.” Caci a venit Ioan, nici mancand, nici band, si ei zic: „Are drac! A venit Fiul omului mancand si band, si ei zic: „Iata un om mancacios si bautor de vin, un prieten al vamesilor si al pacatosilor!” Totusi, Intelepciunea a fost indreptatita din lucrarile ei.” (Matei)  Acesta este un text tare de tot. Ce spune el? Lucruri simple, dar dure rau pentru fandositii ipocriti, pentru curvele viclene. Acest text spune ca sunt unii fatarnici, care se dau drept oamenii lui Dumnezeu, copiii Lui, crestini autentici, dar in realitate ei sunt doar slugile proaste si viclene ale lu’ Dracu’, si ca ii doare fix in cur de Dumnezeu, si ca orice ar face si ar zice oamenii lui Dumnezeu, ei vor avea mereu pretexte ca sa nu creada adevarul lui Dumnezeu. Robii si roabele lu’ Dracu’, sunt ale dracului de viclene, perverse, parsive, etc. Astfel de idioti si de idioate, intra si pe acest blog, si fac fix aceleasi lucruri ca si in trecut, se dau ceea ce nu sunt. Natura pacatoasa a omului este previziblia pentru cei cu mintea deschisa de Dumnezeu, ca sa inteleaga cu ce se manaca pacatul asta jegos. Eu si altii ca mine, nu mai pot sa fie surprinsi de astfel de curve. Deci ce fac astfel de mizerii umane?! Stiti ce fac? Ei vin cu discursul acesta: „Domnuleeee Tanase, daca dumneavostra ne-ati fi vorbit noua pe acest blog despre Dumnezeu, intr-un limbaj academic, intr-un limbaj minunat, frumos, superb, angelic, care sa ne mearga la inima, noi am fi crezut imediat in Dumnezeu, am fi cazut lati de admiratie pentru Dumnezeu si adevarurile Sale, si am fi renuntat la toate idioteniile pe care le practicam si le credem noi despre Dumnezeu, dar pentru ca dumneata esti un vulgar, un mitocan si un violent in limbaj, noi nu mai putem sa credem in Dumnezeu si in adevarurile Lui spuse de dumneata. Daca dumneata ne vorbeai noua frumos, elegant si elevat, noi imediat nu mai pupam oase de morti, citeste moaste, nu ne mai inchinam la bucati de lemn, citeste icoane sau statui de sfinti, nu ne mai bazam mai mult pe o si de odihna decat pe Dumnezu, nu mai eram Darwinisti, hindusi, yoghini sau atei, etc…” Hai sa mori tu ipocritule sau ipocrit-o, ca asa ai fi facut! Hai du-te tu la oglinda perversule/o, uitat-te in ea la tine, curva vicleana ce esti, si spune ca asa este 100 la 100! Ca daca limbajul meu era altul, TU credeai in Dumnezeu si in adevarurile Lui! Hai curva vicleana, fa asta daca poti! Isus descrie si arata magistral in textul de mai sus, ca de fiecare data, viclenia, parsivenia si jigodismul unor astfel de specimene umane, cand le demasca ipocrizia de curve viclene ale Babilonului. Ioan nu a baut si nu a mancat in sensul lumii, si nu a fost bun, lumea a zis despre el ca are drac, adica e cu Dracu’, Isus a venit mancand si band, si au spus si despre El ca are… drac, adica este tot cu Dracu’. Li s-a cantat de jale si nu s-au tanguit, li s-a cantat din fluier si nu au jucat, in concluzie: nicicum nu-i bine. Orice ai face si orice ai zice, curvele viclene ale Babilonului vor sa ramana tot curve viclene. Nu accepta niciun argument, indiferent cum este rostit el, si gasesc mereu si mereu, alte si alte smecherii coclite de fraieri cocliti, prin care sa ramana tot cu Dracu’ si minciunile lui, si sa-i dea cu flit lui Dumnezeu. Asa fac si cre(s)tinii care ma mustra pe mine pe blogul meu, pentru limbajul pe care il folosesc, si care imi spun ca daca asi fi scris in alt fel, tot ceea ce am facut si scris pe acest blog, ei, curvele viclene, ar fi cazut pe spate, in adulare fata de Dumnezeu! Pentru toti acestia, am doar acest mesaj: Hai sictir curvelor viclene! Dumnezeu nu se lasa sa fie batjocorit de niste gunoaie ca voi. Si pentru unii ca voi este acest text din Biblie: „Preaiubitul meu avea o vie pe o campie foarte manoasa. I-a sapat pamantul, l-a curatat de pietre si a sadit in el vitele cele mai alese. A zidit un turn in mijlocul ei si a sapat si un teasc, apoi tragea nadejde ca are sa-I faca struguri buni, dar a facut struguri salbatici. „Acum, dar – zice Domnul – locuitori ai Ierusalimului si barbati ai lui Iuda, judecati voi intre Mine si via Mea! Ce as mai fi putut face viei Mele, si nu i-am facut? Pentru ce a facut ea struguri salbatici, cand Eu ma asteptam sa faca struguri buni? Va voi spune insa acum ce voi face viei Mele: ii voi smulge gardul, ca sa fie pascuta de vite, ii voi surpa zidul, ca sa fie calcata in picioare, o voi pustii, nu va mai fi curatata, nici sapata, spini si maracini vor creste in ea! Voi porunci si norilor sa nu mai ploua peste ea.” Via Domnului ostirilor este casa lui Israel, si barbatii lui Iuda sunt vita pe care o iubea. El se astepta la judecata, si cand colo, iata sange varsat! Se astepta la dreptate, si cand colo, iata strigate de apasare!” (Isaia)  Iata de ce vor muri pacatosii de pe aceasta planeta, adica curvele viclene din Babilon, indiferent daca sunt sau nu sunt credincioase! Nu vor muri ca o pedeapsa a lui Dumnezeu impotriva lor, asa cum cred si invata toti prostii prostiti de Dracu’, ci ca o consecinta a propriilor lor fapte, a propriilor lor nelegiuiri, a propriilor lor curvasarii, pentru ca au fost si au vrut sa ramana, doar niste curve viclene, in loc sa devina oameni adevarati. Acest text este si o explicatie a Apocalipsei. Din cauza ca marea majoritate a omenirii vrea sa ramana la stadiul de curva vicleana, adica la stadiul de spurcaciune, adica de gunoi, trebuie sa vina si ziua in care Dumnezeu sa curete via, bordelul, sa dea afara gunoiul din casa Lui, si sa-l arunce in ghena, la foc. Sa distruga Babilonul, mama curvelor si spurcaciunilor Pamantului. Pentru ca nu poate sa stea la infinit cu gunoiul si cu curvele in mijlocul casei. Dumneavoastra ati sta?!

Apoi tot unor astfel de comentatori curve viclene, li se mai potrivesc cuvintele de mai jos ale lui Dumnezeu: „… tu, (crestinule ortodox, catolic, baptist, penticostal, adventist, tu ateule, liber cugetatorule, tu hindusule, yoghinule, shintoistule, etc.) care te magulesti ca esti calauza orbilor, lumina celor ce sunt in intuneric, povatuitorul celor fara minte, invatatorul celor nestiutori, pentru ca in Lege ai dreptarul cunostintei depline si al adevarului, tu deci, care inveti pe altii, pe tine insuti nu te inveti? Tu, care propovaduiesti: „Sa nu furi”, furi? Tu care zici: „Sa nu preacurvesti”, preacurvesti? Tu, caruia ti-e scarba de idoli, le jefuiesti templele? Tu, care te falesti cu Legea, necinstesti pe Dumnezeu prin calcarea acestei Legi? Caci „din pricina voastra este hulit Numele lui Dumnezeu intre Neamuri„, dupa cum este scris.” (Romani)  Acest text spune cu o foarte mare forta, ca milioanele si milioanele de crestini falsi, fatarnici, ipocriti, care sunt doar niste curve viclene care se lauda cu Dumnezeu, in realitate, toti acestia, il dezonoreaza cel mai mult pe Viul Dumnezeu, si ii indeparteaza pe oameni de o astfel de credinta fatarnica si mincinoasa. In realitate, toti acesti „crestini”, sunt robii Satanei, si implinesc poftele lui. Dupa cum se vede si din acest text, Dumnezeu nu se oripileaza deloc de numirea cu numele lui, a pacatului, ci se oripileaza de cu totul altceva: doar de pacatul insusi. Dumnezeu nu condamna pe nimeni ca ii spune hotului hot, prostului, prost, nebunului ca este nebun, curvei ca este curva, mincinosului ca este mincinos, ucigasului ca este ucigas, etc. Dumnezeu se oripileaza doar de cei care fac toate aceste pacate, si multe altele. Eu personal m-am saturat de astfel de crestini descrisi de textul de mai sus. Toti penalii, toti mincinosii, toti hotii, toti inchinatorii la idoli, toti smecherii cocliti, toate curvele viclene si spurcate, sunt mari crestini si mari povatuitori de bine pe internet si pe planeta Pamant. TOTI dau sfaturi in dreapta si in stanga despre Dumnezeu, dar vietile lor colcaie de pacate, de stricaciune, de gunoi. Pentru toti acestia, am doar textul din motto: Hai sictir! 

Am scris acest post pentru ca nu mai pot cu ipocritii si cu fatarnicii care se dau academici in cap si in creieri, in timp ce ei sunt doar niste curve viclene prostite de Dracu’. Curve care mint ca daca altele ar fi circumstantele, altul limbajul, ei ar fi credinciosi maxim. Numele lui Dumnezeu este hulit din cauza unor astfel de fatarnici ca ei, care in biserici spun una, iar in viata reala fac alta. Curve viclene care cred ca il pacalesc pe Dumnezeu. Niste prosti! Am auzit atatea glasuri mieroase si fatarnice in biserici si in afara lor, atatea cuvinte frumoase si goale, iar posesorii lor erau in realitate, doar slugile pe fata ale lui Dracu’. Eu prefer adevarul curat, spus clar, dintr-o bucata, oricat de dur ar fi el, decat „mierea” minciunii si a ipocriziei bisericesti si lumesti. Chiar si spus mai bolovanos, mai agresiv, mai verde-n fata, adevarul are farmecul lui inegalabil! El devine pentru cautatorul sincer al lui, giuvaierul de mare pret, de care nu mai vrea sa se desparta niciodata. El, adevarul, si implicit Viul Dumnezeu, care este inventatorul adevarului si adevarul insusi, devin comoara vesnica a celui care il cauta. Te bucuri ca l-ai descoperit, chiar daca la inceput te-a socat si te-a pus pe ganduri, te-a enervat si te-a indignat, pentru ca tu aveai in cap minciunile si balariile Satanei. Adevarul este frumusete pura, este aur curat, este diamant sclipitor, este Dumnezeu insusi. Adevarul nu se negociaza niciodata. Adevarul este, pur si simplu, ca si Dumnezeu. Daca eu am folosit si am sa mai folosesc un astfel de limbaj, biblic dealtfel, este doar pentru a-i trezi la realitate, pe cei care sunt adormiti de minciunile Satanei si imbatati de vinul Babilonului. Sunt doar glasul disperat care striga in pustiul pacatului si a mortii, doar, doar o sa auda cineva strigatul. Pacatului trebuie sa-i spui pe nume, asa spune Dumnezeu in Biblie, si eu asta am de gand sa fac si in continuare. Pentru mine, ca si pentru Dumnezeu, hotul este hot, prostul este prost, nebunul este nebun, curva este curva, ucigasul este ucigas, mincinosul este mincinos, etc. Cui nu-i convine asta, sa ma lase. Nu fortez pe nimeni la nimic. Stiu ca prostii vor continua sa fie prosti, iar curvele viclene sa fie curve viclene, dar macar le-am spus adevarul lui Dumnezeu, despre unii ca ei. Iata adevarul biblic despre curvele viclene din Babilonul teologic, si nu numai:

„din pricina voastra este hulit Numele lui Dumnezeu intre Neamuri”

Isus Hristos si pacatele noastre

Cu respect,

Isus Hristos sau nimic

Motto: Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostruNimeni nu vine la Tatal decat prin MINE.”

