Neprihanirea este cea mai inalta forma de viata si de civilizatie

Motto: „Caci Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie, in Duhul Sfant” (Romani)

Dragii mei prieteni sau neprieteni, stiu ca este vremea vacantelor, a relaxarii si a micilor sau a mai marilor bucurii. De aceea, si nu numai de aceea, vreau sa va „vorbesc” astazi, despre un subiect cu adevarat minunat, cu adevarat inaltator, cu adevarat important, magnific din toate punctele de vedere, mai important decat orice alta tema din crestinism. De ce? Pentru ca neprihanirea il defineste pe Dumnezeu, si pe omul creat dupa chipul Sau. Acest subiect, este fara nicio exagerare, crestinismul insusi! Este un subiect la fel de mare ca Dumnezeu, un subiect care este chintesenta dumnezeirii si a Imparatiei lui Dumnezeu, este esenta crestinismului. Acum, pentru ca aveti mai mult timp, sper ca o sa va ganditi mai profund la acest adevar unic si fundamental al crestinismului, adevar care se contopeste cu Dumnezeu dar si cu Creatia, adica ESTE Dumnezeu, si este Creatia, adica toate creaturile dupa chipul lui Dumnezeu, ingeri si oameni. Un adevar care va fi inteles la adevarata lui valoare, doar de adevaratii fii ai lui Dumnezeu, de adevaratii crestini. Dumnezeu nu „functioneaza”, nu fiinteaza, nu este in afara acestei stari, starea de neprihanire. Am sa scriu astazi despre neprihanire. Neprihanirea este mai importanta ca Invierea, si o sa vedeti imediat de ce spun asta. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, nu ar fi fost niciodata inviat de catre Tatal Sau, daca nu ar fi fost neprihanit la modul absolut, in viata Sa pamanteasca, pe care a trait-o in imparatia pacatului. Fara neprihanire, nu exista nicio inviere, pentru nimeni, nici pentru oameni, si nici pentru Fiul lui Dumnezeu! Fara neprihanire, nu exista viata! Va surprinde acest adevar maret care se gaseste pe paginile Bibliei? Sa nu va suprinda! Neprihanirea este tot ceea ce conteaza cu adevarat. Neprihanirea este esenta si definirea vietii dumnezeiesti, si a Imparatiei lui Dumnezeu. Dumnezeu este neprihanitul absolut, iar neprihanirea, este atributul suprem al dumnezeirii, si „legea” dupa care se guverneaza intreg Universul. Neprihanirea inglobeaza totul in ea: dragostea, bunatatea, dreptatea, cinstea, bunul simt, civilizatia, frumosul, binele de orice fel. Neprihanirea este strans legata de viata, pentru ca viata lui Dumnezeu este neprihanita, este neprihanire in stare pura, si oricine are sau vrea viata lui Dumnezeu in el, automat va avea in el si neprihanirea dumnezeiasca. Una fara cealalta nu se poate. Fara neprihanire nu exista viata, iar fara viata nu exista neprihanire! Neprihanirea este strans legata de Dumnezeu, asa cum este strans legata de viata lui Dumnezeu. Fara neprihanire, asa cum s-a dovedit pe planeta Pamant, nu exista decat faradelege si moarte, exista crima, hotie, minciuna, abuzuri, nedreptate, razboaie, boli, etc, asa cum vedem de secole, de milenii, de generatii intregi pe planeta noastra. Nimic nu s-a schimbat, pentru ca nu se poate schimba. Pacatul este pacat, iar neprihanirea este neprihanire, sunt doua stari perfect paralele una fata de cealalta. In aceste conditii ale pacatului, totul este pacat si se sfarseste in moarte, pentru ca pacatul nu ofera altceva, pentru ca nu poate. Neprihanirea este pusa de Dumnezeu pe planeta noastra, doar in anumite persoane, in toti cei care vor asta, in toti cei care il vor pe Dumnezeu in viata lor, si este neprihanirea lui Isus Hristos, si pentru a avea aceasta neprihanire, trebuie sa il acceptam pe Dumnezeu in viata noastra, pentru a putea birui astfel pacatul si moartea. Dracu’ a contrafacut si acest adevar, ca numai Dumnezeu iti poate da neprihanirea, si l-a mintit pe om ca poate sa faca si el asta, sa se cazneasca sa fie bun, neprihanit, si l-a pus astfel pe om la cazne inutile, ca sa incerce sa se neprihaneasca singur, prin puterile si prin faptele lui. Pavel si apoi Luther au fost astfel de oameni, care dupa ce au inteles ca asta nu sta in puterea omului, ca omul nu poate sa se faca singur neprihanit, ci doar Dumnezeu poate asta, au renuntat la practicile de autoneprihanire, de autoflagelare, autoinjosire, automantuire. Lucru imposibil de altfel, asa cum constata orice om care vrea sa duca lupta cu pacatul prin fortele proprii, adica prin „faptele lui bune”. Am afirmat de multe ori pe paginile acestui blog, acest lucru fundamental al adevaratului crestinism: Dumnezeu este neprihanire, este libertate si este viata, iar viata lui Dumnezeu este neprihanire. Legatura dintre viata si neprihanire este indisolubila si indestructibila! Neprihanirea este starea normala a dumnezeirii si a tuturor creaturilor. Neprihanirea este esenta dumnezeirii, este viata eterna a lui Dumnezeu, este „legea” care guverneaza totul: „Pe cararea neprihanirii este viata, si pe drumul insemnat de ea, nu este moarte.” (Proverbe) Pacatul este moarte si robie. Neprihanirea este acea stare initiala in care am fost creati de catre bunul Dumnezeu, cu viata si neprihanirea dumnezeiasca in noi, asa cum au fost Adam si Eva. Starea aceea de bunatate absoluta, de fericire absoluta, de bun simt si de iubire absoluta, cu toate trairile, gandurile si starile sublime de care poate sa fie capabil omul bun si fericit, intr-o relatie simbiotica cu Dumnezeul lui neprihanit, asta se numeste neprihanire. Starea aceea de frumusete fara pata, pura, imaculata, de feciorie a sufletului si a mintii! Starea aceea de bine, de fericire si de pace absoluta, de inocenta, se numeste neprihanire. Am pierdut toate acestea prin despartirea de Viul Dumnezeu prin pacat, asa dupa cum se vede din viata noastra cotidiana de pe planeta Pamant. Prin despartirea de Dumnezeu, am pierdut neprihanirea. Cand nu-l mai ai pe Dumnezeu cel neprihanit, nu mai ai nici neprihanire. Neprihanirea este absenta raului sub orice forma a lui, asa cum pacatul este raul la superlativ, raul absolut. Neprihanirea este binele suprem, binele absolut. Problema fundamentala a crestinismului si a crestinilor, este aceea ca nu am inteles esenta pierderii noastre, si asta vine din raportarea noastra la Dumnezeu. Cum il vedem pe Dumnezeu? Ca pe un tiran sau ca pe un tata iubitor? Cum intelegem comportametul Lui, ca fiind abuziv si fara mila fata de pacatos, sau ca fiind plin de mila si de dragoste fata de noi? Din nefericire, „Crestinismul SRL”, cel controlat de Dracu’, il prezinta pe Dumnezeu, ca pe un tiran de care trebuie musai sa-ti fie frica permanent, in toate zilele vietii tale. Toate zilele vietii tale, trebuie sa traiesti cu spaima de Dumnezeu. Acest fel de „crestinism”, acest „adevar crestin”, il prezinta pe Dumnezeu ca pe o fiinta cu care nu prea ai vrea sa ai de-aface, decat cel mult din interes. Ca sa-ti dea viata vesnica de exemplu, ca sa te protejeze de rele, sau ca sa nu te pedepseasca, si pentru asta faci orice. Gresit! Imparatia lui Dumnezeu nu este constrangere, nici pedeapsa, nici recompense, si nu consta nici in lucruri materiale, ci in altceva. Esenta ei absoluta este neprihanirea si viata, care trebuie sa fie in noi si cu noi. Dar nu neprihanirea data de o Lege, indiferent care lege, ci doar cea data de Isus Hristos, in dar, adica viata Lui neprihanita. Legea, oricare lege, nu poate sa ofere, sa dea, nicio neprihanire. Legea, oricare ar fi ea, nu te poate face neprihanit. Tu singur, nu te poti face neprihanit implinind o lege. Oricare lege. Neprihanirea este ceva viu, este viata complexa a unei fiinte, asa cum am spus. Este viata lui Dumnezeu! Neprihanirea nu poate sa fie, si nu este slova, litera de lege, care nu poate sa dea nimanui viata. Neprihanirea este viata insasi, este Duhul lui Hristos, adica neprihanirea si viata lui Hristos! Numai Hristos prin Duhul Sau, poate sa dea viata si neprihanire, pentru ca numai El si Tatal Sau au asta. La Creatie, asta au si daruit ei tuturor creaturilor: viata si neprihanire. De aceea mancau atat omul cat si leul, verdeturi, fructe, iarba, pentru ca erau neprihaniti. Si omul, dar si animalele erau neprihanite, adica nu faceau niciun rau, asa cum erau si Adam si Eva. Raul a aparut dupa despartirea de Dumnezeu. Vedeti cat de importanta este intelegerea faptului ca nu exista TRINITATE in crestinism, adica o a treia persoana a dumnezeirii, ci doar Tatal, Fiul Sau si Duhurile lor? Aici se vede limpede, ca o a treia persoana a dumnezeirii, este un nonsens, nu are niciun rol. Nu are ce cauta trinitatea in adevarata invatatura crestina. Neprihanirea lui Hristos este doar a lui Hristos, si in consecinta, nu ti-o poate da decat Hristos, si nimeni alticineva sau altceva. Nu ti-o poate da o alta persoana, Duhul Sfant de exemplu, alta persoana decat proprietarul de drept al propriei neprihaniri, adica Isus Hristos. Legea cum spuneam, are alt rol. Ea doar defineste diferenta dintre pacat/faradelege, si neprihanire. Neprihanirea lui Hristos este altceva, si este mult mai mult, este peste Legea celor 10 porunci, care sigur ca este si ea o descriere, o parte a neprihanirii si a definirii ei, cea mai condensata si importanta parte, dar nu singura, si nu cuprinde in ea toata neprihanirea. Legea celor 10 porunci nu este, si nici nu are cum sa fie asta, si nici nu poate sa cuprinda toata neprihanirea in ea, pentru ca nu este esenta ei. Toata neprihanirea, esenta neprihanirii, neprihanirea adevarata, totala, este doar cea a lui Isus Hristos, si a Tatalui Sau. Numai aceasta neprihanire poate sa ofere cu adevarat pe Pamant si in Univers, ca mod de gandire, de comportament si de guvernare, dragostea, pacea, fericirea si bucuria vesnica a tuturor. Legea, oricare ar fi ea, oricat de buna ar fi ea, nu poate sa ofere viata, pentru ca Legea nu este o persoana, nu gandeste, nu este vie, si nu poate sa dea viata neprihanita nimanui, asa cum am mai spus, sau mai exact, asa cum spune Biblia, cum spune Dumnezeu: „Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului. Dar acum s-a aratat o neprihanire pe care o da Dumnezeu, fara lege, despre ea marturisesc Legea si Prorocii, si anume, neprihanirea data de Dumnezeu, care vine prin credinta in Isus Hristos, pentru toti si peste toti cei ce cred in El. Nu este nicio deosebire. Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu. Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este in Hristos Isus.” (Romani) … „Caci eu, prin Lege, am murit fata de Lege, ca sa traiesc pentru Dumnezeu. Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc… dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Si viata, pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine. Nu vreau sa fac zadarnic harul lui Dumnezeu, caci, daca neprihanirea se capata prin Lege, degeaba a murit Hristos.” (Galateni)

