Radu Gyr – Intrebare

Adanca-i noaptea, orele profunde…

Gemand, spre raftul cartilor mă-ndrum

si-ntreb în soapta fiece volum:

-Tu esti ? Si cartea fuge si se-ascunde.

 

Plangand, intreb portretul ei acum:

-Tu esti ? Si nici iubita nu-mi raspunde.

Imi umplu cupa-n vin să mă scufunde,

intreb: -Tu esti? Si cupa piere-n fum.

 

Si-ntreb si spada mea: -Tu esti ? Si tace.

Si, cum mă prabusesc în jilt, infrant,

din zid o umbra alba se desface…

 

Mă-ntorc spre ea cu sange în cuvant

si-n ochii lui Iisus e numai pace.

Intreb: -Tu esti ? Si umbra spune: -Sunt.

Cu respect,

Indemn la lupta

Nu dor nici luptele pierdute,

nici ranile din piept nu dor,

cum dor acele brate slute

care sa lupte nu mai vor.

 

Cat timp in piept inima-ti canta

ce-nseamna umarul infrant?

Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta

cand te ridici cu-n steag mai sfant?

 

Infrant nu esti atunci cand sangeri,

nici daca ochii-n lacrimi ti-s.

Adevaratele infrangeri,

sunt renuntarile la vis.

 

Radu Gyr

 

Cu respect,