Isus darama templul, ritualurile, sarbatorile, adica tot ce au simbolizat acestea. Isus Hristos a daramat totul, si a ramas doar El si Tatal Sau. Carjele, cartea de colorat, cubuletele prin care Dumnezeu Tatal si Fiul Sau, au facut pedagogie si au invatat omenirea proasta si nelegiuita despre planurile lui Dumnezeu pentru noi toti, despre Creatie, despre Salvare, despre pacat si despre moarte, despre neprihanire si despre viata, despre Dracu’ si despre Isus Hristos, au fost distruse pentru totdeauna, ca sa ramana esentialul, adevarul pur si vesnic: Viul Dumnezeu, Tatal si Fiul. „Eu sunt calea, adevarul si viata.”

Asa cum am mai spus de multe ori pe acest blog, Isus Hristos darama tot sistemul iudaic, prin implinirea a tot ceea ce a simbolizat el, adica pe El insusi ca apa, lumina, preotie, animalul de jertfa, etc. Cortul Intalnirii si apoi Templul evreiesc, au fost cartile de colorat ale omenirii proaste si pacatoase. ABC-ul invataturilor despre Dumnezeu. ABC care a avut implinirea totala, deplina, si ireversibila in Isus Hristos, Fiul Dumnezeului celui Viu. Multi credinciosi „crestini”, din toate bisericile, majoritatea credinciosilor, inca nu vor sa accepte acest adevar maret, rostit de Isus Hristos acum peste 2000 de ani, si intarit ulterior de apostolii Sai, prin Duhul Sau. Oamenii se agata cu disperare de forme, de ziduri, de practici inutile, aruncand la gunoi esentialul, adica pe Isus Hristos. Se agata de preoti si de pastori, de slujbe si de predici tampite, de ritualuri, de zidurile bisericilor, de asa zisele sarbatori religioase, de asa zisele taine crestine, etc… desi Dumnezeu ne-a spus cu subiect si predicat inca din Vechiul Testament, ca toate acestea nu valoreaza absolut nimic pentru El, atata timp cat neprihanirea Lui este alungata din vietile inchinatorilor, a credinciosilor. Eu urasc, dispretuiesc sarbatorile voastre si nu pot sa va sufar adunarile de sarbatoare! „Cand Imi aduceti arderi de tot si daruri de mancare, n-am nicio placere de ele, si viteii ingrasati pe care-i aduceti ca jertfe de multumire, nici nu Ma uit la ei. Departeaza de Mine vuietul cantecelor tale, nu pot asculta sunetul lautelor tale! Ci dreptatea sa curga ca o apa curgatoare, si neprihanirea, ca un parau care nu seaca niciodata!” (Amos)  Credeti dumneavoastra ca Dumnezeu si-a schimbat gandirea, mentalitatea si atitudinea in zilele noastre?! Nu! Categoric ca nu, dar noi asa credem in prostia noastra, si ne ducem la biserica ca la Dumnezeu, dar Dumnezeu nu este acolo. Dumnezeu nu este in sarbatorile noastre, crestine sau necrestine, nu este in darurile noastre de mancare, in pomenile noastre, in lumanarile noastre, in serviciile noastre asa zis divine, care sunt doar niste mascarade penibile pentru nelegiuitii care se cred crestini, ca sa le dea iluzia ca sunt in regula cu Dumnezeu. Dumnezeu trebuie sa fie in noi, iar daca El este in noi, este si neprihanirea Sa in noi. Neprihanire care trebuie sa se vada in noi, obligatoriu. Daca neprihanirea Lui nu este in noi, Dumnezeu nu este nicaieri, in sensul ca noi nu avem nimic, nu suntem crestini si inchinatori adevarati. Suntem inca in pacatele noastre, si… morti, chiar daca suntem inca vii. Asa a spus Isus Hristos: „Dar vine ceasul, si acum a si venit, cand inchinatorii adevarati se vor inchina Tatalui in duh si in adevar, fiindca astfel de inchinatori doreste si Tatal. Dumnezeu este Duh, si cine se inchina Lui, trebuie sa I se inchine in duh si in adevar.” (Ioan)  Asa cum stim din Evanghelia Vesnica, atat Adevarul cat si Duhul, sunt cei doi Dumnezei: Tatal si Fiul. In sensul acesta Dumnezeu este Duh, nu ca este El un abur asaaa…. care pluteste pe undeva prin Univers. Va amintiti si zicerea: „Eu sunt calea ADEVARUL si viata.” Isus, si implicit Tatal Sau, caci cei doi sunt una, sunt Adevarul, si nu exista alt adevar. Cine se inchina lui Dumnezeu, adica inchinatorii adevarati, singurii adevarati, trebuie sa se inchine in Duh, adica sa aiba in ei Duhul lui Isus Hristos, si in Adevar, care este… tot Isus Hristos. Adevarul crestin final si fundamental fiind acela, ca nu mai avem nevoie de nimic altceva, decat de Isus Hristos. Nu mai avem nevoie nici de temple/biserici, nici de popi sau pastori, nici de ritualuri, indiferent care sunt ele, nici de sarbatori, indiferent care sunt ele, nici de …, nici de… Avem nevoie doar de Isus Hristos. Punct. Vedeti cat este de simplu?! Vedeti de ce trebuie sa intelegem corect si subiectul legat de TRINITATE? Daca Duhul Sfant din Biblie, ar fi o alta persoana a dumnezeirii, a treia, atunci lucrurile s-ar complica inutil, totul devine o balamuceala greu de explicat, si nu am mai intelege nimic. Din aceasta cauza „crestinii” fac un balet intelectula penibil, ca sa explice inexplicabilul, adica minciunile pe care Dracu’ le-a presarat pe ici pe colo in falsul crestinism. Apoi tot cu subiect si predicat, Isus spune: „Fariseii au intrebat pe Isus, cand va veni Imparatia lui Dumnezeu. Drept raspuns, El le-a zis: „Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbeasca privirile. Nu se va zice: „Uite-o aici!” sau: „Uite-o acolo!Caci iata ca Imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru.” (Luca) Acest text spune fara echivoc, ceea ce am argumentat mai sus. Imparatia Viului Dumnezeu, si implicit Dumnezeu, nu este nici la catolici, nici la ortodocsi, nici la baptisti, nici la adventisti, nici la mormoni, nici la evanghelici, nici la metodisti, adica nici aici si nici acolo, ci doar in noi. Imparatia lui Dumnezeu nu este nici in sarbatoarea cutare sau cutare, nici in ritualul cutare sau cutare, crestin sau necrestin. Daca Dumnezeu nu este in noi, adica inauntrul nostru, nu este nicaieri, altfel spus, noi nu avem nimic, nu suntem crestini cu adevarat, ci doar cu numele, adica niste impostori, niste falsi crestini. Tot ca o confirmare a celor spuse pana acum, tot Isus Hristos spune cu subiect si predicat, dar „crestinii” nu cred asta, urmatoarele: „Caci Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie, in Duhul Sfant. Cine slujeste lui Hristos in felul acesta, este placut lui Dumnezeu si cinstit de oameni.” (Romani)  Dupa cum vedeti, ca si in textele din Vechiul Testament, Dumnezeu spune fix acelasi lucru. El vrea neprihanire, nu sarbatori, ritualuri si vrajeli asa zis crestine, facute de bisericile asa zis crestine. Acesta este adevarul, fie ca va convine, fie ca nu va convine. Biblia este foarte clara si explicita. Ca sa fie si mai evident adevarul discutat astazi in acest post, ca Isus Hristos este totul totului tot, vreau sa va mai arat un text care devoaleaza tot ceea ce am spus pana acum. Iata textul:  „Voi sunteti aratati ca fiind epistola lui Hristos, scrisa de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneala, ci cu Duhul Dumnezeului celui Viu, nu pe niste table din piatra, ci pe niste table care sunt inimi de carne. Avem increderea aceasta tare in Dumnezeu, prin Hristos. Nu ca noi, prin noi insine, suntem in stare sa gandim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu, care ne-a si facut in stare sa fim slujitori ai unui legamant nou, nu al slovei, ci al Duhului, caci slova omoara, dar Duhul da viata. Acum, daca slujba aducatoare de moarte, scrisa si sapata in pietre, era cu atata slava, incat fiii lui Israel nu puteau sa-si pironeasca ochii asupra fetei lui Moise, din pricina stralucirii fetei lui, macar ca stralucirea aceasta era trecatoare, cum n-ar fi cu slava mai degraba slujba Duhului? Daca slujba aducatoare de osanda a fost slavita, cu cat mai mult o intrece in slava slujba aducatoare de neprihanire? Si, in privinta aceasta, ce a fost slavit nici n-a fost slavit, din pricina slavei care o intrece cu mult. In adevar, daca ce era trecator era cu slava, cu cat mai mult va ramane in slava ce este netrecator! Fiindca avem, dar, o astfel de nadejde, noi lucram cu multa indrazneala si nu facem ca Moise, care isi punea o marama peste fata, pentru ca fiii lui Israel sa nu-si pironeasca ochii asupra sfarsitului a ceea ce era trecator. Dar ei au ramas greoi la minte: caci pana in ziua de astazi, la citirea Vechiului Testament, aceasta marama ramane neridicata, fiindca marama este data la o parte in Hristos. Da, pana astazi, cand se citeste Moise, ramane o marama peste inimile lor. Dar, ori de cate ori vreunul se intoarce la Domnul, marama este luata. Caci Domnul este Duhul, si unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. Noi toti privim cu fata descoperita, ca intr-o oglinda, slava Domnului, si suntem schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava, prin Duhul Domnului.” (2Corinteni)  Dupa parerea mea, acest text este unul din textele magistrale care explica „diferenta” dintre Vechiul Testament si Noul Testament. Arata cum Vechiul Testament se implineste fara putinta de tagada, in Noul Testament, „desfiintandu-l” pe acesta din urma, prin implinirea lui. Sa comentam putin acest text minunat. Ce spune el? El spune niste adevaruri extrem de importante pentru noi toti. Acest text confirma ceea ce este cu adevarat Noul Testament: „Iata legamantul pe care-l voi face cu ei dupa acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele in inimile lor si le voi scrie in mintea lor (Evrei)  Acelasi lucru il spune si textul din 2Corinteni: „Voi sunteti aratati ca fiind epistola lui Hristos, scrisa de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneala, ci cu Duhul Dumnezeului celui Viu, nu pe niste table din piatra, ci pe niste table care sunt inimi de carne.”  Pefect, nu-i asa?! Un alt adevar maret din text, care este legat de cele de pana acum confirmandu-le, este acesta: „Nu ca noi, prin noi insine, suntem in stare sa gandim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu, care ne-a si facut in stare sa fim slujitori ai unui legamant nou, nu al slovei, ci al Duhului, caci slova omoara, dar Duhul da viata.” Adica tot de la Duhul lui Isus Hristos vine destoinicia crestina, adica stiinta si neprihanirea, nu de la oameni, nu de la  popi sau de la pastori, nu de la biserici sau de la moaste, nu de la apostoli, care si ei erau condusi tot de Duhul lui Isus. Iar cel mai tare este ca slova omoara, si doar Duhul lui Isus da viata. Ce vrea sa insemne asta?! Sa citim mai departe: „Daca slujba aducatoare de osanda (de moarte) a fost slavita, cu cat mai mult o intrece in slava slujba aducatoare de neprihanire?” Slujba aducatoare de moarte a fost Cortul Intalnirii, apoi Templul, iar slujba aducatoare de neprihanire este ceea ce a facut Isus Hristos pentru noi toti. Templul evreiesc a fost ceva trecator, cartea de colorat, cuburile copilariei, chiar daca a avut si el slava lui. Slava Templului este intrecuta cu mult de cel care era simbolizat de tot Templul si de slujbele lui, adica de Isus Hristos. Marama, adica simbolistica Templului, a fost data la o parte de Isus Hristos, adica implinita de Isus Hristos, si inteleasa prin Isus Hristos. Isus Hristos este cheia intelegerii depline a sibolurilor Templului, si interpretarea corecta a lor si a Templului, iata si dovada suprema de necontestat si de neclintit, ca asa este: „marama este data la o parte in Hristos … ori de cate ori vreunul se intoarce la Domnul, marama este luata. Caci Domnul este Duhul, si unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia… si suntem schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava, prin Duhul Domnului.Da, oricine se uita la Isus, intelege Templul evreiesc, si se elibereaza de tot ceea ce a insemnat el. Da, slujba de la Templu, cea aducatoare de moarte, in sensul ca slujbele de la Templu nu puteau sa salveze pe nimeni din pacat si din moarte, asa cum numai Isus Hristos o poate face, au fost date la o parte pentru totdeauna. La rastignirea lui Isus catapeteasma Templului se surpa, perdeaua care despartea Sfanta de Sfanta Sinteleor se rupe pentru totdeauna. Totul se darama pentru totdeauna. Cand venim la Isus Hristos, nu mai venim la slujbe si la sarbatori, nu mai venim la biserici, ci doar la Isus si punct. Asta inseamna slobozenie in toate felurile: de pacat, dar si de ritualuri. Nici asa zisele slujbe „crestine” de astazi din bisericile „crestine”, de care se agata cu disperare „crestinii”, nu sunt mai cu mot, sunt tot aducatoare de moarte, in sensul ca numai Hristos in noi este adevarata nadejde a slavei viitoare, adica a salvarii si a ajungerii in Imparatia lui Dumnezeu. Numai Duhul lui Isus Hristos da viata si neprihanire, slujbele, chiar si cele in Numele Lui, sunt doar slova fara putere, slova care omoara, adica sunt doar moarte. Nu au nimic viu in ele. Nici macar botezul, Cina Domnului si restul. Sunteti socati? Sa nu fiti! Fara Hristos in noi, totul este apa de ploaie, niente. Multi „crestini” botezati si impartasiti, foarte multi, majoritatea, sunt marii sau mici nelegiuiti ai lumii noastre, slugile fidele ale Satanei. Doar Isus este viata si neprihanire. Talharul de pe cruce este dovada suprema ca asa stau lucrurile, ca esti acceptat de Dumnezeu si fara toate acestea: botez, Cina Domnului, si toate celelalte. Am scris despre asta aici: Talharul de pe cruce si Evanghelia Vesnica Nicio sarbatoare, nici macar sabatul nu este mai valoros si mai important decat Isus, si degeaba il cinstiti si il sarbatoriti ca zi de odihna fara Hristos in dumneavoastra. Nu are nicio valoare. Puteti sa va botezati cat vreti, puteti sa luati Cina Domnului (Impartasania) cat vreti, puteti sa sarbatoriti sabate sau duminici cate vreti, puteti sa mergeti regulat la biserica, puteti sa faceti tot ce vreti, daca Isus Hristos nu locuieste in dumneavoastra cu adevarat, totul este in zadar. Totul nu foloseste la nimic. Sunteti pierduti, adica morti, vii fiind. Sunteti inca robii Satanei. Sunteti inca tributari slovei, adica nu ati inteles nimic din crestinism, si nu ati inteles Evanghelia Vesnica.