Textul Bibliei este foarte clar, legea nu poate sa dea nimanui neprihanire, in niciun fel, nici macar prin implinirea ei, ci doar cine traieste in neprihanire este neprihanit, cine traieste viata lui Hristos este neprihanit, sau mai corect, in cine traieste Hristos prin Duhul Sau, este neprihanit, adica doar cel in care locuieste Duhul lui Hristos, nu o asa zisa a treia persoana a dumnezeirii, numita Duhul Sfant, pentru ca nu Duhul Sfant s-a intrupat in lumea noastra ca sa biruie pacatul la el acasa, in trup omenesc, ci Isus Hristos. Nu Duhul Sfant a stat pe cruce, ci Isus Hristos. Nu Duhul Sfant a invins pacatul si moartea, si implicit pe Satana, ci Isus Hristos! Nu prin Duhul Sfant a produs Isus Hristos neprihanire, ci prin Duhul Tatalui Sau, asa cum a si afirmat de multe ori. Asa cum Duhul Tatalui a fost cu Hristos si in Hristos, asa si Duhul lui Hristos este cu noi si in noi, ca sa avem viata si neprihanirea Sa: „Cine crede in Fiul lui Dumnezeu are marturisirea aceasta in el, cine nu crede pe Dumnezeu Il face mincinos, fiindca nu crede marturisirea pe care a facut-o Dumnezeu despre Fiul Sau. Si marturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viata vesnica, si aceasta viata este in Fiul Sau. Cine are pe Fiul are viata, cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viata.” Nu cel care se duce la biserica, pupa icoane, moaste, si aprinde lumanari, nu cel care pazeste o zi de odihna anume sau care nu manaca anumite alimente, si nu bea anumite bauturi, iar in viata de toate zilele este doar un simplu nelegiuit, adica robul pacatului si al lu’ Dracu’, nu al lui Hristos, este considerat neprihanit, ci doar cel care chiar este neprihanit, prin Duhul lui Hristos. Dusul la biserica, ritualurile si traditiile, dogmele bisericesti, „tainele” bisericilor, slujbele, botezurile, nu vor neprihani pe nimeni, asa cum nici Templul evreiesc cu ritualurile lui, nu a neprihanit pe nimeni. Neprihanirea nu vine prin asa ceva. Este o minciuna satanica asta. Este o inselaciune. Neprihanirea autentica vine doar de la Isus Hristos, Cel Viu in vecii vecilor. Neprihanira nu se poate obtine altfel, pe alta cai si prin alte mijloace, nu se poate cumpara prin traditii si ritualuri, prin dogme, slujbe si invataturi mincinoase, prin pomeni si constructii de biserici. Neprihanirea adevarata, nu cea falsa contrafacuta de Dracu’, se obtine doar de la Isus Hristos, prin Duhul Sau. Atat.

„Daca stiti ca El este neprihanit, sa stiti si ca oricine traieste in neprihanire, este nascut din El.” … „Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire, este neprihanit, cum El insusi este neprihanit” (1Ioan) … „… cei ce primesc in toata plinatatea harul si darul neprihanirii, vor domni in viata prin acel Unul singur, care este Isus Hristos.” … „Cand Neamurile, macar ca n-au lege, (ca evreii) fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, isi sunt singuri lege, si ei dovedesc ca lucrarea Legii este scrisa in inimile lor, fiindca despre lucrarea aceasta marturiseste cugetul lor si gandurile lor, care sau se invinovatesc sau se dezvinovatesc intre ele.” (Romani)  Acest text din Romani, ne spune inca o data, daca mai era nevoie, si pentru unii este, ca relatia adevarata, sigura si trainica cu Viul Dumnezeu, nu depinde de absolut nimic. Nu depinde de dusul la biserica, nu depinde de niste ritualuri, nu depinde de niste dogme mai mult sau mai putin adevarate, nu depinde de slujbe, si nici macar de citirea sau cunoasterea Bibliei! Poti sa fii cu Dumnezeu si sa fii neprihanit oriunde, in orice tara si in orice loc, populat sau pustiu, fara Biblie si fara biserici, fara pastori si fara popi, asa cum ati vazut in textul biblic citat mai sus. Sa nu fiti socati, si sa nu credeti ca spunand asta, am sa ma contrazic in cele ce voi scrie mai departe. Dumnezeu, acolo unde omul vrea si accepta sfaturile Sale, din toata inima sa, daca accepta indemnurile lui Dumnezeu, care vin prin mintea omului, prin constiinta lui, prin gandurile lui, cugetul lui, si daca raspunsul omului la toate aceste semnale dumnezeiesti este pozitiv, la toate aceste indemnuri spre bine, atunci omul, oriunde s-ar afla el pe planeta Pamant, nu mai are nevoie de nimic, nici de biserici, nici de popi, nici de pastori, nici de ritualuri stupide. Il are pe Viul Dumnezeu, si este de ajuns. Asta inseamna ca are totul. Asta inseamna ca mintea lui se schimba dintr-o minte nelegiuita, intr-o minte neprihanita, prin puterea lui Dumnezeu. Viul Dumnezeu scrie cu Duhul lui Isus, neprihanirea Sa, in mintea si in inima noastra, ca sa putem fi si noi neprihaniti, la fel ca Isus! Asta este suprema stare, suprema satisfactie pentru un crestin autentic, pentru ca nu-i asa ca: „Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati.” (Matei) Dumnezeu ne satura cu neprihanirea Sa, atat in viata aceasta, cat si in cea viitoare. Dumnezeu ne da cata neprihanire dorim noi, fara limite. Dumnezeu ne promite ca orice om de pe planeta Pamant care iubeste cu adevarat neprihanirea, care o intelege in profunzimile ei de bunatate, de dragoste si de dreptate fata de semeni, de prosperitate, de intelepciune, de civilizatie, de stiinta si de tehnologie la cel mai inalt nivel, si si-o doreste din tot sufletul lui, care este insetat in permanenta de ea, de neprihanire, nu va fi niciodata dezamagit de Dumnezeu! El va fi saturat, acum, dar si in viata viitoare, in vecii vecilor! Va fi indestulat cu neprihanire. Va avea cata neprihanire doreste! Neprihanirea dumnezeiasca este vie si nu are sfarsit, ea este intr-o continua crestere si perfectionare, pentru ca Dumnezeu insusi este un Creator etern, si un Neprihanit etern. Si in vesnice o sa fim saturati cu neprihanire, adica calitatea neprihanirii noastre va creste tot timpul, va creste vesnic, pentru ca neprihanirea fiind ceva viu, este viata si miscare, este progres continu, nu moarte.

