Petra sau fascinatia naturii si a mintii umane (ep.3)

Motto: E viata pe pamant!

Astazi inchei ciclul de posturi dedicate orasului Petra, a doua minune a lumii moderne. Sunt convins ca si dumneavoastra ati fost impresionati de fotografiile vazute, de locurile fascinante si pline de istorie, ale Orasului pierdut si regasit, Petra. Astazi va voi arata acel sistem de „jgheaburi” pe care nabateenii le-au construit dupa ce au taiat stanca si au zidit un sistem de „olane” de lut, asezate invers decat pe un acoperis, olane prin care se scurgea apa. Lungimea acestui jgheab de sub stanca, este de peste 7 km, si a fost construit cu peste 1000 de ani inainte de Hristos! Tare nu-i asa?! Primele cinci fotografii va prezinta asta, apoi o sa vedem perioada romana a Petrei, cu constructiile tipic romane, apoi vom revedea Trezoreria in culorile apusului de zi, vom strabate canionul in sens invers la vremea apusului, si vom parasi superba, minunata, fascinata si magica Petra! Daca veti avea vreodata ocazia sa mergeti in Petra, mergeti, si va asigur ca nu veti regreta. A fost minunat! Pe mine, nici macar vestitele piramide din Egipt, nu au reusit sa ma impresioneze mai mult ca acest loc unic. Am vazut locuri deosebite, fabuloase, am intalnit oameni cu adevarat speciali, in toate cele trei tari, am avut ghizi de exceptie peste tot, si aici vreau sa-i multumesc in mod deosebit domnului profesor arhelog si pastor Traian Aldea, lui Adel Mahadin, ghidul nostru din Iordania, un sufletist incurabil. Adel sau Adi, un iordanian care a studiat in Romania, plin de haz si foarte bine pregatit. Nu putem sa-l uitam nici pe hatrul si simpaticul Slomo cel uns cu toate alifiile, ghidul nostru israelian. Am vizitat locuri memorabile, am facut baie si plaja, si ne-am simtit foarte bine peste tot, in toate cele trei tari vizitate: Israel, Regatul Iordaniei si Palestina. Bucurati-va si dumneavoastra de ceea ce am vazut! Voi mai posta si alte fotografii din aceasta frumoasa calatorie. Minunata excursia organizata de „C&D Partner Tour”. De exceptie, ca toate programele lor. Enjoy!

Stanca taiata cu jgheab Jgheabul din olane Stanca taiata la baza Jgheabul de sub stanca IMG_3417 IMG_3915 IMG_3919 IMG_3922 IMG_3923 IMG_3929 IMG_3931 IMG_3936 IMG_3937 IMG_3938 IMG_3939 IMG_3940 IMG_3942 IMG_3943 IMG_3944 IMG_3945 IMG_3946 IMG_3947 IMG_3948 IMG_3949 IMG_3950 IMG_3951 IMG_3952 IMG_3954 IMG_3956 IMG_3957 IMG_3958 IMG_3960 IMG_3961 IMG_3962 IMG_3965 IMG_3967 IMG_3968 IMG_3969 IMG_3970 IMG_3971 IMG_3973 IMG_3974 IMG_3975 IMG_3976 IMG_3981 IMG_3984 IMG_3985 IMG_3987 IMG_3988 IMG_3989 IMG_3992 IMG_3993 IMG_3994 IMG_3995 IMG_3998 IMG_3999 IMG_4000 IMG_4001 IMG_4006 IMG_4008 IMG_4010 IMG_4011 IMG_4012 IMG_4017 IMG_4018 IMG_4019 IMG_4020 IMG_4023 IMG_4025 IMG_4026 IMG_4027

Cu respect,

 

Petra sau fascinatia naturii si a mintii umane (ep.2)

Motto: E viata pe pamant!