Isus Hristos

Concluzie: “Dar acum, dupa ce ati cunoscut pe Dumnezeu sau, mai bine zis, dupa ce ati fost cunoscuti de Dumnezeu, cum va mai intoarceti iarasi la acele invataturi incepatoare, slabe si saracacioase, carora vreti sa va supuneti din nou? Voi paziti zile, luni, vremuri si ani. Ma tem sa nu ma fi ostenit degeaba pentru voi.(Galateni)  Dragii mei prieteni si neprieteni, daca veti continua sa sarbatoriti zile, luni, vremuri si ani, adica: Sabatul, Cincizecimea, Sarbatoarea Corturilor, Craciunul, Pastele, Luna noua, Ziua Ispasirii, si adaugati dumneavoastra ce sarbatori mai vreti, dar Isus Hristos cel viu in vecii vecilor nu este in dumneavoastra, sarbatoriti degeaba, ca nu va foloseste la absolut nimic. Nu sunteti crestini, si nu aveti nicio legatura cu crestinismul autentic, pentru ca nu aveti nicio legatura cu Hristos. Sunteti doar niste manipulati de Dracu’. Puteti sa va duceti la biserica, sa stati la slujbe, sa va dati cu curul de pamant cat vreti, sa sarbatoriti tot ce vreti, dar daca Isus nu este in voi, totul este degeaba. Nu are nicio valoare. Ma repet, dar este esential sa intelegeti asta. Daca Isus Hristos nu este in dumneavoastra, Dumnezeu dispretuieste si detesta toate sarbatorile dumneavoastra, indiferent care ar fi acestea, chiar si cele dorite de El, ca botezul, Cina Domnului, etc. pentru ca Dumnezeu nu poate sa vada niste nelegiuiti care se dau si se cred copiii Lui, in timp ce ei sunt fiii lu’ Dracu’, iar El sa aprobe asta, si sa se bucure cand vede asa ceva. Nu exista asa ceva. Este o minciuna, o autoinselare, asa cum spune Dumnezeu. Daca veniti la Dumnezeu, daca il vreti pe Dumnezeu, trebuie sa-l acceptati pe Isus Hristos, care ghiciti ce o sa faca: va pune in dumneavoastra, neprihanirea Sa, adica viata Sa. Isus nu vine niciodata singur, ci cu viata Sa, care viata este NEPRIHANITA. Daca in timp ce mergeti la biserica, dumneavoastra sunteti in continuare un iubitor si un rob al pacatului, adica un mincinos, un hot, un criminal, un nelegiuit, inseamna ca nu l-ati acceptat pe Isus in viata dumneavoastra. Inseamna ca il urati pe Isus, ca il detestati, si ca nu-l vreti ca Domn al vietii dumneavoastra. Dar daca il veti accepta cu adevarat, veti vedea fara sa faceti nimic deosebit, ca incet, incet, mintea si gandirea dumneavoastra va functiona altfel. Veti intelege altfel viata, si veti vedea altfel lumea aceasta. Duhul lui Hristos va va lumina si va va calauzi permanent, atata timp cat doriti. Puteti sa-l alungati oricand pe Isus din viata dumneavoastra. El nu sta cu forta nicaieri, pentru ca sunteti liberi, iar daca veti dori sa va intoareceti in robia pacatului, puteti sa o faceti oricand. Dar din robia pacatului la neprihanire, numai Isus poate sa va salveze, pentru ca dumneavoastra sunteti neputinciosi, oricat de mult veti merge la biserici, veti pupa moaste, icoane, veti serba zile de sarbatoare sau de odihna, etc.. Aceasta este Evanghelia VesnicaIsus Hristos si neprihanirea Sa, si nimic altceva. Nu uitati niciodata asta: Isus vine si cu neprihanire. Obligatoriu. Intreaga viata a lui Isus, simbolizata de sangele animalului de jertfa de la Templu, viata prin care noi suntem salvati, este neprihanita. Nu se poate Isus fara neprihanire, cum nu se poate neprihanire fara Isus. Nu se poate crestinism pacatos, pentru ca acela nu este crestinism, ci doar o alta facatura satanica, pentru prostii prostiti de Dracu’..

„Cine urmareste neprihanirea si bunatatea, gaseste viata, neprihanire si slava… pentru ca, dupa cum pacatul a stapanit dand moartea, tot asa si harul sa stapaneasca dand neprihanirea, ca sa dea viata vesnica, prin Isus Hristos, Domnul nostru… Noi, care am murit fata de pacat, cum sa mai traim in pacat?Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, pentru ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului. … Tot asa si voi insiva, socotiti-va morti fata de pacat, si vii pentru Dumnezeu, in Isus Hristos, Domnul nostru.Sa nu mai dati in stapanirea pacatului madularele voastre, ca niste unelte ale nelegiuirii, ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu (adica acceptati pe bune Duhul lui Isus in voi), ca vii, din morti cum erati, si dati lui Dumnezeu madularele voastre(acceptand Duhul neprihanit al lui Isus), ca pe niste unelte ale neprihanirii. Caci pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub Lege (adica sub Templu si slujbele lui), ci sub har (adica sub iertare, adica sub Isus Hristos) … Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfarsit viata vesnica. Fiindca plata pacatului este moartea, dar darul fara plata al lui Dumnezeu, este viata vesnica in Isus Hristos, Domnul nostru.” (Proverbe, Romani) Simplu si superb! Iata Evanghelia Vesnica, in frumusetea ei simpla si nepieritoare!

Caci Domnul este Duhul, si unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. Noi toti privim cu fata descoperita, ca intr-o oglinda, slava Domnului, si suntem schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava, prin Duhul Domnului.”

Foloseste-l este GRATIS

Stiu, ceea ce am scris astazi aici, este hrana tare, foarte tare, hrana pentru adulti, pentru barbati si pentru femei, nu pentru prunci, si nu pentru copilasi. Multi nu vor intelege nimic, ba mai mult, vor crede ca eu atac biserica crestina si crestinismul. Asa au crezut si evreii cand Isus Hristos le explica tot ceea ce faceau ei fara sa inteleaga. Sper ca dumneavoastra sa nu faceti aceeasi greseala ca ei.

Cu respect,

Dumnezeu nu este JIGNITU’ de servici al omenirii

Motto: “Luati seama ca nimeni sa nu va fure cu filozofia si cu o amagire desarta, dupa datina oamenilor, dupa invataturile incepatoare ale lumii, si nu dupa Hristos. Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. Voi aveti totul deplin in El (Coloseni 2)

Sambata trecuta am fost la o biserica. Ma duc rar la biserica. De cateva ori pe an. Imi este foarte greu sa mai ascult aberatiile despre Dumnezeu, care se spun in bisericile „crestine”, unde se propovaduieste in draci, frica de Dumnezeu. In fiecare sambata si duminica oamenii sunt amenintati de la amvoane, de catre preoti si pastori, ca ii ia Dracu’ daca nu-si baga mintile in cap, si nu se pocaiesc. Pana la un punct este adevarat, dar dupa ce faci legamant cu Dumnezeu, chestia asta nu mai este deloc valabila. Hrana tare este ca nici macar pana la acel punct al legamantului nu este valabila, dar hai sa zicem ca ar fi asa. O sa vedeti de ce fac aceasta afirmatie tare, dupa ce veti citi intregul post. Eu ma mai duc la biserica de cateva ori pe an, si ca sa vad cum mai gandesc oamenii care sunt preocupati de Dumnezeu. Sa vad si sa aud cum mai gandesc si ce mai cred „crestinii”. Cei in mijlocul carora am fost sambata, discutau niste lucruri copilaresti, adica infantile, daca este sa te iei dupa Evanghelia Vesnica, pe care ar cam trebui sa o stie la ora asta, pentru ca stau de ani de zile cu Biblia in mana, si cu toate acestea, habar nu au despre ea. Se ingrozeau unii pe altii, ca nu sunt suficient de pocaiti, ca nu s-au caznit destul sa-l multumeasca pe Dumnezeu, si de aceea, Dumnezeu le-a intors spatele, si nu ii desteapta. Era propovaduita aceeasi frica de Dumnezeu. Dragostea lui Dumnezeu fata de pacatos este aruncata la gunoi. Oamenii vin la biserica sa se zvarcoleasca in fata lui Dumnezeu pentru iertare, asa cum au fost si sunt invatati de catre preoti si pastori. Ei nu vin la biserica sa se bucure impreuna pentru salvarea oferita gratis, in dar, de Isus Hristos si de Tatal Sau. Nu. Ei vin doar ca sa-l imbuneze pe jignitu’ Universului, pe Dumnezeul mofturos si neiertator cu greselile oamenilor, pana cand oamenii nu se zvarcolesc in fata Lui. In mintea lor, iertarea si salvarea lor, este doar o licenta trecatoare, care poate sa fie ridicata de catre licentiator, adica de Dumnezeu, la fiecare greseala omeneasca, adica la fiecare pacat. Cum ai pacatuit/gresit, Dumnezeu iti ia imediat licenta de om iertat si salvat, si te trimite inapoi la Dracu’. Apoi, tu pacatosule nenorocit ce esti tu, mizerie umana, trebuie sa te zvarcolesti in genunchi, ori acasa ori la biserica, in fata lui Dumnezeu, sa-l implori cu lacrimi in ochi sau nu, sa te ierte, si sa-ti dea inapoi licenta de iertat si de salvat, de fiu al Sau, de crestin. Si tot asa, in fiecare zi, in fiecare sambata si duminica la biserica, tot timpul vietii tale, trebuie sa fii un trist macinat de ganduri negre. Asta este in mintea bietilor „crestini” prostiti de Dracu’, prin bisericile „crestine”. Asa ceva este un calvar, nu o bucurie! Evanghelia Vesnica spune cu totul altceva. Evanghelia Vesnica spune ca iertarea, Salvarea, Neprihanirea si Viata, in Hristos si prin Hristos, sunt date inainte de a aparea noi pe lume, inainte de a face noi pacate, si este de neretras. Singurul in stare a fi capabil (sic!) sa-si retraga licenta de iertat si de salvat, este doar omul insusi. Dumnezeu nu retrage nimic. Dumnezeu daruieste iertarea si salvarea, si punct. Dumnezeu daruieste, iar darul, dar ramane, in veci. Dumnezeu nu-si ia jucariile inapoi de fiecare data cand noi gresim sau ii dam noi cu flit. O asemenea viziune despre Dumnezeu, este satanica, si este combatuta clar de Biblie. Dar cum vorba lunga este saracia omului, sa vedem ce spune Biblia. Trebuie sa ne pocaim zilnic, sau este suficient o singura data?