Legea lui Dumnezeu, Legea celor zece porunci, nu este standardul suprem al neprihanirii, asa cum gresit cred crestinii, ci doar cateva linii de forta ale ei. Standardul suprem al neprihanirii este doar Viul Dumnezeu. Sa nu uitam ca Legea este doar literea, nu Duhul datator de viata. Cartile nu dau viata nimanui, ele doar ne invata, ne atrag atentia asupra unor aspecte, dar repet, nimic scris nu da viata, nici in lumea aceasta, si nici in cea viitoare. Doar Dumnezeu da viata, iar aceasta viata este neprihanita. Moartea este rezultatul pacatului, este pacatoasa, sau altfel spus, pacatul, despartirea de Dumnezeu, duce la lipsa vietii si a neprihanirii, si duce doar la moarte. Pacatul este moarte, asa cum viata este neprihanire. Dovada este tot ce se intampla acum pe planeta noastra. Sa vedem acum ce pune Duhul lui Isus Hristos in noi, cei care iubim cu adevarat neprihanirea dumnezeiasca, nu doar ne facem ca o iubim, cu gandul doar la recompensele viitoare. Dragostea adevarata fata de Dumnezeu si fata de neprihanirea Sa pe care credinciosul adevarat si-o doreste, este total dezinteresata, nu are interese de niciun fel. Iata ce ne spune Biblia despre Duhul lui Hristos: „Roada Duhului, dimpotriva, este dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranarea poftelor. Impotriva acestor lucruri nu este lege. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus si-au rastignit firea pamanteasca impreuna cu patimile si poftele ei. Daca traim prin Duhul, sa si umblam prin Duhul.” (Galateni) Dupa cum observati, roada Duhului lui Hristos, este altceva decat Legea celor zece porunci. Observati ca aceste caracteristici, aceste roade ale Duhului, sunt viata efectiva si afectiva, cu multiplele ei fatete? Fatete care sunt imposibil de pus intr-o lege. Roadele Duhului lui Hristos, sunt sentimente, emotii, actiuni, trasaturi de caracter, trairi, credinta, adica tot ce este o fiinta umana. Toate acestea si multe altele, nu pot sa fie trecute in nicio lege sau legi, si in nicio carte sau carti, pentru ca este viata pur si simplu, o viata neprihanita, in antiteza cu viata pacatoasa. Daca neprihanirea este cea mai inalta forma de viata, de guvernare si de civilizatie din Univers, atunci fara doar si poate, pacatul, nelegiuirea, opusul neprihanirii, reprezinta cea mai rudimentara, cea mai ticaloasa, cea mai mizerabila, cea mai nenorocita, cea mai criminala, ce mai inapoiata, cea mai lipsita de scrupule, si cea mai urata si josnica forma de civilizatie din Univers. In comparatie cu neprihanirea, pacatul si faradelegea pe care Satana le-a adus din cer pe pamant, sunt gunoiul, sunt infectia, sunt purulenta Universului, forma lui cea mai urata si cea mai abjecta, forma lui mortala, putreda, pestilentiala, pentru ca pacatul si faradelegea, inseamna asa cum stim cu totii, degradare, distrugere si moarte. Moarte si numai moarte, ori moartea, nu are nicio frumusete in ea. Moartea nu este frumoasa! Moartea nu are cum sa fie frumoasa si de dorit. Civilizatia pacatului si a mortii, cea de pe planeta noastra, este cea mai criminala, cea mai rudimentara „civilizatie”, cea mai brutala si mai animalica forma de civilizatie din Univers, cea mai ipocrita si mai mincinoasa forma de organizare a societatii umane si a fiinteler inteligente, si de aceea, Dumnezeu o sa-i puna capat pentru totdeauna, asa cum ne spune in cartea Apocalipsei. Iadul nu va fi vesnic. Noi traim acum in Iad, dar Imparatia Creatorului nostru, in care domnesc pentru vesnicie neprihanirea si viata, si unde baza tuturor gandurilor si a actiunilor tuturor este neprihanirea, reprezinta cea mai inalta forma de civilizatie pe care o pot avea fiintele inteligente, in frunte cu Creatorul lor, Dumnezeu.

„Nimic intinat nu va intra in ea, nimeni care traieste in spurcaciune si in minciuna, ci numai cei scrisi in Cartea Vietii Mielului. (Apocalipsa)

Neprihanirea nu trebuie vazuta si inteleasa doar ca o cheie cu care deschidem Imparatia lui Dumnezeu, este gresita o astfel de conceptie si de abordare. Neprihanirea trebuie iubita si apreciata doar pentru ceea ce este ea in realitate: cea mai inalta forma de viata si de civilizatie din Univers, cea mai inalta forma de gandire si de organizare a Universului, si a tuturor fiintelor inteligente din el. Daca nu ati inteles asta, nu ati inteles nimic din crestinism si din Evanghelia Vesnica! Daca vedeti neprihanirea doar ca pe un mijloc de a ajunge la Dumnezeu si in Imparatia Sa, ca pe o pila sau ceva de genul acesta, n-ati inteles nimic din mesajul dumnezeiesc, si sunteti pe o cale gresita. Trebuie sa iubiti neprihanirea, ca si cum cerul, viata vesnica si Dumnezeu, nu ar exista, si nu veti avea niciun castig garantat din faptul ca o iubiti. Neprihanirea trebuie iubita si apreciata doar pentru ceea ce reprezinta ea: bunatatea absoluta, binele absolut, fericirea absoluta, dreptatea absoluta, dragostea absoluta, pacea absoluta. Daca va ganditi la neprihanire, si va chinuiti sa o contrafaceti doar ca sa ajungeti in cer, sa aveti viata vesnica si strazi de aur, dovediti doar faptul ca neprihanirea nu va face placere deloc, dar va straduiti, va chinuiti cu chiu si vai, va siliti, va cazniti sa fiti cat de cat buni, „neprihaniti”, desi nu va place deloc asta, si nu va face placere asta. Vreti sa scapati de „furia si de pedeapsa” lui Dumnezeu, sau vreti a castiga ceva, viata vesnica de exemplu, de aceea va chinuiti sa fiti credinciosi si „buni”. Daca ganditi si simtiti asta, cum ca neprihanirea este pentru dumneavoastra doar un chin, un jug, o neplacere cumva musai, ca sa nu va suparati dumne-ZEUL, sa stiti ca asa ceva este in ochii lui Dumnezeu, la fel de detestabil, ca si pacatul insusi. Stiti de ce au succes in lumea asa zis crestina, bisericile care promit iertarea pacatelor prin tot felul de bazaconii gen: indulgente, matanii, pupat icoane, moaste, statui, slujbe, etc… in timp ce credinciosul ramane la fel de ticalos in viata de zi cu zi, ca si cum nu ar fi crestin? Pentru ca este cel mai comod mod de a fi „crestin”, si de a mima neprihanirea, pentru omul care uraste neprihanirea, si nu-i place deloc, prefera sa-i dea un bacsis, un pesches lui Dumnezeu, ca sa scape de corvoada de a fi neprihanit cu adevarat. Este mai comod sa ramai in pacat, pentru ca asta-ti place, si sa-ti faci niste cruci pe ici pe colo, si sa te crezi crestin doar pentru ca dai si tu de pomana la saraci, sau te duci la biserica sa aprinzi lumanari care nu folosesc la nimic, sau ca faci nu stiu ce bazaconii asa zis crestine, sarbatoresti tot felul de sarbatori stupide, ca sa-ti adormi constiinta ca esti in regula cu Dumnezeu daca faci toate acestea. Nu, nu suntem in regula cu Dumnezeu ramanand in pacat. Asta inseamna ca-l uram pe Hristos si neprihanirea Lui. Hristos, in afara de neprihanirea Sa, nu are ce sa ne ofere. Neprihanirea vine la pachet cu viata lui Dumnezeu, iar viata lui Dumnezeu vine la pachet cu neprihanirea Sa. Cele doua, viata dumnezeiasca si neprihanirea dumnezeiasca, asa cum am spus si spun tot timpul, sunt inseparabile. Dracu’ are o repulsie totala fata de neprihanire, sa nu uitati asta! Hristos a fost urcat pe cruce datorita urii Satanei fata de neprihanirea Sa. Acest fel de a iubi neprihanirea, din interes, arata ca aveti doar o dragoste din interes sau de frica, fata de cel care v-a daruit din dragoste adevarata, dezinteresata, totul. Dumnezeu, nu iubeste casatoriile din interes, ci doreste doar o dragoste sincera si adevarata, curata, dezinteresata, pura, imaculata, adica neprihanita, asa cum este El! Neprihanirea nu este un troc, o afacere, un targ, o invoiala intre noi si Dumnezeu, ceva de genul: „Doamne, noua nu ne place neprihanirea Ta, dar ne straduim sa acceptam cate ceva din ea, de frica ca ne iei gatul, ca ne omori, sau ca ne pedepsesti daca nu o dorim”. Asa ceva este satanism curat, nu crestinism! Ea, neprihanirea, este sau nu este! O iubesti sau nu o iubesti. Neprihanirea adevarata nu poate sa fie trucata in ochii lui Dumnezeu, care vede foarte bine daca o iubim cu adevarat, sau doar ne prefacem ca o iubim. Neprihanirea nu poate sa fie contrafacuta, doar idiotii pot sa creada asta.