Spuneam in postul anterior despre Petra, ca Petra este Orasul secret, Orasul ascuns, Orasul pierdut si regasit, Orasul rosu, Orasul trandafiriu, Orasul roz, si dupa cum ati vazut, toate aceste denumiri i se potrivesc fara doar si poate, asa cum ati putut sa vedeti din primele fotografii postate. Petra este fascinatia drumului prin acel canion superb, este fascinatia culorilor si a luminilor care cad in cascade pe stanci, de o parte si de alta, este fascinatia umbrelor si a frumusetii pietrelor superb colorate, a naturii, a vietii si a mortii, pentru ca toate acele edificii nu sunt nimic altceva decat morminte sapate in piatra, fascinatia a ceea ce poate sa faca omul si mintea lui inventiva si creatoare. Petra este un loc incarcat de istorie si de legende, un loc frumos, magic, superb, senzational, straniu, minunat. Un loc de poveste! Petra, capitala Regatului nabateenilor, merita vizitata macar o data in viata. Dupa cum ati putut sa constatati si din fotografii, nu am exagerat cu nimic in descrierea acestui loc minunat. Petra din ultimii ani, adica anii erei moderne, a avut ca stapani absoluti ai ei, pe beduini. Beduini care au pricinuit multe pagube acolo, si au facut mult rau locului, datorita ignorantei lor. In goana si in cautarea lor nebuneasca si prosteasca dupa bogatii, acestia au distrus de-a lungul anilor, multe lucruri frumoase din Petra, dar cu toate acestea, multe altele au ramas spre incantarea noastra, iar altele urmeaza a fi descoperite acum si in viitor. Se spune ca nici 5% din Orasul Petra nu este inca descoperit, si cu toate acestea, locul este fabulos. Dupa ce strabati acel canion frumos colorat si luminat de jocul luminilor care cad pe peretii stancilor, la un moment dat, prin crapatura dintre cei doi pereti imensi de stanca, se vede „Al Khazneh” – Trezoreria, adica mormantul regelui nabateean Aretas al IV-lea, care a fost sapat in stanca, probabil in secolul I îH, ca mausoleu al regelui. Se mai numeste si Trezoreria, pentru ca mult timp s-a crezut ca adaposteste multe bogatii si bani, beduinii tragand cu pusca in urna de pe frontispiciul mormantului, crezand ca este plina cu aur. Se vad si acum urmele proiectilelor. Va spun sincer, ca am fost extrem de impresionat cand am vazut prin deschizatura dintre stanci, o parte din fatada acestui mormant. Am ramas pur si simplu uimit si fascinat! Nu am mai trait aceste sentimente, decat in alte doua cazuri din viata mea: prima oara, dar la o intensitate mult mai mica, cand am vazut pentru prima oara Tour Eifel din Paris. Urcasem pe Arcul de Triumf din Paris, si cand am ajuns sus, in dreapta, se inalta falnic, atat de cunoscutul si mediatizatul Tour Eifel, cunoscut peste tot in lume! Am fost foarte emotionat cand l-am vazut in realitate, cu ochii mei. A doua oara, am fost mult mai mult impresionat decat Tour Eifel, cel mai mult, cand am fost prima oara la Roma, si am vazut Fontana di Trevi. Mergeam pe o strada care nu anunta nimic deosebit, si… la un moment dat, se deschide in fata ochilor mei si ai lui Carmen, acel loc magic care se numeste Fontana di Trevi. A fost nemaipomenit! Iar a treia oara a fost acum, in Petra, cand am vazut Trezoreria sau mai bine spus, o parte din ea. Iata imaginea care ti se deschide in fata ochilor, si care pe mine m-a impresionat:

IMG_3556

Cand vezi asta, ti se taie rasuflarea pur si simplu! Este superb! Este o traire indescriptibila. Incepi sa maresti pasul ca sa vezi cat mai repede si cat mai de aproape, aceasta minunatie, pe care ai vazut-o de-atatea ori, in atatea si atatea fotografii legate de Petra, fiind un fel de simbol al ai, asa cum Tour Eifel este simbolul Parisului. Ceea ce vezi este minunat, perfect, superb, de nedescris! Locul este… Stii cu siguranta ca ai ajuns intr-un loc deosebit, si dupa ce te uiti putin extaziat la tot ceea ce vad ochii tai, incepi sa fotografiezi ca nebunu’, ca sa ramai cu cat mai multe imagini pentru viitor, cand vei sta acasa si vei savura din nou Petra, prin fotografiile facute acum. Inainte de a posta si alte fotografii cu Petra, care sa va incante ochiul si sufletul, vreau sa va mai spun cateva lucruri. In Petra nu se circula decat cu asinii, magarusii, camilele, si acele trasuri de doua locuri trase de un cal. Este interzisa intrarea cu automobile, scutere, etc. Politia turistica beduina, mai foloseste masinute electrice, ca acelea de pe terenurile de golf. Singurii care au dreptul sa administreze orasul, sa vanda souveniruri, sa faca transportul de care vorbeam, sunt beduinii, si nimeni altcineva. De ce? A fost una dintre conditiile lor, ca sa predea orasul Petra autoritatilor iordaniene, care pentru asta, le-au construit si un oras, special pentru beduinii care au parasit Petra, un oras care le-a fost dat in dar, neplatind nimic pentru case, drumuri, etc. Acestea au fost conditiile ca beduinii sa paraseasca Petra, pentru ca ei acolo locuiau si traiau, de mult timp. Acestea fiind spuse, sa vorbeasca acum, fotografiile. Enjoy!