„De aceea, sa lasam adevarurile incepatoare ale lui Hristos, si sa mergem spre cele desavarsite, fara sa mai punem din nou temelia pocaintei de faptele moarte si a credintei in Dumnezeu, invatatura despre botezuri, despre punerea mainilor, despre invierea mortilor si despre judecata vesnica.” (Evrei 6)  Cat de tare este textul acesta! Acum ia cititi-l si pe acesta: Dar ati fost spalati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti, in Numele Domnului Isus Hristos si prin Duhul Dumnezeului nostru.” (1Corinteni) … „Dar acum, odata ce ati fost izbaviti de pacat si v-ati facut robi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfarsit viata vesnica.” (Romani)   Sa retinem aceste texte si sa mai citam altele, ca sa intelegeti exact ce vreau sa spun in acest post. Este foarte important sa intelegem acesta aspect, ca sa nu mai fim ingroziti de pacatele noastre, si sa ne bucuram de salvarea noastra. Iata acum si aceste texte, si apoi o sa le comentam pe toate. „Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvantat cu tot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, in Hristos. In El, Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui, dupa ce, in dragostea Lui, ne-a randuit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hristos, dupa buna placere a voii Sale,… In El avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau pe care l-a raspandit din belsug peste noi, prin orice fel de intelepciune si de pricepere;… In El am fost facuti si mostenitori, fiind randuiti mai dinainte, dupa hotararea Aceluia care face toate dupa sfatul voii Sale,… Si voi, dupa ce ati auzit Cuvantul adevarului (Evanghelia salvarii voastre), ati crezut in El si ati fost pecetluiti cu Duhul Sfant care fusese fagaduit, si care este o arvuna a mostenirii noastre, pentru rascumpararea celor castigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.” (Efeseni) … „Atunci Imparatul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniti binecuvantatii Tatalui Meu, de mosteniti Imparatia care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii.” (Matei)

Intrebare: De cand ne-a ales si ne considera Dumnezeu Tatal iertati, dragii mei prieteni si neprieteni ? Raspuns: inainte de intemeierea lumii. De cand ne considera Dumnezeu Tatal infiati si rascumparati, adica copiii Sai iubiti si dragi ? Raspuns: inainte de intemeierea lumii. De cand ne considera Dumnezeu mostenitori ai Imparatiei Sale ? Raspuns: inainte de intemeierea lumii. Atunci de ce mai suntem infricosati de popi si de pastori cu pocainte zilnice, cu jale zilnica, cu mortificari de tot felul, de cate ori mergem la biserica? De ce mai suntem amenintati de preoti si de pastori cu rautatea lui Dumnezeu fata de noi pacatosii? De ce mai suntem pusi sa ne umilim, sa ne mortificam zilnic in fata lui Dumnezeu, pentru greselile noastre ? De ce?! Auziti si dumneavoastra ce inseamna cu adevarat sfintenia si neprihanirea crestina, adica desavarsirea crestina: Isus Hristos. Iertarea, Salvarea, Viata si Neprihanirea, precum si Imparatia lui Dumnezeu, au fost daruite omenirii intregi de catre Dumnezeu Tatal nostru, prin Isus Hristos Fiul Sau, inainte de intemeierea lumii, si toate acestea sunt continue, neantrerupte, nu au sincope, nu au intreruperi justificate de toane sau de jigniri, adica de pacatele noastre accidentale. Asa cum am spus, Dumnezeu ce a daruit, nu mai ia inapoi, daruit ramane. Dumneavoastra luati inapoi lucrurile daruite cuiva ? Nu! Este o tampenie, un gest abject, o impolitete sa faci asa ceva. Daca in lumea noastra de pacat, in lumea noastra grosolana, in lumea noastra mizerabila, consideram retragerea darului o mitocanie, un lucru de neacceptat, ei bine, cu atat mai mult, nici Dumnezeu nu face asa ceva. Crestinii nu trebuie sa-si cerseasca zilnic iertarea la Dumnezeu sau lui Dumnezeu. Iertarea este mereu acolo, continua, secunda de secunda, dinainte de intemeierea lumii, si pana la sfarsitul ei, adica atat cat este nevoie de ea, si fiecare dintre noi, poate sa beneficieze de ea sau sa o refuze, in orice moment al vietii. Ea nu este retrasa si nici intrerupta de pacatele noastre, si nici de catre Dumnezeu. Numai noi putem sa intrerupem aceasta iertare continua, in sensul ca nu o dorim, nu o vrem, nu ne intereseaza, sau nu o mai dorim, nu o mai vrem, nu ne mai intereseaza, daca am acceptat-o candva in viata noastra, dar ea, iertarea, ramane tot acolo, permanent, indiferent de comportamenul nostru, chiar daca noi nu o vrem sau nu o mai vrem. Dumnezeu nu o retrage, asa cum gresit credem noi, si asa cum gresit suntem invatati la biserici si de biserici. Dumnezeu nu o da azi si o ia maine. Asa ceva este exclus. Bibila nu spune asa. Dimpotriva, asa cum ati vazut din textele biblice. Si oamenii sunt invatati de catre biserici, de catre preoti si pastori, sa se umileasca zilnic la biserica si nu numai, sa se autoflageleze zilnic fizic sau mental, ca sa-l imbuneze pe jignitu’ de Dumnezeu. Asa ceva dragii mei prieteni si neprieteni, este un lucru satanic. Este viziunea, falsa, mincinoasa, satnica, despre Dumnezeu, pe care Dracu’ vrea si a reusit s-o bage in capul oamenilor prosti si lezne crezatori, care nu vor sa stie adevarul prin propriile forte, adica sa citeasca singuri Bibila, ci iau de bun, ceea ce le spun altii despre Dumnezeu.

Ce trebuie sa intelegem de aici, din tot ceea ce am prezentat, este faptul ca Dumnezeu ne iubeste neconditionat, si singurii care putem sa renuntam la aceasta dragoste de tata si la toate darurile ei, suntem doar noi insine. DA, am fost sfintiti, DA, am fost spalati de pacate, DA, am fost infiati de Tatal, DA, suntem socotiti neprihaniti, datorita lui Isus Hristos, si prin Isus Hristos. A pune mereu si mereu temelie pe pocainta de faptele moarte ale pacatului, asa cum faceau acei oameni in acea biserica, a ne intoarce mereu si mereu la botez, la punerea mainilor, la judecata, la invierea din morti, este o copilarie, un infantilism cronic pentru femeile si barbatii in Hristos. Cei care fac asta, care se intorce mereu si mereu la lucrurile incepatoare, nu vor, nu doresc sa se maturizeze. Cine crede cu adevarat in Dumnezeu, crede ca va fi inviat, crede ca nu mai este judecat de Dumnezeu, crede ca este iertat fara sa faca el ceva sau sa se dea el cu curu’ de pamant in fata Creatorului Sau, crede ca este socotit neprihanit, crede ca este considerat fiu si prieten al lui Dumnezeu, crede ca este mostenitor al Impatiei lui Dumnezeu, crede ca nu mai are de ce sa-i fie frica de Dumnezeu, si, in consecinta, se bucura de toate aceste daruri dumnezeiesti, si… il iubeste cu tot cugetul si cu tot sufletul sau, pe Creator! Asta este Evanghelia Vesnica! Cine nu face asta, se va intoarce mereu si mereu catre lucrurile incepatoare, cu frica si cu groaza, si nu va inainta niciodata catre lucrurile desavarsite, reprezentate de Isus Hristos. Si ca sa intelegem si mai bine acest subiect, si ca sa avem o ilustrare perfecta a pocaintei asa cum o vede Dumnezeu insusi, sa ne uitam putin la pilda fiului risipitor. Vom intelege exact ceea ce vrea Dumnezeu de la noi, adica nimic, cum ne priveste Dumnezeu pe noi, cei razvratiti impotriva Lui, si vom sti exact comportamentul Sau fata de toti cei pacatosi.