Asa cum am spus, sunt doua moduri in care lumea „crestina” il vede pe Dumnezeu: a) ca pe un Dumnezeu tribal, inapoiat, criminal si setos de sange daca nu faci ca El, imprevizibil, irational, de neanteles, de aceea avem nevoie de taine bisericesti, (sic!), si b) ca pe un Dumnezeu iubitor si iertator, care iti arata tot timpul consecintele gandirii si faptelor tale gresite, fapte facute in urma acestei gandiri gresite, dobandite in urma despartirii de Dumnezeu. Marea majoritate a „crestinilor”, desi nu recunosc, sunt adeptii primei viziuni despre Dumnezeu, adica varianta „a„. De aceea, ei, acesti crestini de tip „a„, prin tot felul de practici si de obiceiuri pe care Dumnezeu nu le cere, ba chiar le detesta, incearca sa-l imbuneze permanent pe Dumnezeu, si indiferent ce fac, ei au in minte acest singur aspect: „sa nu-l supar pe Dumnezeu, pentru ca ma omoara, imi vrea raul si imi pierd viata vesnica”. Eu personal, asa cum ati putut sa constatati pe acest blog, cei care il citesc constant sau ocazional, sunt adeptul variantei „b„. Eu cred pe baza Evangheliei Vesnice, ca Dumnezeu doar ne invata, ne ajuta, ne sprijina, ne iubeste neconditionat si ne vrea numai binele. Important este sa intelegem lucrurile asa cum sunt ele, si la adevarata lor valoare. Sa intelegem limpede ca departarea de El, despartirea de El, a adus tot ceea ce vedem noi pe planeta noastra, dupa principiul cauzei si al efectului. Lipsa neprihanirii din civilizatia omeneasca, prin aparitia pacatului, a dus la tot cortegiul de nenorociri, distrugeri si nelegiuiri care s-au vazut si se vad pe planeta Pamant. In lipsa neprihanirii, oamenii au decazut maxim. Au fost si inca mai sunt scalvi, sub diferite forme, chiar daca se cred liberi, sunt bolnavi, saraci, schingiuti si haituiti, mintiti, furati, ucisi in fel si chip, otraviti cu tot felul de otravuri, in mancare, in aer si in apa, batjocoriti, minimalizati, pusi sa munceasca pentru paine si pentru apa pe care o beau, etc. Isi parasesc copiii sau ii vand ca sa supravietuiasca, ii omoara, ii violeaza pe ai lor sau pe ai altora, isi batjocoresc parintii si bunicii, fiii si fiicele, etc. Isi vand organele, ovulele, corpul, mintea, forta de munca, etc. Aceasta este imparatia intunericului, imparatia Satanei. Credeti ca asta este civilizatie?! Nu prieteni si neprieteni, aceasta nu este civilizatie, indiferent cati zgarie nori vom mai construi noi, si indiferent cati sateliti si rachete o sa mai trimitem in spatiu, sau cate calculatoare o sa mai inventam sau o a avem in buzunar sau la incheietura mainii, aceasta nu este civilizatie. Ceea ce avem noi, nu se numeste civilizatie. Omul fara neprihanire, este doar un ticalos ingamfat, egoist, mincinos, hot si criminal, ca tatal sau, Dracu’. Daca Dumnezeu nu ar fi fost cu noi si nu ar fi coborat la noi, in Iadul in care traim, nu ar mai fi ramas nici urma de bunatate in rasa umana. Daca mai sunt farame de bunatate pe ici pe colo in lumea noastra pacatoasa, satanizata, asta se datoreaza doar lui Dumnezeu, pentru ca aici, in imparatia Satanei, Dumnezeu a avut copii ai Sai, in care a pus si a existat neprihanirea Lui. Daca nu ar fi fost asa, am fi ajuns, intreaga omenire, ca Sodoma si ca Gomora: „De nu ne-ar fi lasat Domnul ostirilor o mica ramasita, am fi ajuns ca Sodoma, si ne-am fi asemanat cu Gomora.” (Isaia)  Sodoma si Gomora, sa stiti ca nu inseamna doar LGBT, asa cum cred ignorantii, ci reprezinta culmea abjectiei si a decaderii umane, culmea rautatii umane si a ticalosiei umane. Sodoma si Gomora sunt opusul neprihanirii, adica nelegiuire in stare pura, cat cuprinde. Ce inseamna Sodoma si Gomora cu adevarat, puteti sa cititi AICI.

Cand crestinii se vor elibera de frica mortii, de frica de a ajunge in Iad, traim deja in Iad, de dorinta egoista de a avea doar viata vesnica, dar fara neprihanire in ea, adica fara Dumnezeu, pentru ca in realitate, majoritatea „crestinilor” asta isi doresc, chiar daca nu recunosc deschis asta, atunci si abia atunci, am inceput sa devenim crestini adevarati. Cand veti inceta sa gandi ca va sacrificati acum, ca sa beneficiati de mila lui Dumnezeu si de o viata viitoare, atunci incepeti sa mergeti pe calea cea buna. Neprihanirea nu este si nu va fi niciodata un sacrificiu, ci o bucurie fara margini. Daca inca ganditi si considerati ca faceti sacrificii pentru neprihanire si pentru Dumnezeu, inseamna ca nu sunteti crestini, si nu l-ati inteles pe Dumnezeu. Nu ati inteles ce vrea Dumnezeu de la noi toti. Cand vom iubi neprihanirea fara sa asteptam recompense de la oameni si de la Dumnezeu, cand il vom iubi pe Dumnezeu fara dorinta de a ne da viata vesnica, atunci si numai atunci, am devenit crestini. Cand nu vom mai astepta nimic de la Dumnezeu, ci doar ne vom bucura de aceasta forma minunata de viata si de civilizatie, numita neprihanire, abia atunci am inceput sa umblam cu Dumnezeu, ca barbati si femei in Hristos, nu ca prunci nestiutori, batuti de orice vant de invatatura. Pana atunci, pana la acel moment, doar ne prefacem ca iubim neprihanirea si pe Dumnezeu. Ca sa fiu si mai transant, si ca sa intelegeti exact ceea ce vreau sa spun si sa transmit, va spun asa: ca eu, DeTe-ul, daca maine asi sti cu siguranta de 100% ca Dumnezeu nu exista, ca nu exista nici viata vesnica si nicio inviere dupa moarte, ca nu exista nimic din tot ceea ce ne spune si ne promite Biblia, eu tot voi iubi neprihanirea, adica cinstea, binele, dreptatea, pentru ca am inteles odata pentru totdeauna, ca ceva mai bun pentru omenire, ceva mai inalt si mai frumos decat ea, nu exista in Univers. Tot ce a incercat omenirea sa faca fara neprihanire, indiferent cum s-a organizat, si indiferent ce legi a avut, totul a fost un esec, un drum care s-a infundat totdeauna in rau si in rautate, in nedreptati si in crime, in pacat. Am inteles foarte bine ca toate ororile pe care le-a trait aceasta omenire bolnava de-a lungul veacurilor pe aceasta planeta a pacatului, orori pe care le traim si noi astazi, si le vor trai si in generatiile urmatoare, se datoreaza exclusiv lipsei acestei neprihaniri din societatile umane. Lipsa binelui genereaza raul, lipsa neprihanirii genereaza pacatul, asa cum lipsa luminii naste intunericul. Este atat de simplu! Aceasta este cea mai inalta forma de intelegere a lui Dumnezeu si a Imparatiei Sale! Alta nu exista! Acesta este crestinismul pur, crestinismul absolut, crestinismul cel netrucat de Dracu’, prin sistemul religios mondial. Gandirea neprihanita, si numai ea, este capabila sa gandeasca cea mai inalta forma de civilizatie universala. Gandirea neprihanita, este cea mai performanta si cea mai inalta forma de gandire din Univers. Dupa cum se vede, planeta Pamant nu este „organizata” dupa gandirea neprihanita, adica dupa gandirea Dumnezeiasca, si de aceea oamenii, societatile umane, popoarele, omenirea toata si toata viata noastra, este construita, cladita zilnic, pe principiile satanice ale maririi de sine, ale mandriei, ale orgoliului nemasurat, ale egoismului, pe principiul minciunii, al hotiei, al manipularii, coruptiei si crimei. Cultul vedetelor, al bogatiilor si al bogatilor, al vedetelor, al oamenilor superiori altor oameni, al elitelor, al VIP-urilor, egoismul, lacomia, si multe altele, sunt rodul gandirii pacatoase, si a fiintarii nelegiuite, trairea in ticalosie si in nelegiuire, care este opusul neprihanirii. Nelegiuirea generalizata, bazata pe gandirea satanica pacatoasa, adica pe ne mila, pe ne dragoste, pe ne impreuna simtire, pe ne impreuna traire, pe nedreptate, a dus si duce la inechitati de tot felul, la saracie, la foamete, la moarte si la tot ce este rau si abject pe planeta noastra.