IMG_3575 IMG_3576 IMG_3577 IMG_3594 IMG_3605 IMG_3606 IMG_3608 IMG_3609 IMG_3619 IMG_3631 IMG_3632 IMG_3640 IMG_3667 IMG_3673 IMG_3690 IMG_3695 IMG_3698 IMG_3701 IMG_3703 IMG_3713 IMG_3714 IMG_3723 IMG_3726 IMG_3731 IMG_3737 IMG_3741 IMG_3745 IMG_3749 IMG_3751 IMG_3752 IMG_3757 IMG_3760 IMG_3764 IMG_3765 IMG_3768 IMG_3770 IMG_3773 IMG_3775 IMG_3780 IMG_3786 IMG_3791 IMG_3795 IMG_3796 IMG_3798 IMG_3800 IMG_3803 IMG_3807 IMG_3810 IMG_3811 IMG_3816 IMG_3821 IMG_3822 IMG_3825 IMG_3827 IMG_3829 IMG_3830 IMG_3837 IMG_3840 IMG_3841 IMG_3846 IMG_3847 IMG_3851 IMG_3856 IMG_3858 IMG_3861 IMG_3862 IMG_3864 IMG_3865 IMG_3867 IMG_3873 IMG_3875 IMG_3908 IMG_3910 IMG_3911 IMG_3913 IMG_3934

(va urma)

Cu respect,

Apres Ski in Austria 2013

Dupa ziua de ski, urmeaza Apres Ski-ul. Un timp al relaxarii, al petrecerii, al bucuriei. E viata pe pamant ! Profitati de ea, nu mai fiti crispati, rigizi, incuiati.

Apres Ski 2013

Merge ca din cand in cand sa te gandesti si la intoarcerea acasa.

Urmeaza ceva super. Atmosfera superba de petrecere, de Apres Ski. Stiu, „crestinii” constipati de dogme si reguli imbecile, cu mintea impietrita in frica de Dumnezeu, nu gusta asa ceva. Cica e pacat. Hai sa faceti plici mai tristilor ! Pacat este izolarea voastra de lume si viata, de trairea autentica, cu tot ce inseamna ea, nu ipocrita si fals sfanta, asa cum fac „crestinii” din toate denominatiunile, dar mai ales neoprotestantii.

Enjoy ! Viata e frumoasa, chiar si in Iad, daca esti cu Dumnezeu.

Cu respect,

Ski in Solden Austria 2013

Primul din film sunt eu, apoi, in albastru, vine Dorinel Iosif.

 

Asa cevaaaa !

 

Primul este Edi Iosif, in negru, apoi urmeaza napraznicul, adica eu.

 

Filmarile au fost facute pe o partie neagra din Solden, Schwartzkogl, care incepe la 2965 m, adica de aici:

Schwartzkogl Solden

Cu respect,

Argint… la Londra

Ieri la ora 13.30 am aterizat pe aeroportul Otopeni cu un avion al companiei Tarom, care ne-a adus cu bine de la Londra, unde am continuat vacanta noastra cu ocazia nuntii noastre de argint si a zilei lui Carmen, vacanta inceputa in Bulgaria, la Nisipurile de Aur. Asa ca eu si Carmen, am castigat deja argintul, desi Olimpiada de la Londra nu a inceput inca. De la aeroport am trecut putin pe la birou ca sa ne vedem cu colegii nostri, si ca sa sarbatorim putin pe Carmen, a carei zi de nastere fusese cu putin timp in urma, cand eram inca la Londra. Am plecat apoi spre casa, unde eu m-am culcat imediat ce am ajuns, si am dormit peste 15 ore, pana in dimineata zilei urmatoare, adica astazi, cand postez aceste randuri pe blog. Aceasta calatorie la Londra a fost cadoul meu pentru Carmen, de ziua ei, pentru ca si ea imi face mie in fiecare an astfel de cadouri frumoase, asa cum ati putut vedea si pe acest blog, pentru ca am scris despre ele. Am facut peste 1500 de fotografii la Londra, din care acum postez doar doua, dar cu siguranta vor urma si altele. Am sa va spun si povestea acestor zile, eu zic ca merita, iar daca o sa va intereseze o sa cititi, daca nu, nu. Pana atunci sa auzim de cat mai mult bine.