„Ma voi scula, ma voi duce la tatal meu si-i voi zice: „Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta, si nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau, fa-ma ca pe unul din argatii tai.” Si s-a sculat si a plecat la tatal sau. Cand era inca departe, tatal sau l-a vazut si i s-a facut mila de el, a alergat de a cazut pe grumazul lui si l-a sarutat mult. Fiul i-a zis: „Tata, am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta, nu mai sunt vrednic sa ma chem fiul tau.” Dar tatal a zis robilor sai: „Aduceti repede haina cea mai buna si imbracati-l cu ea, puneti-i un inel in deget si incaltaminte in picioare. Aduceti vitelul cel ingrasat si taiati-l. Sa mancam si sa ne inveselim, caci acest fiu al meu era mort, si a inviat; era pierdut, si a fost gasit.” Si au inceput sa se inveseleasca.” (Luca)  Parabola fiului risipitor este simpla. In biserici este predicata si explicata enoriasilor astfel incat sa fie bagata groaza in ei. Aceasta parabola a fost maltratata in bisericile „crestine”, in sensul ca nu s-a pus si nu se pune accentul pe marile adevaruri ale Evangheliei Vesnice, despre omul pacatos si Dumnezeu, care sunt in aceasta pilda. Iata despre ce este vorba: Unul din fii, erau doi, pleaca de la tatal sau, cu bogatii cu tot, partea lui, exact asa cum au plecat Eva si Adam din gradina Raiului, impreuna cu partea lor de bogatie data lor de Dumnezeu, in dar, adica planeta Pamant, pe care ei au daruit-o, au predat-o lu’ Dracu’. Au dat de Dracu’ si la propriu si la figurat, si au dus la inceput o viata de bogatie temporara si de mizerie nemasurata, asa cum a dus si fiul risipitor, pentru ca asa este in iad. Apoi, fiul nesabuit, care dupa ce a cheltuit toate bogatiile, a ajuns vai mama lui, isi vine in fire, si vrea sa se pocaiasca, adica sa ceara iertare tatalui sau pentru imensa prostie pe care a facut-o, si sa revina acasa la tatal sau, adica in gradina Edenului, in Rai, in Imparatia lui Dumnezeu, cum ar veni. El isi imagineaza cum are sa fie, si memoreaza chiar si vorbele de regret, de pocainta, pe care o sa i le spuna tatalui sau, si porneste spre casa parinteasca, asa cum crestinul, prin credinta, porneste spre cer, spre Tatal ceresc. Aproape de casa, tatal il vede, il vede de departe, si se duce la el, si in timp ce el isi punea in aplicare planul copt de mintea lui, adica cerea iertare tatalui sau, tatal sau il saruta mult, intr-o imbratisare suprema de dragoste parinteasca. Tatal nu avea nevoie de regretele lui. Tatal nu avea nevoie de nimic de la el. Foarte interesant este faptul ca Tatal ceresc, Dumnezeu, ne vede inca de la momentul cand noi suntem departe de El, adica inainte de a ne naste noi pe planeta. Inainte de a aparea si noi in aceasta lume blestemata, Dumnezeu are pregatita pentru fiecare dintre noi, iertarea, salvarea, neprihanirea si viata, prin Isus Hristos, Fiul Sau. Viata noastra cu pacatele noastre, nu diminueaza cu nimic dragostea Lui fata de noi. Tatal este pregatit oricand, de la intemeierea lumii, si chiar inainte de asta, ca noi sa ne intoarcem acasa la El. Oricare dintre noi. Tatal nu avea nevoie de vorbele fiului sau pacatos ca sa-l ierte, asa cum Dumnezeu nu are nevoie de regretele noastre formale. Numai regretele sincere, din suflet, din inima, pe care Dumnezeu poate sa le vada, sunt pe placul lui Dumnezeu, si El vede asta inainte de a le marturisi noi, asa cum a facut si tatal din pilda fiului risipitor. Numai faptul ca l-a vazut de departe pe fiul sau, pe drumul spre casa parinteasca, a fost suficient, ca sa inteleaga ca fiul sau a invatat lectia plecarii din casa parinteasca, si a dezertarii la Dracu’, si ca acum, fiul sau, poate sa-i aprecieze dragostea lui dezinteresata fata de el, la adevarata ei valoare, si el stie ca fiul s-a intors acasa din tot sufletul, si pentru toteauna. Nu s-a intors acasa ca sa mai ceara niste bani si sa plece iar. In timp ce fiul nelegiuit, nerecunoscator, fugit de acasa, isi cerea iertare, tatal il saruta cu dragoste si il imbraca regeste, si poruncea sa se taie un vitel gras, ca sa inceapa petrecerea, bucuria, si veselia, impreuna cu cel care era mort in Imparatia lu’ Dracu’, si s-a intors la viata in sanul familiei dumnezeiesti. Fiul risipitor nu s-a intors la tatal sau in genunchi, facand matanii, sarutand icoane, moaste sau aprinzand lumanari. Nu s-a intors in umilinta, asa cum predica si isi imagineaza „crestinii” prostiti de Dracu’. S-a intors pe deplin constient, ca nu aceea era calea cea buna pentru el, cale pe care el a ales-o la un moment dat, si ca tot ceea ce este mai bun in lumea aceasta si mai de pret, este dragostea adevarata a tatalui sau, caldura caminului parintesc, nu fatarnicia prietenilor falsi din lumea lu’ Dracu’, dragoste parinteasca care este mai de pret decat orice altceva pe lume. Acesta este adevaratul mesaj al acestei pilde. Tatal fiului risipitor nu a fost suparat, si nu l-a urat pe fiul sau nesabuit si nerecunoscator, atunci cand acesta a parasit casa parinteasca. Ba mai mult, tatal i-a dat fiului, tot ceea ce i se cuvenea, nu i-a oprit nimic din drepturile sale de fiu, care i se cuveneau pe/de drept. Asta  si tot ceea ce a facut tatal ulterior, dovedeste fara echivoc faptul ca tatal si-a iubit neconditionat si in permanenta, fara sincope, fiul risipitor. Asa ca cei care va mai duceti la biserica cu gandul sa va umiliti, sa va injositi, sa va tarati in fata lui Dumnezeu, adica sa va pocaiti, pentru ca sa vi se ierte greselile, sa nu uitati, ca Tatal nostru din ceruri, nu doreste asa ceva. Il „jigniti”, dar in alt sens decat credeti dumneavoastra ca este jignit Dumnezeu de catre pacatosi, adica il mahniti pe Dumnezeu prin pacat, il dezamagiti, dar nu-l faceti pe Dumnezeu prin asta, ca sa va urasca si sa va dispretuiasca, si sa va retraga din aceasta cauza, iertarea si tot ceea ce v-a daruit. Dumnezeu stie ca suntem pacatosi, inainte de a ne naste noi pe Pamant, nu trebuie sa-i reamintim noi zilnic. Dumnezeu stie ca avem nevoie de ajutorul Lui, singurul ajutor eficient in lupta cu Dracu’ si cu pacatul. Pentru asta l-a trimis in lumea noastra pacatoasa si blestemata, pe Fiul Sau Isus Hristos. Dumneavoastra il „jigniti”, citeste: mahniti, pe Dumnezeu, cu astfel de practici, pentru ca nu credeti in dragostea si in iertarea Sa neconditionata, si il „jigniti” cand dumneavoastra credeti despre El, ca pentru fiecare pacat comis de dumneavoastra, El doreste umilirea dumneavoastra in fata Lui. Nici vorba de asa ceva! Dumnezeu nu se uita cu ochi rai la caderile dumneavostra, ci abia asteapta sa va sarute si sa va imbratiseze, sa va dea putere, sa va doriti sa nu mai fiti invinsi, sa va puna la loc de cinste, si sa se veseleasca impreuna cu dumneavostra, daca asta va doriti cu adevarat. Aceasta este adevarata fata a pocaintei dorita de Dumnnezeu: dragostea dumneavostra dezinteresata pentru ceea ce este El cu adevarat, si acesta este comportamentul lui Dumnezeu fata de pacatosi: imbratisari, sarutari, haina neprihanirii, si mancare buna, veselie, si un loc in casa parinteasca. Sa nu credeti cumva ca asta inseamna liber la pacat. Hai sa pacatuim ca Dumnezeu ne iarta. Nu, nu inseamna asa ceva, dar pacatul, chiar daca se mai iveste in vietile noastre, sa nu ne speriem de asta, caci dragostea Tatalui nostru ceresc, este mult mai puternica decat orice pacat. Tatal vede regretul sincer din inima noastra, inainte ca noi sa-l exprimam in cuvinte si rugaciuni, si nu are nevoie de frica si de umilinta noastra in fata Lui, asa cum dovedeste si pilda fiului risipitor. Daca totusi ne cerem iertare Tatalui nostru ceresc, nu facem rau si nu gresim, pentru ca tot noua ne este benefic sa facem asta, pentru ca acest lucru dovedeste ca am constientizat clar diferenta dintre bine si rau, si este la fel de normal ca atunci cand ne cerem iertare parintilor nostri pamantesti, sau celor care le gresim in anumite momente ale vietii. Este de bun simt un astfel de comportament. Nu facem asta ca sa scapam de vreo pedeapsa, de vreo anatema, ci pentru ca asa este civilizat, asa este frumos, asa este omeneste, asa este normal. Asta dovedeste ca Dumnezeu ne mentine o inima de carne, si nu o lasa sa se impietreasca. Nu de frica, ci din dragoste pentru cei pe care i-am ranit si i-am dezamagit ne cerem iertare la ei, nu ca ne-ar bate, ne-ar injura sau ne-ar lua viata, facem asta. Asa si cu Dumnezeu. Ce trebuie noi sa facem? Bucurati-va! Sa ne bucuram ca avem un asa Dumnezeu milos, iubitor si iertator. Daca vom respinge definitv dragostea Lui vindecatoare si iertatoare, abia atunci vom fi pierduti. Pana atunci, in orice clipa, de la intemeierea lumii si pana la sfarsitul ei, pacatosii au acces liber la dragostea si iertarea lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Cand mergeti la biserica sau pe drumurile vietii, mergeti fara frica, mergeti cu bucurie si cu speranta. Nu va ingrijorati de nimic.

Fiul risipitor

Bucurati-va totdeauna in Domnul ! Iarasi zic: Bucurati-va ! Blandetea voastra sa fie cunoscuta de toti oamenii. Domnul este aproape. Nu va ingrijorati de nimic, ci, in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. Si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus.” (Filipeni)

Ma uitam la prietenii mei din acea biserica la care am fost sambata, si imi dadeam seama ca ei traiesc o drama zilnica, nu o bucurie zilnica, drama accentuata sambata, prin amenintarile de la amvon, ca nu si-au biruit pacatele. Nici nu pot, fara Isus Hristos. Ei cred despre Tatal lor ceresc, ca este jignitu’ de servici al omenirii, si ca de fiecare data cand vin la biserica, ei trebuie sa-l imbuneze cu ceva. Cu lacrimile lor, cu ingenuncherile lor, cu rugaciunile lor, nestiind ca toate acele manifestari ale lor, il ranesc pe Tatal lor iubitor si iertator. Ma uitam la frica pe care o au ei fata de Dumnezeu. Groaza si spaima cu care vin la biserica, ca nu si-au rezolvat pacatele, ca nu s-au strofocat suficient, ca nu s-au tavalit destul in fata lui Dumnezeu, si ca din aceasta cauza, vor fi pierduti. Ei nu-l iubeau pe Dumnezeu, si nici nu credeau in dragostea Lui neconditionata fata de ei. Ei nu cred in Evanghelie. Lor le era doar frica de Dumnezeu! Frica ca au gresit, si ca din aceasta cauza, Dumnezeu se simte extrem de jignit, si este suparat maxim pe ei. Oribil! Asa ceva nu este adevarat in legatura cu Viul Dumnezeu. Aceasta este ceea ce vrea Dracu’ ca noi sa credem despre Dumnezeu. Evanghelia Vesnica nu sustine aceasta invatatura satanica. Va rog sa nu uitati niciodata adevarul Evangheliei, care este acesta:

In dragoste nu este frica, ci dragostea desavarsita izgoneste frica, pentru ca frica are cu ea pedeapsa, si cine se teme, n-a ajuns desavarsit in dragoste. Noi Il iubim, pentru ca El ne-a iubit intai.” (1Ioan)

Domnul mi Se arata de departe: „Te iubesc cu o iubire vesnica, de aceea iti
pastrez bunatatea Mea !” (Ieremia)

Cu respect,

Boschetarii geniali

Motto: dnhjfkgy

Zilele acestea am auzit un banc genial, adica adevarat si hazos maxim. Vi-l spun si dumneavoastra, pentru ca nu ma pot abtine:

„Doi boschetari treceau intr-o zi pe o strada. Unul vede o firma pe o cladire, si citeste cu voce tare ce scrie pe ea: „Medicina muncii”, la care celalalt boschetar ii spune: „Vezi ba, ti-am zis io ca munca e o boala !”  