Dragii mei prieteni sau neprieteni, daca-l „iubiti” pe Dumnezeu doar de frica, nu cunoasteti ce este si ce inseamna neprihanirea, si nici Imparatia lui Dumnezeu. Daca-l iubiti pe Dumnezeu din interes, doar ca sa va dea ceva, indiferent ce, viata vesnica de exemplu, bani, sanatate, case, masini, slujbe bune, etc… nu stiti inca ce inseamna aceea neprihanire si Imparatie a lui Dumnezeu. Dumnezeu, si implicit Imparatia Lui, Imparatia Neprihanirii, trebuie iubit doar pentru ceea ce este El, neprihanire pura, si pentru ceea ce ne-a oferit El: asemanarea cu El, adica libertate, viata Sa, si neprihanirea Sa. Nu ne trebuie nimic mai mult. Nimic in plus, si nimic in minus. In El avem totul. Dumnezeu este neprihanire, si cine declara ca il iubeste pe Dumnezeu, trebuie sa iubeasca si neprihanirea Sa. Nu poti sa-l iubesti pe Dumnezeu, si sa urasti neprihanirea Lui, este un nonsens. Daca v-ati saturat de religie si de teologie, daca v-ati saturat de zeci si zeci de practici si de texte religioase interpretate si mega interpretate, intoarse pe toate fetele, daca v-ati saturat de certuri teologice fara rost si fara de sfarsit, aflati ca dupa ce veti cauta si veti intelege adevarul absolut si pur al Bibliei, cu ajutorul lui Dumnezeu, adica dupa ce veti intelege Evanghelia Vesnica, Vestea Buna Vesnica, totul, dar absolut totul, se va reduce la doua persoane neprihanite: Dumnezeu Tatal si Fiul Sau Isus Hristos, adica la aceste cuvinte: „Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine.” … „Eu sunt Calea, Adevarul si viata.” (Ioan)  

Asa este, Isus Hristos este totul, si siti de ce, pentru ca: „El (Isus Hristos) a fost facut de Dumnezeu pentru noi: intelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare, pentru ca, dupa cum este scris: „Cine se lauda, sa se laude in Domnul.” (1Corinteni)

In Imparatia lui Dumnezeu,  Imparatia Neprihanirii, nimic rau, nelegiuit, ne neprihanit, nu va fi acolo, nu va intra in ea, dupa cum este scris: „Nimic intinat nu va intra in ea, nimeni care traieste in spurcaciune si in minciuna.” (Apocalipsa)  Dumnezeu va inchide pentru totdeauna portile Universului pentru rau, pentru pacat, pentru faradelege si moarte. Acestea vor disparea pentru totdeauna din Univers, dupa aceasta istorie nenorocita a pacatului, de pe planeta Pamant. Neprihanirea nu este un concept sau o denumire strict religioasa, teologica, bisericeasca, care sa tina strict doar de religie sau de teologie, de biserici si de popi, de pastori sau de dogme religioase, de ritualuri mai mult sau mai putin tampite, ci este cea mai inalta forma de viata si de civilizatie pe care o pot avea fiintele inteligente, in frunte cu Creatorul lor, Viul Dumnezeu. Dumnezeu nu este nici religios, nici teolog, nici bisericos, nici popa, nici pastor, nu este nici roman, nici francez, nici evreu, EL ESTE CEL CE ESTE, si punct. Dumnezeu este religia si teologia, biserica si neprihanirea. Stiinta despre Dumnezeu o detine doar Dumnezeu, si toti cei carora Dumnezeu pesonal le-o descopera, le-o explica si le-o daruieste, daca doresc asta. Dumnezeu este singurul teolog, invatator, apostol, pastor sau preot adevarat, restul… e cancan! Neprihanirea este elitism de cea mai inalta sorginte, dar si de cea mai inalta modestie. Neprihanirea este tot ce poate sa fie mai inalt si mai moral in Univers. Neprihanirea este varful civilizatiei creata de Dumnezeu. Neprihanirea este bunastare, iubire, dreptate, fericire, stiinta, tehnologie si civilizatie la superlativ! Neprihanirea este singura stare care asigura progresul, pacea si fericirea vesnica! Neprihanirea este totul. Daca nu ai neprihanirea lui Hristos, prin Hristos, si prin Duhul lui Hristos, nu ai nimic. Asa ca… bucurati-va de cea mai inalta forma de viata si de civilizatie universala: Neprihanirea lui Dumnezeu, prin Isus Hristos si Duhul Sau! Neprihanirea este definirea omului absolut, a omului suprem in bunatate si dragoste, in stiinta si in empatie, in demnitate, integritate, onoare si loialitate, in bun simt si in bun gust in toate, in noblete in toate felurile si in toate sensurile, in finete, este frumusetea absoluta in orice, este binele absolut, este dreptatea absoluta, este cinste, curaj, dragoste curata, puritate in toate sensurile, prietenie sincera si dezinteresata, armonie, intelegere, pace vesnica, nu temporara, bucurie, respect, credinta, fericire, prosperitate, bogatie, calitate si stiinta la cele mai inalte standarde visate sau imaginate vreodata, este viata, fratie adevarata intre creaturi si Creator, si lista ramane deschisa… adaugati ce doriti, dar numai lucruri bune, nu rele, pentru ca neprihanirea nu are nimic in comun cu rautatea, cu pacatul, cu ticalosia si cu crima. Raul suprem apartine Satanei, apartine lumii pacatului, lumii inventate de el, in mintea lui bolnava si nelegiuita, o minte a minciunii si a crimei, o lume a mortii si a distrugerii.

Trebuie sa recunoastem ca multe, daca nu toate aceste lucruri frumoase si stari de bine enumerate mai sus, ni le dorim cu ardoare in viata noastra, toti, din toata inima, chiar si acum, in aceasta viata, nu doar in cea viitoare, dar nu le putem avea din pricina pacatului si a nelegiuirii instalate in noi toti, prin softul satanic, softul pacatului. Vreau sa va intreb ceva: cand ni le dorim atat de mult in vietile noastre, toate aceste lucruri bune si frumoase al neprihanirii, de ce fugim de ele cand ni se ofera gratis si fara niciun efort, doar prin credinta ca cel care ni le promite, Viul Dumnezeu, poate si vrea sa ni le dea, iar noi, pacatosii, sa le avem in vietile noastre, acum, dar si in viitor? Gratis. Fara efort. Doar sa vrem asta. De ce fugim de ele, de ce fugim de bine, de ce fugim de neprihanire?! Nu-i ciudat ce ni se intampla?!

stop and think

Cu respect,

P.S. Dragi prieteni sau neprieteni, vreau sa va mai spun si astazi, ceea ce am mai spus pe acest blog: Eu nu ma consider invatatorul nimanui, nu ma erijez in detinatorul adevarului absolut, si tot ceea ce scriu eu, poate sa fie verificat cu Biblia, si daca nu este in concordanta cu Biblia, poate sa fie combatut si aruncat la gunoi, daca este cazul, si chiar va rog sa faceti asta, in asemenea cazuri. Nu am nicio problema cu asta. Vreau sa mai spun ca nu am declarat razboi nimanui, nici ortodocsilor, nici catolicilor, nici baptistilor, nici adventistilor, nici hindusilor, nici musulmanilor, nici ateilor, nici masonilor, nimanui, ci doar lu’ Dracu’, in sensul ca nu vreau sa ma las prostit, mintit si manipulat de el. Vreau sa stiu adevarul, si apoi sa actionez in consecinta: sa-l accept sau sa-l resping. Nu ma intereseaza daca sunteti atei, evolutionisti, masoni sau orice fel de crestin, musulman, sintoist, taoist, hindus, etc. Este treaba dumneavoastra ce vreti sa faceti in viata si cu viata dumneavoastra. Este numai treaba dumneavoastra in ce vreti sa credeti sau sa nu credeti. Pe acest blog, eu doar „gandesc cu voce tare”, adica scriu, desi nu sunt scriitor, si de aceea mai fac si greseli de scriere, pentru care va rog sa ma iertati, gandesc despre lucrurile care ma framanta si ma intereseaza in viata aceasta, cu privire la existenta mea pe aceasta planeta, si in acest Univers. Nu dau lectii nimanui. Unul singur este Invatatorul, si cel care poate sa dea lectii: Isus Hristos si Tatal Sau. Eu personal, in afara de Dumnezeul Bibliei si Evanghelia Lui Vesnica, nu am gasit nici o alta varianta, nici o alta teorie, nici o alta religie, nici un alt dumnezeu, care sa ma satisfaca ca explicatie plauzibila, rationala, logica, coerenta, a aparitiei vietii si a mortii, pe planeta aceasta pe care noi traim, si de aceea am ales sa merg pe mana Dumnezeului Bibliei, si a lui Isus Hristos, Fiul Sau. Daca o sa ma pacalesc sau nu, o sa vedem intr-o zi, ziua aceea mare si minunata, a aratarii singurului Dumnezeu adevarat, pe care il vor vedea si cei salvati, dar si cei pierduti. Daca nu exista acest Dumnezeu, si nici un altul, iar „o sa vedem” intr-o zi, in sensul ca nu o sa mai vedem niciodata, nimic. Nici lumina soarelui, nici adierea vantului, si nimic din ce se va mai face sub soare, si nu o sa ne mai bucuram niciodata de viata, si asa cum spunea Petre Tutea: „Fara Dumnezeu, fara credinta, omul devine un animal rational, care vine de nicaieri, si merge spre nicaieri.”

Mie imi place sa cred, si cred, ca viata noastra pe aceasta planeta, nu este, si nu are cum sa fie intamplatoare, o intamplare pura. Nu pot sa cred ca vine de nicaieri, si merge spre nicaieri. Ar fi minunea minunilor si intamplarea intamplarilor, ca dintr-o ciorba primordiala electrocutata acum cateva miliarde de ani, sa iasa aceasta minune de planeta, cu atatea minunate vietati si plante pe ea, inclusiv omul, cea mai minunata forma de viata. In mintea mea, recunosc, nu incape aceasta teorie. Nu a incaput niciodata! Nu pot sa cred in ea! Imi insulta inteligenta! Evanghelia Vesnica este adevarul pentru noi oamenii, eu asa cred.

Dragii mei, sa iubti, si sa fiti iubiti!

Bucurati-va!

Ai pup iu ol!

In The Death Car

Motto: „In the death car, we’re alive”

Mda, circulam prin Cosmos, Univers sau cum vreti sa-i spuneti, intr-un „death car”: planeta Pamant! O planeta locuita de idioti, care habar nu au in ce stare grava si penibila se afla. O planeta pe care se moare zilnic, si unde tot zilnic, alti si alti prosti, se tot nasc! Dumnezeu, in acest loc din Univers, are un singur job de facut: sa-i lumineze pe prosti! Dar vai, prostii nu vor lumina! Lor le place intunericul mintii. Prostii sunt fuduli nevoie mare, ca stapanul lor, Dracu’, care i-a si prostit! Ne nastem, traim si murim, adica ne miscam in cerc, „in the death car”, planeta Pamant! Suntem penibili, dar nu ne dam seama! Suntem penibili, si ne place asta! Suntem vii in dricul care ne poarta prin Univers, dar doar pentru un timp. Doar pana la un punct, punctul acela sau mai bine zis, ziua aceea, in care dricul devine dric pe bune, adica ne intoarcem in tarana din care am fost creati! Dar nu se termina totul prin asta. Alti si alti prosti prostiti de Dracu’, se tot nasc pe dricul in care noi ne credem vii! Si iar ne miscam in cerc! Iar ne nastem, si iar murim! Ne invartim in cerc, tot timpul. Cercul vietii si al mortii! Si ne credem vii, in timp ce suntem morti! Este doar o chestiune de timp pana ca totul sa se intample! Dumnezeu?! Sa-l ia Dracu’! Adica: Rastigneste-L! Omorati-L! Nu ne trebuie! Este o minciuna! O himera! „In the death car, we’re alive.” Asta este tot ce conteaza: In masina mortii, pe dricul Pamant, noi ne credem vii! Pe planeta pacatului si a mortii, noi, prostii prostiti de Dracu’, ne credem vii!

Te-ai nascut prost, mai incearca o data !

Daca te-ai nascut ca prost, pe planeta Pamant, adica „In the death car”, mai ai o sansa! Ti-o acorda Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! Poti sa o folosesti sau sa-i dai cu piciorul. Este doar decizia ta! Stiu ca multi ani ai vietii tale, ai sa te crezi nemuritor si vesnic tanar, dar este doar o iluzie! Vei crede ca tu nu ai sa imbatranesti niciodata, si nu ai sa mori niciodata, dar vai… este tot o iluzie! Nu uita ca te afli „in the death car”, pe planeta Pamant! Fara Isus Hristos, esti mort inca din ziua nasterii tale! Ba chiar dinaintea zilei nasterii tale! Din pantecele celei ce te va naste, porti in tine si cu tine, genele mortii! Este doar o chestiune de timp pana ca acest lucru sa se intample! Nu uita asta, niciodata! Ziua de maine nu apartine nimanui! Nici copiilor, nici tinerilor, nici batranilor! Esti in masina mortii! Nu-i da cu piciorul lui Isus! Este tot ce ai! Trebuie doar sa afli ca asa este, si apoi sa iei o decizie! Citeste Biblia, pentru ca tot adevarul se afla acolo, in ea. Nu la biserici, si nici la oameni, ci doar la Dumnezeul Bibliei! Sa cante tamburinele! “In the death car, we’re alive!”

Cu respect,

Geneza este adevar sau mitologie? (ep.1)

Motto: „… va voi da o gura si o intelepciune careia nu-i vor putea raspunde, nici sta impotriva, toti potrivnicii vostri.” (Luca 21)

Dragi prieteni si neprieteni, cititori ocazionali sau fideli ai acestui blog, astazi am sa va invit din nou sa ganditi cu adevarat, nu doar sa va faceti ca ganditi, sa va faceti ca sunteti liberi in gandire si in fapta. De voie sau de nevoie, noi gandim in matricele care sunt introduse in mintea noastra de scoala, stiinta, religie, arta, politica, sport, etc. Asa zisele meme. Nu MM Stoica de la Steaua! De multe ori, ne este teama sa gandim si cu creierul nostru propriu si personal, nu ne simtim confortabil sa auzim, si apoi sa ne straduim sa intelegem si lucruri noi. Imediat ce auzim ceva nou, intram in panica, si SMURD-ul mintii noastre trece la actiune, cu toate sirenele si girofarurile pornite. Trecem imediat acel ceva nou, prin matricea din mintea noastra, matricea „specializata” pe acel subiect pe care il auzim. Daca este cazul de religie, noi nu gandim in afara matricei religiei noastre, ci fix in matricea ei. Ortodoxul ortodoxeste subiectul, baptistul il baptisteste, adventistul il adventeste, catolicul il catoliceste, hindusul il hinduieste, si tot asa. Ne este frica sa iesim din matrix-ul nostru mental, indiferent de subiect. Daca vom auzi ceva care nu ne convine, si care ne strica tot confortul ignorantei noastre?! Ne este frica de asa ceva! Nu ne simtim confortabil, nu ne simtim in largul nostru, si atunci, imediat, dar imediat, apelam la matricea „experta” din mintea noastra, specializata pe subiectul in discutie, care imediat, trebuie sa ne furnizeze suficiente argumente ca sa-l respingem, sau sa ne indoim de el. Si uite asa, dormim mai departe, multumiti si fericiti de ignoranta noastra.

Sa se dea cu Dracu’, adica sa fie sluga lui proasta si prostita, este dreptul fiecarui pamantean prin nastere, si apoi prin alegerea personala, dupa ce aude Vestea Buna, Evanghelia Vesnica a lui Dumnezeu. Pot sa spun ca ”prostia” alaturi de Dumnezeu, multi considera credinta in Dumnezeu o prostie, este mai desteapta, si de multe ori mai nobila, decat sa ramai un prost prostit de Dracu’, sa fii o sluga a lu’ Dracu’ cu mintea facuta varza de minciunile lui, mincinosul si prostitorul tuturor prostilor de pe planeta Pamant. Acum pe bune, cum sa spui ca este stiinta TA, a omului, tot ceea ce tu descoperi ca fiind facut de ALTCINEAVA?! Acel altcineva fiind dupa caz, ori Dumnezeu pentru credinciosi, ori Big Bang-ul si Evolutia, pentru toti cei care il neaga pe Dumnezeu, si se inchina la stiinta, crezand ca sunt mari stiintifici in creiere. Orice stiinta omeneasca, in realitate nu este omeneasca, pentru ca ea, stiinta, doar a descoperit si descopera, a observat si observa in permanenta, STIINTA ALTUIA, ceea ce a facut altcineva, dupa caz, Dumnezeu sau Big Bang-ul. A facut omul legea gravitatiei? Nu. A facut omul cerurile si Pamantul? Nu. A facut omul leul, cioara, furnica, musca, crapul, viermele sau sarpele? Nu! A facut omul apa, muntii, marile, pomii, iarba, etc…? Nu. Si atunci, care este stiinta voastra mai fraierilor, ca sa va laudati cu ea?! Faptul ca puneti tije de titan in oase, sau ca inlocuiti un ficat cu altul, este stiinta voastra? Aici poate fi aparent adevarat, dar nu este. Titanul a fost facut tot de altcineva, Dumnezeu sau Big Bang-ul, la fel si ficatul, este facut de altcineva, de Dumnezeu sau de Big, iar noi, oamenii, doar am exersat sa-l inlocuim pe ficat si sa introducem tije unde trebuie. Atat si nimic mai mult. Nu a adus nimeni nimic, de la ma’sa d’acasa. Nu stiu daca ati prins spilul a ceea ce vreau sa spun, sper ca da. Apoi, voi, stiintificii atei, liberi cugetatori, etc… luati toate ineptiile facute si propovaduite de oameni si bisericile “crestine” de-a lungul veacurilor, si le puneti in carca lui Dumnezeu, ca sa-l batjocoriti, sa-l mascariti, si sa radeti de El. De ce asa? Este Dumnezeu vinovat pentru Inchizitia si crimele catolicilor? Nu. Este Dumnezeu vinovat de imbecilitatea iudeilor in Vechiul si in Noul Testament? Nu! Este Dumnezeu vinovat ca unii, in Numele Lui, ucid, mint, va batjocoresc si va pun sa pupati oase de morti (moaste), lemne si carpe, adica icoane si sfinti de lemn, de aur sau de argint?! Nu. Dimpotriva, Dumnezeu ne spune sa nu facem asa ceva, pentru ca este o prostie fara margini, si nu ne foloseste la nimic. Dumnezeu ne spune sa nu ne luam dupa oameni, ci doar dupa ceea ce ne spune El in Biblie, dar  noi, oamenii, facem exact invers. Mictionam pe Cuvantul lui Dumnezeu, si facem tot ceea ce vrem si credem noi. Si atunci, despre ce vorbim?! Cu ce este vinovat Dumnezeu in toate acestea, si de toate acestea? Cu nimic.