Cat de tare este asta ?! Foarte tare ! Si este si adevarata 100%. Iata si dovada, pe bune:

„Omului i-a zis (Dumnezeu): „Fiindca ai ascultat de glasul nevestei tale si ai mancat din pomul despre care iti poruncisem: „Sa nu mananci deloc din el”, blestemat este acum pamantul din pricina ta. Cu multa truda sa-ti scoti hrana din el in toate zilele vietii tale, spini si palamida sa-ti dea, si sa mananci iarba de pe camp. In sudoarea fetei tale sa-ti mananci painea, pana te vei intoarce in pamant, caci din el ai fost luat; caci tarana esti si in tarana te vei intoarce.” (Geneza 3)  Acesta este episodul din Biblie, care ne arata geneza muncii pe planeta Pamant. Munca este un blestem, ceva ce Dumnezeu nu a dorit pentru rasa umana, dar deh, noi nu am vrut sa huzurim si sa avem totul gratis pe o planeta binecuvantata, si de fraieri ce-am fost, ne-am bagat robi la Dracu’, si acum ne vinde asta si aerul pe care il respiram, si apa pe care o bem, pe o planeta blestemata din cauza pacatului . Asa ca…

Omenirea proasta

Pentru cei care sunt interesati, si care vor sa aprofundeze subiectul, pot sa citeasca acest post: Despre Sabat (ep.2)

Cu respect,

Sodoma ca explicatie si avanpremiera a Apocalipsei (ep.1)

Motto: „Oamenii din Sodoma erau rai, si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului.” (Geneza)

Lumea noastra se clatina si se afunda pe zi ce trece din ce in ce mai mult, in intunericul Satanei, desi ea crede in prostia ei, ca este din ce in ce mai luminoasa, mai buna, mai dreapta si ma toleranta (sic!). Se vede asta cu ochiul liber. Chiar si cei care il minimalizeaza, il discrediteaza si il batjocoresc zilnic pe Dumnezeu, trebuie sa recunoasca ca vad asta. Este imposibil sa nu vezi ca lumea noastra este extrem de ipocrita, ca nu mai are solutii la nicio problema, ca democratia se transforma zilnic in dictatura peste tot in lume, ca se guverneaza doar prin forta, prin minciuna si prin crima, peste capul popoarelor, ca morala acestei lumi moare zilnic, si este inlocuita cu una din ce in ce mai stramba, mai gaunoasa, si ca toate se petrec din ce in ce mai repede, intr-un ritm ametitor, si la scara planetara, exact asa cum spune Dumnezeu in cartea Apocalipsa din Biblie. Umanitatea nu mai are solutii, se vede si asta de la o posta, iar din aceasta cauza, crizele nu se vor mai sfarsi. Doar se mimeaza rezolvarea lor, a crizelor, iar in curand vor fi si razboaie, precum si distrugeri de neimaginat acum, pentru foarte multi dintre noi, majoritatea din nefericire, care inca mai crede in minciunile cu progresul si cu civilizatia, si care nu cred in Cuvantul Viului Dumnezeu, care este in Biblie. Umanitatea, dupa ce a incercat toate variantele posibile de organizare a societatii umane, se va intoarce inainte de sfarsitul ei inevitabil, la forma de guvernamant cea mai draga Diavolului: dictatura, lagarul. Pamantul intreg, va deveni un imens Auschwitz, iar natiunile lumii vor fi prizonierele Satanei, ca niciodata in istoria acestei planete. De ce ca niciodata inainte? Pentru ca niciodata intreaga planeta si toate popoarele care o locuiesc, nu au fost atat de evident subjugate de un sistem unic, satanic, si conduse pe fata de Antihrist, adica de Dracu’ insusi, impotriva lui Dumnezeu. Nimeni nu va mai putea face nimic pe planeta Pamant, fara sa aiba pe mana sau pe frunte, semnul satanic, 666. In fiecare zi vedem cum in numele unor minciuni ca terorismul, siguranta noastra si siguranta nationala, etc… ni se ingradesc libertatile cetatenesti, suntem ascultati, urmariti, spionati in fel si chip, mintiti ca totul se face spre binele nostru, dar in realitate, totul se face pentru subjugarea si inrobirea noastra. Auschwitz-ul mondial creste zilnic, se consolideaza zilnic, in timp ce populatia planetei este docila, cu mici exceptii, rade ca proasta pe toate canalele imbecilitatii de care este capabila, si nu constientizeaza deloc pericolul. Dumnezeu, prin Biblie, ne spune ca aceasta este ultima zvacnire a Satanei si a Iadului sau in care traim. Dupa aceasta ultima dictatura mondiala, care va fi Noua Ordine Mondiala, in frunte cu guvernul mondial si Antihristul, Isus Hristos si Tatal Sau, vor pune capat pentru totdeauna, minciunii, crimei, hotiei, robiei si mortii, adica a pacatului si a nelegiuirilor aduse de Dracu’ pe planeta Pamant, adica va pune capat Iadului. Foarte multi s-au intrebat si inca se mai intreaba, de ce l-a mai lasat Dumnezeu pe Dracu’ inca 2000 de ani de la rastignirea lui Isus Hristos, ca sa-si faca de cap pe planeta noastra? Raspunsul este simplu pentru generatia noastra: nu se umpluse inca paharul nelegiuirilor de care este capabil omul, ca rob a’ lu’ Dracu’. Pacatul nu ajunsese inca, la apogeul lui. Care este apogeul pacatului ma veti intreba? Simplu de raspuns: tot ceea ce vedem astazi. Dar ce vedem astazi ma veti intreba? Simplu de raspuns: lepadare de Dumnezeu pe o scara foarte mare. Cum? Bisericile „crestine” casatoresc cupluri GAY de exemplu, asta inseamna ca ele au devenit pe fata, slujitoarele Satanei, nu a lui Isus Hristos. Preotii sunt homosexuali si pedofili, se vrea pedofilie pe fata in societate, adica legalizata, se creeaza monstri, vezi clonarea plantelor, a animalelor, care imbolnavesc omenirea, a omului, etc. Pedofilii isi cer si ei drepturile, ca si homosexualii, din ce in ce mai agresiv. Si ei vor sa reguleze copii in voie, fara sa mai fie condamnati de nimeni, ca doar au si ei drepturi, ce dracu’! Apoi homosexualitatea este pe fata in forme fara precedent in istorie. Homosexualii vor sa ne arate in procesiuni de milioane de oameni, ca iubesc anusul maxim, ca vor sa se casatoreasca intre ei, iar multe guverne au si legiferat asta, inclusiv SUA. Homosexualii vor sa adopte copii sau sa-si faca copii prin mame surogat, pot sa faca si asta deja, deci distrugerea familiei umane este pe fata, iar frenezia homosexuala de a cere tot felul de drepturi, este fara limite, si cu tupeu maxim. Curvasareala sub toate formele este generalizata, in forme dintre cele mai bizare si variate, fara precedent in istoria umanitatii. Este suficient sa va uitati la diferitele teme ale pornografiei, ca sa intelegeti perfect si exact, ceea ce spun eu aici. Manipularea genetica este pe fata, clonare pe fata, minciuna si crima guverneaza intreaga planeta, nu doar mici sau mai mari teritorii ale planetei. Rautatea, lacomia si cruzimea oamenilor este in crestere exponentiala, si asa mai departe. Incet, incet, se umple paharul cu nelegiuiri, pana la limita peste care Dumnezeu nu v-a mai trece. Dracu’ impinge totul spre maxim, iar omenirea il urmeaza veselindu-se ca proasta, ca poate sa faca orice, fara sa isi dea seama ca se apropie cu pasi siguri si repezi, de propriul ei sfarsit. Omenirea se transforma zilnic in gunoi, or gunoiul, la un moment dat, trebuie adunat si ars, ca sa nu mai ramana nicio urma de infectie pe planeta Pamant, si in Univers, nu-i asa ?!

N-a trecut mult timp de cand tarisoara noastra s-a incontrat pro sau contra pe tema homosexualitatii. De la simplul cetatean, pana la Parlament, Guvern, ONG-uri si presedintele tarii, Macacul guvernator Traian Basescu, deh, nume predestinat acestui subiect, si pana haaaat, departe, la Noua Dreapta, care a si iesit in strada, fiind foarte contra, EXTREM de contra, si-a dat cu parerea pe subiect. Si cum Macacul Basescu e sluga lu’ Dracu’, adica a Noii Ordini, normal ca este de acord cu toate blestematiile posibile ale acesteia, inclusiv iubirea de anus si in anus. Asa ca astazi, am sa incep un ciclu, ca sa zic asa, al subiectului Sodoma si Gomora, subiect inteles gresit si superficial, in „Crestinismul SRL”. Am sa va spun si de ce afirm asta. Aproape in toata suflarea „crestina” din lume, se stie ca episodul Sodoma si Gomora din Biblie, se refera strict la homosexualitate, ca fiind pacatul suprem al omului, pacat mai mare si mai tare decat orice alt pacat, din cauza caruia Dumnezeu se nervozeaza maxim, intra in vrie, devine criminal pe loc, si aduce o urgie si o pedeapsa napraznica, asupra tuturor celor care prefera sa si-o traga in anus, in loc de vagin. Asa este prezentata pe scurt, subiectul cu istoria Sodomei, in „crestinism”. De aici si numele de sodomie, dat homosexualitatii. Sodoma este sperietoarea suprema a bisericilor „crestine”, impotriva pacatului anusului liber, zglobiu si iubăreț. Bisericile spun ca doar pentru asta a distrus Dumnezeu Sodoma. Stiu, aici, curvele care se dau virgine in poarta bordelului sau a bisericilor, vor da ochii peste cap, ca mimozele ipocrite care chipurile nu suporta limbajul normal pe care eu il folosesc, ci doar carton si rumegus religios, adica limbi „crestine” de lemn. Doamne apara si pazeste! Eu nu servesc limbi din astea de lemn, si nici un alt fel de limbi, asa cum nu servesc nici anus zglobiu. Eu sunt un om normal la cap, si in consecinta, vorbesc la fel de normal, si nu ma fac ca nu vad ce se intampla in lumea in care traiesc, asa cum fac ipocritii de „crestini”. Asa ca mimozelor „crestine”, faceti-va cruce, puneti-va mana la ochi, scuipati-va in san sau faceti ce mai vreti dumneavoastra sa faceti, si cititi mai departe, ca merita. Eu imi asum acest limbaj in fata lui Dumnezeu, si stiu ca nu o sa ard in flacari pentru asta, ca Anna Lesko, pentru ca este ceva absolut normal sa spui lucrurilor pe nume, asa cum ne cere si ne spune si Dumnezeu in Biblie: sa spunem pacatului pe numele lui. Adica criminalul este criminal, hotul hot, iar curva curva. Dumnezeu nu ne cere sa fim niste ipocriti sinistrii, plini de pacate, dar care se dau virgini si neprihaniti in fata prostilor care-i cred, si care chipurile nici usturoi n-au mancat, nici gura nu le miroase. Ei sunt tot timpul academici in cap, si nu vorbesc urat ca Dumnezeu si ca Tanase. Asa cum spuneam, ca multe alte subiecte din crestinism, si acesta cu Sodoma si Gomora, a fost si este siluit, schilodit, maltratat, si i se dau niste conotatii si interpretari simpliste si insuficiente, trunchiate si doar in parte adevarate. Lucrurile sunt cu mult mai profunde decat penetrarea unui simplu anus, oricat de adanc s-ar face ea, penetrarea, si cu mult mai multe intelesuri interesante si adanci, mult mai adanci decat iubitul de buci masculine, prezentat de „Crestinismul SRL”, ca fiind oroarea suprema in omenirea asta nelegiuita, oribila si bezmetica, datul la buci masculine cu care biserica „crestina” este in final de acord, si il binecuvanteaza prin casatorie! Asa cevaaaaa!. Sigur ca aceasta faradelege, anomalie, pacat, care este homosexualitatea, nu se exclude, ea are importanta ei, si cu siguranta este un semn al sfarsitului, dar nu trebuie sa ne oprim doar aici, pentru ca ne adancim doar in intunericul anusului, si ramanand doar acolo, nu mai iesim la lumina adevarului dumnezeiesc, jefuindu-ne astfel singuri de adevaruri si intelesuri majore, importante si minunate, in materie de adevar dumnezeiesc, si de crestinism adevarat. Invataturile din „crestinism” cu privire la ceea ce a facut Dumnezeu Sodomei si Gomorei sunt legate de homosexualitate, asa cum am spus, prezentata ca fiind principalul motiv al distrugerii celor doua cetati nelegiuite. Nimic mai fals! Nu a fost singurul motiv. Homosexualitatea era doar cireasa de pe tortul faradelegilor maxime ale Sodomitilor si Gomoritilor. Lucrurile erau mult mai grave in Sodoma si in Gomora, si nu pot sa fie reduse doar la fenomenul homosexualitatii. In Sodoma si Gomora, paharul pacatelor, al nelegiuirilor, precum si al rautatilor de tot felul, se umpluse. Nu mai era nimic de facut cu si pentru oamenii de acolo. Nu mai puteau sa fie salvati. Venise vremea curateniei, asa cum vom vedea. Tot ceea ce s-a intamplat cu Sodoma si Gomora, a fost doar din vina lor, adica a locuitorilor acelor cetati. Dumnezeu nu are nimic de-a face cu ceea ce faceau ei acolo. Dracu’ conducea total acele cetati, si pe locuitorii lor. Dumnezeu nu a pedepsit acele cetati, asa cum eronat si mincinos se predica in „crestinism”. Nu, nu este vorba de nicio pedeapsa. Este vorba doar de o consecinta a unor fapte comise fara Dumnezeu. In Sodoma si Gomora, oamenii devenisera gunoaie, gunoi numai bun de aruncat la gheena. Dumnezeu doar a constatat ca in acele cetati era doar mizerie umana, adica gunoi uman, ca nu mai era nimic de recuperat de acolo, in afara de Lot, ca nu mai era nimic de facut pentru acei oameni, si ca a venit timpul sa faca curat, adica sa arda mizeria, ceea ce a si facut. Exact asa cum o sa se intample si la sfarsitul veacurilor, adica asa cum scrie in cartea Apocalipsei din Biblie  Asa cum Dracu’ a avut dreptul sa murdareasca Universul lui Dumnezeu cu tot ceea ce vedem noi pe planeta Pamant, tot asa si Dumnezeu, are dreptul sa faca curat la un anumit moment. Asta nu inseamna ca Dumnezeu este un criminal, asa cum spun toti prostii. Sodoma este o ilustrare practica, si o explicatie perfecta, clara si fara echivoc, a ceea ce inseamna „pedeapsa” dumnezeiasca, care nu este nimic altceva, decat o consecinta a pacatului., o salubrizare si nu o crima. Sodoma ne invata ce este Evanghelia Vesnica si ce este Apocalipsa, si ne explica de ce Dumnezeu a procedat asa cu Sodoma si Gomora. Este o explicatie a tuturor „crimelor” lui Dumnezeu fata de omenirea pacatoasa. Sodoma este o explicatie si o avanpremiera a Apocalipsei, dar si o confirmare a Evangheliei Vesnice, care ne descopera bunatatea lui Dumnezeu fata de noi toti, daca o vrem, bunatate si salvare de la moarte, pe care a aratat-o Dumnezeu fata de Lot si fata de familia sa, si care este la fel de valabila pentru noi toti, pentru fiecare dintre noi, daca o vrem, asa cum a vrut-o si Lot. Dumnezeu nu ucide, am mai spus-o, Dumnezeu doar salubrizeaza, asa cum a facut si in Sodoma, si in vremea lui Noe, prin potop. Dumnezeu doar aduna si arde sau ineaca gunoiul care infesteaza Universul si planeta Pamant. Dumnezeu doar dezinfecteaza. Dar sa nu anticipam. 