Hai sa trecem acum la lucrurile tari, foarte tari, pe care vreau sa le discutam daca vreti, si pe care ateii stiintifici in cap, dar netoti in realitate, tot bat moneda acum in secolul 21, secolul stiintei si al tehnologiei, ca si secolul 20, si anume acela, ca Geneza nu este ceea ce este. Ca cineva, in speta Dumnezeu, nu are cum sa existe si sa faca asa ceva. Eu vin si spun pe baza Bibliei, ca Geneza este fix ceea ce spun Dumnezeu ca este. Dar prostii, intentionat sau nu, nu iau in seama toate afirmatiile Bibliei, ci se opresc doar la unele, si incep apoi sa-l toace pe Dumnezeu cu prostiile lor „stiintifice”. Am mai spus-o si am sa o mai repet: Dumnezeu nu are nimic cu stiinta, nu este impotriva ei, nu a fost niciodata, de la Creatie si pana acum, lui Dumnezeu nu-i este frica de ea, asa cum cred unii, nu-i este frica de descoperile noastre, ci El chiar isi doreste ca noi sa stim cat mai multe din ceea ce a facut El pentru noi. Dumnezeu este cel mai mare om de stiinta al tuturor timpurilor. Dumnezeu este insasi stiinta. Cine neaga stiinta, il neaga pe Dumnezeu, il neaga pe Creator. Un prost, nu ar fi putut sa faca tot ceea ce a facut Dumnezeu. Apropo de aceasta afirmatie, „La inceput, Dumnezeu a facut cerurile si pamantul.” (Geneza), unii vin si spun ca Dumnezeu a creat atunci intregul Univers. Hai sa incepem sa gandim putin la situatie. Va rog sa renuntati la tot ceea ce stiti din teologie, de la biserica dumneavoastra, din carti, la tot ce stiti despre acest subiect, si sa incepem sa gandim putin diferit. Cred ca o sa aveti o surpriza placuta, minunata. Daca Dumnezeu ar fi creat atunci intreg Universul, adica odata cu planeta Pamant, se pun imediat cel putin cateva intrebari de bun simt. Cu cat timp inainte de acest moment a aparut Dumnezeu ca fiinta inteligenta? Dumnezeu a aparut din neant, cu doar cateva secunde, minute, ore, zile, luni, sau ani inainte de a crea Universul, si implicit planeta Pamant? Unde a stat Dumnezeu pana atunci, daca Universul nu exista, si urma sa fie creat ulterior? In neant? Adica nu exista nici El si nici Universul?! Ce este neantul? Imediat dupa aparitia lui Dumnezeu din neant, ce si-a spus El, hai sa-mi fac si Eu repede un hogeac misto, ca sa am si eu unde sa stau, ca altfel sunt doar un aurolac boschetar, care traiesc prin boschetii neantului! Hai sa bag si eu repede niste stele, niste galaxii, niste sori, sa-mi fac si niste jucarii, animale, pe oameni, pe care sa-i pot beli cand vreau Eu, si uite asa ma joc putin de-a Creatorul. Asa sa fie oare? Nu cumva Universul exista deja? Eu cred ca da, ca Universul exista inainte de crearea planetei Pamant sau, o alta ipoteza plauzibila, planeta Pamant exista si ea creata in Univers, dar fara viata pe ea. De ce spun asta? Uitati de ce: daca dupa afirmatia „La inceput, Dumnezeu a facut cerurile si pamantul.” adica toate cele trei ceruri despre care vorbeste apostolul Pavel, si Pamantul, si am lasa sa treaca cateva zeci, sute, mii, milioane sau miliarde de ani ?! Cu ce am gresi ? Cu nimic zic eu. Dar daca Dumnezeu vine din alt cer, unul din cele trei, ca sa creeze alt cer, cerul nostru ? Cu ce am gresi daca am gandi asa ? V-ati pus vreodata aceasta intrebare ?! Ce inseamna cateva zeci, sute, mii sau sute de milioane de ani, sau mii de miliarde, in raport cu vesnicia, eternitatea, infinitul ? Nimic ! Absolut nimic. Va mai pun o intrebare: Daca noi pamantenii, am disparea ca forma de viata din Univers, cu tot cu planeta noastra si cu intreg sistemul solar aferent ei, asta inseamna ca si Universul intreg trebuie sa dispara, sau Universul nu ar fi afectat de disparitia noastra ? Daca Universul a existat inainte de crearea planetei Pamant, cu siguranta el va continua sa existe si dupa disparitia ei, nu-i asa? Cat timp ? O eternitate cumva ? Infinit ?! O vesnicie ?! Adica miliarde si miliarde de ani, nu-i asa ?! Si atunci de ce ne minunam noi ca Universul exista de miliarde de ani, ca nu inteleg. Repet, miliardele langa infinit, vesnicie, eternitate, nu inseamna nimic. De aceea, eu cred ca Dumnezeu a creat doar Pamantul si sistemul solar atribuit lui in cele sase zile prezentate in Biblie, si nimic mai mult. Sa nu uitam ceva foarte interesant, ca Biblia vorbeste de 3 ceruri. Cine poate sa spuna ce inseamna asta?! Cine poate sa vada macar cele trei ceruri de care ne vorbeste Biblia? Nimeni. Noi nu putem sa-l vedem decat pe al nostru, si ce este dincolo de el, deci doar doua. Unde este al treilea? Putem sa vedem noi cele trei ceruri de care ne vorbeste Dumnezeu in Biblie? Nu. Dar poate ca in afara de cele trei ceruri, mai exista inca N’spe zeci, sute, mii sau milioane de alte nivele ale Universului, care nu sunt ceruri, sau ale fiecarui cer din cele trei. Cine stie? Nimeni. V-am bagat in ceata? Iesim imediat. Iata o afirmatie a Bibliei, adica a Viului Dumnezeu, care sustine ceea ce am spus pana acum:

„E nevoie sa ma laud, macar ca nu este de folos. Voi veni totusi la vedeniile si descoperirile Domnului. Cunosc un om in Hristos, care, acum paisprezece ani, a fost rapit pana in al treilea cer (daca a fost in trup, nu stiu, daca a fost fara trup, nu stiu: Dumnezeu stie). Si stiu ca omul acesta (daca a fost in trup sau fara trup, nu stiu: Dumnezeu stie) a fost rapit in rai si a auzit cuvinte care nu se pot spune si pe care nu-i este ingaduit unui om sa le rosteasca.” (2Corinteni)

Acum va rog sa cititi si asta:

  • „Iata, ale Domnului Dumnezeului tau sunt cerurile si cerurile cerurilor, pamantul si tot ce cuprinde el.” (Deut.10)   Si aici se vorbeste deja de mai multe ceruri, inainte de rapirea apostolului Pavel in Rai.
  • Tu, Doamne, numai Tu ai facut cerurile, cerurile cerurilor si toata ostirea lor, si pamantul cu tot ce este pe el, marile cu tot ce cuprind ele. Tu dai viata tuturor acestor lucruri, si ostirea cerurilor se inchina inaintea Ta.” (Neem.9)  Si aici se vorbeste deja de mai multe ceruri, tot inainte de rapirea apostolului Pavel in Rai.
  • „Cantati Celui ce calareste pe cerurile cerurilor vesnice ! Iata ca se aude glasul Lui, glasul Lui cel puternic! Dati slava lui Dumnezeu…” (Ps.68)           Si aici se vorbeste de mai multe ceruri, ceruri vesnice.
  • „Laudati-L, cerurile cerurilor, si voi, ape, care sunteti mai presus de ceruri! Sa laude Numele Domnului, caci El a poruncit, si au fost facute, le-a intarit pe veci de veci, le-a dat legi si nu le va calca.” (Ps.148)   Aici se vorbeste iar de mai multe ceruri, ceruri vesnice, facute de Dumnezeu.