  • „Atunci voi pune pe oameni la stramtorare, si vor bajbai ca niste orbi, pentru ca au pacatuit impotriva Domnului, de aceea le voi varsa sangele ca praful, si carnea, ca gunoiul! (Tefania)
  • „… caci Domnul Se cearta cu neamurile, intra la judecata impotriva oricarei fapturi si da pe cei rai prada sabiei, zice Domnul.” Asa vorbeste Domnul ostirilor: „Iata, nenorocirea merge din popor in popor si o mare furtuna se ridica de la marginile pamantului. Cei pe care-i va ucide Domnul in ziua aceea vor fi intinsi de la un capat al pamantului pana la celalalt; nu vor fi nici jeliti, nici adunati, nici ingropati, ci vor fi un gunoi de pamant.” (Ieremia)

Sodoma si Gomora

Sa vedem acum ce spune Biblia cu privire la Sodoma, si sa analizam textul: Cei doi ingeri au ajuns la Sodoma seara, si Lot sedea la poarta Sodomei. Cand i-a vazut Lot, s-a sculat, le-a iesit inainte si s-a plecat pana la pamant. Apoi a zis: „Domnii mei, intrati, va rog, in casa robului vostru, ca sa ramaneti peste noapte in ea si spalati-va picioarele; maine va veti scula de dimineata si va veti vedea de drum.” „Nu”, au raspuns ei, „ci vom petrece noaptea in ulita.” Dar Lot a staruit de ei pana au venit si au intrat in casa lui. Le-a pregatit o cina, a pus sa coaca azime si au mancat. Dar nu se culcasera inca, si oamenii din cetate, barbatii din Sodoma, tineri si batrani, au inconjurat casa, tot norodul a alergat din toate colturileAu chemat pe Lot si i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine in noaptea aceasta? Scoate-i afara la noi, ca sa ne impreunam cu ei.” Lot a iesit afara la ei, la usa, a incuiat usa dupa el si a zis: „Fratilor, va rog, nu faceti o asemenea rautate! Iata ca am doua fete care nu stiu de barbat, am sa vi le aduc afara si le veti face ce va va placea. Numai nu faceti nimic acestor oameni, fiindca au venit sub umbra acoperisului casei mele.” Ei au strigat: „Pleaca!” Si au zis: „Omul acesta a venit sa locuiasca aici ca un strain, si acum vrea sa faca pe judecatorul. Ei bine, o sa-ti facem mai rau decat lor.” Si, impingand pe Lot cu sila, s-au apropiat sa sparga usa” (Geneza). Sa comentam acest pasaj din Biblie, si sa vedem ce spune el in realitate. Pe scurt, acest pasaj este departe de a infiera doar homosexualitatea, asa cum sustin unii, cei mai multi, si o sa vedem imediat de ce. Pana atunci, sa retinem un amanunt foarte important, pe care l-am si subliniat cu rosu in textul biblic, si anume acela ca tot poporul cetatii a venit la usa lui Lot, ca sa faca rau musafirilor lui, si lui Lot insusi. O sa coroboram acest text cu un altul, care spune acelasi lucru, si care demonstreaza fara echivoc, ca nu se mai putea face nimic pentru locuitorii nelegiuiti ai Sodomei. Este vorba de celebra targuiala dintre Avraam si Dumnezeu, pentru Sodoma. Toti, cu exceptia lui Lot, erau de nerecuperat. Un alt aspect la care va rog sa va ganditi, este acela in care Lot isi ofera propriile fiice, pentru a fi violate de nemernicii adunati la usa lui, ca sa-si salveze astfel musafirii. Intrebare: Daca sodomitii erau doar homosexuali iubitori de anus, asa cum predica toti prostii, de ce le ofera Lot pe cele doua fiice ale lui, purtatoare de vagin, nu de anus, unor oameni care iubeau anusul, nu vaginul?! De ce ar fi facut asa ceva ?! Daca norodul Sodomei ar fi fost format doar din homosexuali fanatici, asta ar fi fost o jignire, o ofensa, o luare in ras a homosexualitatii lor, ceea ce ar fi atras asupra lui Lot, o si mai mare furie si indignare din partea norodului Sodomei, nu-i asa ?! Sodomitii i-ar fi spus lui Lot ceva de genul: „Ce faci ba, iti bati joc de noi ? Noi iti cerem anus si tu ne dai vagin, ne crezi idioti ?!” Pe de alta parte, sa nu fi situt Lot ca Sodomitii erau cam homosexuali? Este exclus asta. Doar traia intre ei de atata vreme, si cu siguranta le cunostea foarte bine toate apucaturile. Daca Lot stia asta, insemna ca atunci cand si-a oferit fetele, Lot stia ca sunt si heterosexuali sau bisexuali printre cetatenii Sodomei, cu siguranta erau si lesbiene, ca doar nu era un prost care nu stia ce face. Poate ca se va gasi un prost care sa spuna ca Sodomitii ar fi sodomizat pe fetele lui Lot si astfel si-ar fi scapat Lot musafirii. Nu prea merge acest argument, stiut fiind ca homosexualii prefera anus de barbat, nu anus de femeie. Heterosexualii isi homosexualizeaza (sodomizeaza) sotiile, prietenele, amantele, nu homosexualii, si asta se numeste astazi: sex anal, iar daca fetele lui Lot ar fi incaput pe mana lesbienelor, ele ar fi fost „atacate” la vulva, nu la anus. Corect? Ce vreau sa spun, este faptul ca daruirea fetelor lui Lot multimii dezlantuite, este dovada clara ca acea multime era formata nu numai din homosexuali, care puteau sa fie in majoritate, nu se exclude asta, dar si din heterosexuali, lesbiene, si de ce nu, si de bisexuali. Erau acolo toti bezmeticii. Dovada ca nu numai apucaturile sexuale primau in acea gloata dornica de dezmat carnal si nu numai, este ca in urmatoarea clipa, norodul ii lasa in pace pe musafirii lui Lot si impreunarea lor cu ei, si se indreapta impotriva lui Lot insusi, voind sa-i incalce proprietatea, si sa-i faca rau lui si casei sale, lasand pe planul doi anusarea musafirilor sai, la care evident ca nu renuntasera. Ce vreau sa spun, este faptul ca locuitorii Sodomei, faceau tot ce le trecea prin cap, tot ce voiau muschii lor, fara limite, fara oprelisti, fara Dumnezeu, fara rusine, fara lege, si fara frica de autoritati, pentru ca si autoritatile erau la fel ca ei. Voiau anus, isi luau anus de la oricine, localnic sau musafir. Voiau vagin, isi luau vagin de la oricine. Voiau sa-ti incalce proprietatea? O faceau fara probleme. Este cam la fel ca in vremurile pe care le traim si noi. Sodomitii, erau exact asa cum ne spune Biblia: „Oamenii din Sodoma erau rai, si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului.” Ca unii vad numai homosexualitate peste tot in Sodoma si Gomora, si spun ca doar pentru asta au fost distruse cele doua cetati, este o mare prostie si o minciuna. In Sodoma si Gomora erau prezente si se savarseau cu bucurie, toate nelegiuirile posibile la acea vreme, din care cauza au si fost distruse cele doua cetati nelegiuite, impreuna cu toti locuitorii lor nelegiuiti. Iata si dovada biblica, ca toate pacatele sodomitilor le-a adus pieirea, nu numai homosexualitatea, iata dovada:

  • „Dar in prorocii Ierusalimului am vazut lucruri grozave. Sunt preacurvari, traiesc in minciuna, intaresc mainile celor rai, asa ca niciunul nu se mai intoarce de la rautatea lui, toti sunt inaintea Mea ca Sodoma, si locuitorii Ierusalimului, ca Gomora.” (Ieremia)  Cum erau proorocii Ierusalimului, homosexuali? Nu se spune expres asta, dar in schimb Dumnezeu ne spune ca erau preacurvari, ceea ce inseamna ca puteau sa fie si heterosexuali, si homosexuali, si bisexuali, dar erau si mincinosi, intareau mainile celor rai, adica ii sustineau, si nu mai voiau sa se mai intoarca din rautatea lor. Adica au intors definitv spatele lui Dumnezeu, si s-au daruit total lu’ Dracu’. Astfel isi pecetluisera soarta. Toate acestea i-au facut sa fie in fata lui Dumnezeu, exact ca cei din Sodoma si Gomora. Dumnezeu compara comportamentul prorocilor Ierusalimului, cu cel al locuitorilor Sodomei, si il gaseste exact la fel! Interesant, nu-i asa?!
  • Iata care a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: era ingamfata, traia in belsug si intr-o liniste nepasatoare, ea si fiicele ei, si nu sprijinea mana celui nenorocit si celui lipsit.” (Ezechel)  Textul acesta este explicit rau de tot cu privire la pacatul suprem al Sodomei, si asta il face foarte tare! Dupa cum puteti sa vedeti si sa cititi, nu se vorbeste deloc de homosexualitate, ci de ingamfare, belsug si sprijinirea oricarei ticalosii. Nu-i tare?! Or se stie ca pacatul major al Satanei a fost ingamfarea, mandria, la fel ca si sodomitii, care erau fix la fel. Acest text, ne spune ca locuitorii Sodomei erau cu Dracu’ 100%, si nu mai voiau sa fie cu Dumnezeu absolut deloc. Acest lucru le-a stabilit finalul lor si al cetatii lor: inchinarea totala si ireversibila la Dracu’. Sodomitii nu mai voiau sa stie de Dumnezeu.