Sigur ca Dumnezeu nu incalca legile date de El Pamantului si Universului, ca sa functioneze cum trebuie, daca nu este necesar, dar asta nu inseamna ca El nu le poate schimba niciodata. El le poate schimba oricand vrea. Dumnezeu le poate schimba, daca El doreste asta, ca d’aia este Creator, si nu carlig de rufe. Dumnezeu nu are nevoie de permisiunea nimanui ca sa faca asta. Ateii stiintifici in cap, incearca sa ne manipuleze si sa ne convinga de o minciuna, la fel ca si religia prin biserica, ca vezi doamne, Dumnezeu, facandu-le pe toate perfecte din prima, nu mai are voie si nici nevoie, ca sa mai schimbe ceva vreodata, pentru ca s-ar contrazice la vorba aia a Lui: „Dumnezeu S-a uitat la tot ce facuse, si iata ca erau foarte bune.” Pentru prosti, aceasta propozitie inseamna involutie vesnica. Inseamna ca Imparatia lui Dumnezeu trebuie sa stea pe loc, sa nu mai evolueze niciodata, ca asa vor prostii de pe planeta Pamant. Hai sa faceti plici! Cum sa fii sanatos la minte, sa te crezi stiintific in cap sau religios, si sa ai o astfel de viziune despre Dumnezeu?! Este exclus asa ceva. Doar prostii pot sa gandeasca asa. In Biblie, Dumnezeu ne spune foarte clar, ca El poate sa faca tot ce vor muschii Lui, oricand vrea El, pentru ca poate. Auziti ce ne spune Dumnezeu:

  • „Toata ostirea cerurilor piere, cerurile sunt facute sul ca o carte, si toata ostirea lor cade cum cade frunza de vita, cum cade frunza de smochin.” (Isaia 34)
  • „Ziua Domnului insa va veni ca un hot. In ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamantul, cu tot ce este pe el, va arde.” (2Petru 3)
  • „La inceput, Tu, Doamne, ai intemeiat pamantul si cerurile sunt lucrarea mainilor Tale. Ele vor pieri, dar Tu ramai, toate se vor invechi ca o haina, le vei face sul ca pe o manta, si vor fi schimbate, dar Tu esti acelasi, si anii Tai nu se vor sfarsi.” (Evrei)

Vreau sa va mai supun atentiei si aceste afirmatii ale Bibliei:

  • „Caci inaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, si ca o straja din noapte.” (Ps.90)
  • „Dar, preaiubitilor, sa nu uitati un lucru: ca, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, si o mie de ani sunt ca o zi.” (2Petru 3)    Ce este timpul pentru vesnicul Dumnezeu ? Nimic. Nu are nicio relevanta. Ce este timpul in infinit, vesnicie, eternitate sau vreti sa-i spuneti ? Nimic. Nu are nicio relevanta. Este ZERO !

Gogomania ca religia este in sah de la stiinta, este suprema. Adventismul, catolicismul, ortodoxia, penticostalismul, religia organizata, au sah de la Dumnezeu insusi, nu de la stiinta. Dumnezeu le arata tuturor ca nu-l reprezinta. Ca sunt martori mincinosi. Stiinta are sah de la Dumnezeu pentru ca ceea ce a spus Dumnezeu, se implineste in lumea noastra si astazi. Deci despre ce sah vorbim? Dumnezeu este insasi stiinta si inventica, pentru ca El le-a creat. In Imparatia lui Dumnezeu va fi numai stiinta si creatie, nu religie si teologie, asa cum cred toti prostii. Teologia este Dumnezeu insusi. Dumnezeu este stiinta si teologie intrupata. Asa a fost totdeauna, dar prostii prostiti de Dracu’, nu pot sa inteleaga asta.

Sistemul Solar

Acum aveti suficient material de studiu, si aveti la ce sa va ganditi. Este un puzzle interesant de texte biblice. Asezati-le corect, si veti avea adevarul si raspunsurile. Astept comentariile si reactiile dumneavoastra la toate acestea. Daca doriti. Continuarea, in episodul urmator. Sa iubiti si sa fiti iubiti! Ganditi, si nu mai fiti ignoranti, nu va mai lasati manipulati si prostiti de nimeni, nici de religie, nici de stiinta ignoranta. Folositi-le pe amandoua in favoarea dumneavoastra. Amandoua, intelese si folosite corect, va vor duce intr-un singur loc: la Viul Dumnezeu, Creatorul Cerurilor si al Pamantului. Stiinta adevarata il va confirma totdeauna pe Viul Dumnezeu, dar Dracu’ nu vrea ca dumneavoastra sa stiti asta. Asa ca prin bisericile care va tin in ignoranta, precum si prin „stiinta” pe nedrept numita astfel, adica acea „stiinta” care il neaga pe Dumnezeu, Dracu’ vrea sa va tina in continuare robi ignoranti, deci prosti, retardati in ceea ce priveste adevarul eliberator al lui Dumnezeu.

(va urma)

Cu respect,

P.S. Dedic acest post, precum si cele care vor urma pe aceasta tema, tuturor sulfurosilor idioti si prosti, prostiti de Dracu’ of course, de la Oxigen 2, a se citi Sulf 2, in frunte cu pastorul lor „cre(s)tin” ateu Darwinist, Edi Constantinescu, prostitorul adventistilor de ziua a saptea, lesne crezatori in Darwin, adica in Dracu’.

Paris martie 2011

Din serialul „Hai sa-i mai prostim pe prosti” difuzat de „Satan & Co.” astazi un alt episod care s-a petrecut pe 19.03.2011. Foarte productiv in tampenii acest 2011.

„Daca punctul cel mai indepartat al lunii fata de Pamant se  numeste  apogeu, punctul cel mai apropiat poarta denumirea de perigeu.

Pamantul este in pericol saptamana viitoare cand Luna se va  apropia periculos de mult de Terra. Pe 19 martie, Luna va trece la numai  221.567 de mile distanta de noi. Este prima data in ultimii 18 ani cand  se apropie asa de mult. Unii oameni de stiinta sustin ca acest lucru ar  putea atrage dereglari ale vremii, chiar cutremure si tsunami.

Luna s-a mai aflat aproape de Terra în anii 1955, 1974, 1992 şi 2005. In  fiecare dintre acesti ani s-au inregistrat fenomene extreme.

Este pentru prima data in 19 ani cand satelitul natural al Pamantului se  va afla la cea mai mica distanta de Terra, dupa perigeul lunar din 1992, cand Luna s-a apropiat la un minim istoric.”

Asta se spunea in data cu pricina, adica 19.03.2011. O alta flatulatie cum spunea ieri un comentator pe acest blog, ca sa nu spun de-a dreptul: basina intelectuala cu care alti dobitoci tot sperie lumea aceasta. In goana ei dupa senzational, atat lumea „stiintifica” cat si lumea seculara crede ORICE. Dracu’ pregateste populatia acestei planete ca sa-i inghita ultimele minciuni „grandioase”. Avem ziua si catastrofa, ziua si profetia, ziua si sfarsitul lumii, ziua si cutremurul, ziua si… E ca la nebuni! Italienii din Roma au zbughit-o saptamana trecuta cu mic cu mare din cauza altui „profet” idiot care a prevestit un cutremur devastator la Roma.

Eu eram la Paris fix in ziua si seara aceea „dramatica” si faceam fotografii cu turnul Eifel, amuzandu-ma de toti prostii care isi faceau probleme inutile. Intr-adevar, dupa cum veti vedea si dumneavoastra, luna s-a apropiat inspaimantator de mult de… turnul Eifel si… s-a lasat fotografiata! Senzational! Incredibil! Nemaipomenit! Stiti ce s-a mai intamplat in momentul cand luna s-a apropiat asa de mult de turn ? Turnul s-a speriat foarte tare si a inceput sa clipoceasca, sa sclipeasca de spaima maxima din niste beculete. Stiti ce rau tremura turnul Eifel de frica din beculetele acelea? Parca erau mii si mii de blitzuri! Doamne ce „spaima” a mai fost! A durat cateva minute si la fiecare ora se repeta! Bine ca am scapat cu bine! Iata momentul:

Doamne cat de prosti sunt unii si cata prostie mai e pe planeta asta!

Cu respect,

P.S. Acum, cand va scriu aceste randuri, tocmai astept un alt sfarsit al lumii care trebuie sa soseasca din clipa in clipa pentru ca a venit si ziua de 21 Mai. Oare ce-or sa faca MAINE toti idiotii care au crezut baliverna asta cu 21 Mai ca Zi a Judecatii lui Dumnezeu? Da’ prostii aia care si-au cheltuit economiile de-o viata cu prostia asta, ce-or sa creada si ce-or sa faca de maine incolo? Oare isi vor da seama ca au fost doar niste imbecili?