Acum vreau sa vedeti un alt aspect interesant al subiectului pe care il discutam, acela ca Dumnezeu vede cu totul altfel homosexualitatea, decat o vad „crestinii” batuti in cap, adica prostiti de Dracu’.. Dumnezeu expediaza cumva homosexualitatea in plan secund, si ne spune ca si alte lucruri sunt la fel de rele si grave, daca nu mai rele, si o sa vedem care sunt acestea. O parte am vazut deja, in textele de mai sus. Dumnezeu ne arata ca homosexualitatea este privita de El, ca fiind insasi pedeapsa suferita de toti cei care o practica, si care homosexualitate, ii coboara pe practicantii ei, la stadiul de oameni cu mintea blestemata, adica robi fideli ai Satanei, fara discutie, si ajung astfel oameni fara minte, fara intelepciune, fiinte cu apucaturi scarboase, nebuni fara pricepere, cu mintea intunecata, necurati, adica slugile lui Necuratu’, inchinatori pe fata ai Satanei. Un crestin nu este niciodata, niciodata, niciodata homosexual. Crestinismul si homosexualitatea sunt doua lucruri paralele, la fel cum este Dumnezeu fata de Dracu’ si Dracu’ fata de Dumnezeu. Dumnezeu nu are nimic din Dracu’ in El, iar Dracu’ nu mai are nimic din Dumnezeu in El, decat hoitul si duhul de viata, cat l-o mai avea, dar Duhul lui Dumnezeu nu mai este in Dracu’. Cei care se inchina la alte zeitati, la icoane, la pasari si la dobitoace, la omul muritor, adica la „sfinti”, la popi sau la pastori, la statui de orice fel, oameni sau animale, sunt la fel de vinovati in fata lui Dumnezeu ca si homosexualii, si sunt ca si homosexualii, inchinatori la Dracu’, nu la Dumnezeu, asa cum gresit cred ei. Nicio diferenta nu face Dumnezeu intre ei si homosexuali. Din acest motiv vine nenorocirea peste ei, peste astfel de oameni, pentru ca ei isi fac singuri rau. Se mint singuri ca sunt bolnavi de homosexualitate, nu ca fac un pacat scarbos, se mint singuri cand pupa morti (moaste), ca astfel se inchina la Dumnezeu, se mint singuri cand balesc icoane, pasari, dobitoace ca vaca sfanta din India, sau papagalul sacru de nu stiu unde. Nu este nicio diferenta intre aceste practici si a fi homosexual. Asa ca rade ciob de oala sparta. Cel care pupa morti si icoane, este la fel de vinovat de prostie si de nelegiuire ca si homosexualul. Vedeti cat de rau ne-a prostit Dracu”?! Nu mai stim sa facem diferenta intre bine si rau, asa cum spune Biblia. Poate unii or sa fie socati cand vor citi aceste randuri, dar nu eu spun asta, ci Dumnezeu insusi. Dumnezeu ne arata cat suntem de prostiti de Dracu”. „Si, macar ca stiu hotararea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac.” Ce vreti mai clar decat atat?! Noi gasim de buni pe cei care se inchina la pasari, dobitoace, statui de „sfinti”,  moaste, icoane, etc… dar in schimb ne indignam maxim pe homosexualii care se inchina la anus. Sunteti in aceeasi oala dragilor, oala nelegiuirilor si a nebuniei, a prostelii si a prostiei. Sunteti inchinatori la Satana. Iata si textul care vorbeste despre tot ceea ce am spus mai sus:

„fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit, ci s-au dedat la gandiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a intunecat. S-au falit ca sunt intelepti, si au innebunit, si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare. De aceea, Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor, asa ca isi necinstesc singuri trupurile, caci au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu si au slujit si s-au inchinat fapturii ( adica lu’ Dracu’ insusi) in locul Facatorului, care este binecuvantat in veci! Din pricina aceasta (pentru ca se inchina lu’ Dracu’), Dumnezeu i-a lasat in voia unor patimi scarboase, caci femeile lor au schimbat intrebuintarea fireasca a lor in una care este impotriva firii; tot astfel, si barbatii au parasit intrebuintarea fireasca a femeii, s-au aprins in poftele lor unii pentru altii, au savarsit parte barbateasca cu parte barbateasca lucruri scarboase, si au primit in ei insisi plata cuvenita pentru ratacirea lor. Aici Dumnezeu ne spune un lucru senzational: ca homosexualitatea in ea insasi, este o plata, o”pedeapsa” pentru cel/cei care o practica si o iubesc. Este ceva scarbos, care iti face mintea mai praf decat este. Nu mai este nevoie de o pedeapsa suplimentara pentru ea, intra tot la curvie, asa cum spune si Biblia. Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu in cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat in voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neingaduite. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de porniri rautacioase; sunt soptitori, barfitori, uratori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti, fara pricepere, calcatori de cuvant, fara dragoste fireasca, neinduplecati, fara mila. Si, macar ca stiu hotararea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac.” (Romani)  Dupa cum vedeti, homosexualitatea este intre celelalte pacate omenesti, fara sa aiba un mot in plus. In Sodoma se practica pe scara mai mare, dar sa nu uitam ca Sodoma era plina si de toate celelalte nelegiuiri pe care vi le-am prezentat din Biblie. De ce a distrus Dumnezeu Sodoma si Gomora ? Buna intrebare, nu-i asa ?! Din doua motive mari si esentiale:

1. Pentru ca se umpluse paharul nelegiuirilor. Iata dovada: „Oamenii din Sodoma erau rai si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului.” (Geneza)  

2. Pentru ca nimeni nu mai putea sa fie salvat din toata cetatea, decat Lot. Iata dovada: Dar Avraam statea tot inaintea Domnului. Avraam s-a apropiat si a zis: „Vei nimici Tu oare si pe cel bun impreuna cu cel rau? Poate ca in mijlocul cetatii sunt cincizeci de oameni buni, ii vei nimici oare si pe ei si nu vei ierta locul acela din pricina celor cincizeci de oameni buni, care sunt in mijlocul ei? Sa omori pe cel bun impreuna cu cel rau, asa ca cel bun sa aiba aceeasi soarta ca cel rau, departe de Tine asa ceva! Departe de Tine! Cel ce judeca tot pamantul nu va face oare dreptate?” Si Domnul a zis: „Daca voi gasi in Sodoma cincizeci de oameni buni in mijlocul cetatii, voi ierta tot locul acela din pricina lor.” Avraam a luat din nou cuvantul si a zis: „Iata, am indraznit sa vorbesc Domnului, eu care nu sunt decat praf si cenusa. Poate ca din cincizeci de oameni buni vor lipsi cinci: pentru cinci, vei nimici Tu oare toata cetatea?” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, daca voi gasi in ea patruzeci si cinci de oameni buni.” Avraam I-a vorbit mai departe si a zis: „Poate ca se vor gasi in ea numai patruzeci de oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici pentru cei patruzeci.” Avraam a zis: „Sa nu Te manii, Doamne, daca voi mai vorbi. Poate ca se vor gasi in ea numai treizeci de oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, daca voi gasi in ea treizeci de oameni buni.” Avraam a zis: „Iata, am indraznit sa vorbesc Domnului. Poate ca se vor gasi in ea numai douazeci de oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douazeci.” Avraam a zis: „Sa nu Te manii, Doamne, daca voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate ca se vor gasi in ea numai zece oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.” (Geneza)  Ce ne spune acest text ? Ca Sodomitii isi pecetluisera singuri soarta. Nu se mai putea face nimic pentru ei. Cu exceptia lui Lot, toti erau nelegiuiti. incurabili Toti. Avraam a incercat impreuna cu Dumnezeu, sa gaseasca macar 10 sodomiti care sa poata sa fie salvati impreuna cu cetatea lor, dar nu mai era decat Lot, restul devenisera si erau gunoi, care trebuia sa mearga la gheena, in foc. Nu se mai putea face nimic pentru ei. Isi pecetluisera singuri soarta. Nu Dumnezeu i-a condamnat la moarte, s-au condamnat singuri. Iata dovada: „Asa vorbeste Domnul: „Ce nelegiuire au gasit parintii vostri in Mine, de s-au departat de Mine si au mers dupa nimicuri, si au ajuns ei insisi de nimic?” (Ieremia)

„…. daca a osandit El la pieire si a prefacut in cenusa cetatile Sodoma si Gomora, ca sa slujeasca de pilda celor ce vor trai in nelegiuire, si daca a scapat pe neprihanitul Lot, care era foarte intristat de viata destrabalata a acestor stricati, inseamna ca Domnul stie sa izbaveasca din incercare pe oamenii cucernici si sa pastreze pe cei nelegiuiti, ca sa fie pedepsiti in ziua judecatii, mai ales pe cei ce, in pofta lor necurata, umbla poftind trupul altuia si dispretuiesc stapanirea.” (2Petru)

„De nu ne-ar fi lasat Domnul ostirilor o mica ramasita, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomora.” (Isaia)  Despre conceptul de ramasita si despre Apocalipsa, precum si despre multe altele, vom vorbi in episodul urmator. Pana atunci… vreau sa va mai spun ca oamenii de pe planeta Pamant, in ipocrizia lor fata de Dumnezeu, fac pe victimele si pe neajutoratii cand dau de necaz in viata, fara sa se uite deloc la propriile pacate pe care le fac zilnic, si incep sa se lamenteze, sa ridice pumii spre cer si spre Dumnezeu, nu numai ochii, si sa-si puna intrebari de genul: Unde era Dumnezeu cand a murit copilul meu, mama mea, tatal meu, sora mea, in accident, in razboi, de boala sau de mai stiu eu ce? Unde era Dumnezeu cand a fost ucis Vasile al meu, de un alt semen al lui? Unde era Dumnezeu cand m-am imbolnavit eu sau cineva drag mie, de o boala incurabila? Unde era Dumnezeu cand mi-a luat foc casa sau mi-a luat-o apa? Si tot asa. Raspuns genial, desi a devenit un cliseu foarte putin inteles: Dumnezeu Tatal, era si este tot acolo unde era si cand noi il scuipam in fata pe Isus Hristos, Fiul Sau. Dumnezeu Tatal, era si este tot acolo unde era si cand noi il palmuiam pe Fiul Sau, il bateam cu biciul, ii puneam cununa de spini pe cap, ii strapungeam mainile si picioarele cu piroane de fier si radeam de El ca prostii, cand ii dadeam sa bea otet, ii imparteam hainele, si ii trageam camasa la sorti. Dumnezeu Tatal era si este in acelasi loc in care era si cand noi, pacatosii, ii omoram copilul, pe Isus Hristos, Fiului lui Dumnezeu. Dumnezeu Tatal, era si este in acelasi loc in care era cand Fiul Sau era batjocorit si ucis, ca si atunci cand noi patim tot felul de rele si de necazuri din cauza Satanei, pe planeta mortii si a pacatului. Cat de ipocriti putem sa fim! Apoi, dupa ce fac asta, oamenii il acuza pe Dumnezeu de cruzime, de crima, de rautate, facandu-l tiranic, criminal, abuziv, ca in cazul Sodomei si al Gomorei, ca si in cazul Apocalipsei, ca si in cazul Potopului, ca si in alte cazuri. Sper ca de acum inainte, sa vedeti altfel episodul Sodoma si Gomora, si sa vedeti altfel „crimele” lui Dumnezeu fata de umanitate.

(va urma)

Cu respect,