Multumim lui Dumnezeu pentru acest dar facut noua, pentru protectie si pentru calauzire.

Cu respect,

In Bulgaria de Rusalii

Această prezentare necesită JavaScript.

Am lipsit cateva zile din Romania, cu ocazia minivacantei de Rusalii. De aceea nici nu am mai scris nimic pe blog. Cum nu sunt absolut deloc un fan al litoralului romanesc, am plecat ca de obicei in Bulgaria, la Nisipurile de Aur. Alta lume, alta viata, alta atmosfera ! Fara manele, mitocaneala, ţopet si neamuri proaste care vor sa se dea mari cu orice pret. Statiunea era destul de plina cu neamurile pamantului: nemti, nordici si romani… cacalau maria ta. Cam 60 %.

Atmosfera a fost frumoasa, zilele splendide, soare din belsug, ca in mijlocul verii. S-a facut si baie pe rupte in piscina sau in mare, fiecare dupa gust. Totul a fost la superlativ. macare buna, cazare buna, dicstractie cat cuprinde.

Cand am plecat spre casa, ne-am oprit si la Dalboka, cumva intre Balcic si Cap Kaliacra, de la Balcic se merge spre Kavarna la ferma bulgareasca de midii. Aici se pot manca midii si nu numai. Poti sa mananci si peste, precum si alte alea, icre, pui, porc, etc.  Sunt doua restaurante (terase) sa le zic asa, unul in dreapta si altul in stanga cum cobori la malul marii. Amandoua sunt chiar pe mal. Eu am mancat la cel din stanga. De ce ? Mi-a fost recomandat de catre partenerii nostri de afaceri din Bulgaria, si au avut dreptate, mancarea a fost excelenta. Cel din stanga este mai deasupra marii, este briza mai buna, adica mai multa racoare decat la cel din drepata, unde se simtea zaduful zilei, iar mancarea este excelenta, asa cum am mai spus. Totul a fost bun, iar saramura sau sosul acela special pentru peste si nu numai, este senzationala. Am mancat-o pur si simplu, fara nimic alaturi. Au meniu si in limba romana, sunt foarte amabili si serviabili, si o rup si pe romaneste, asa ca te poti intelege foarte bine cu ei cand comanzi. Din toata clientela de acolo, de la ambele restaurante, cam 5% erau bulgari si 95% erau romani ! Noi am fost prea prosti ca sa facem asa ceva. Daca nu era nimic de furat… Munca e grea. Se poate ajunge si cu masina pana in fata restaurantelor, care sunt amandoua pe malul marii, dar numai daca mai sunt locuri. Este o panta destul de abrupta pana la mare, pe care trebuie sa o cobori si sa o urci cu atentie, cu masina sau pe jos, locul fiind destul de stramt. Se poate parca din loc in loc pe toata lungimea pantei, exista mici locuri de parcare. Daca ati parcat mai sus, lasati pantofii sau sandalele cu toc in masina, si nu mancati mult, pentru ca o sa va fie greu la urcare cu burta plina ! Asta daca va puteti abtine de la a nu manca bunatatile de acolo.

Am sa va prezint cateva fotografii din aceasta minivacanta minunata, ca sa va faceti o idee. Toate fotografiile sunt facute cu telefonul meu mobil, pentru ca am uitat aparatul de fotografiat acasa, asa ca sunt mai putin reusite, si… putine rau… Naspa ! Dar… Enjoy !

Am fost la Stuttgart

Această prezentare necesită JavaScript.

Anul acesta este un an nebun. La cateva zile dupa ce am venit de la Roma, darul lui Carmen de ziua mea, ca in fiecare an, o sa postez si niste imagini in curand, am plecat la Istanbul cu un grup de prieteni, apoi, dupa cateva zile am plecat la Stuttgart, pentru un placut eveniment de familie. De aceea am disparut mai mult timp de pe blog, si am scris mai putin. In ultima saptamana am aprobat doar comentariile si cam atat.

De cate ori ajung in Germania, inteleg din ce in ce mai bine si mai profund, pentru mine, necesitatea si alegerea lui Caragiale de a-si trai sfarsitul vietii, autoexilat in aceasta tara. Caragiale pleaca de la Bucuresti la Berlin, in inima Prusiei. De ce ? Inca nu s-a dat raspunsul final la aceasta intrebare, dar…bine spunea cineva asta, si mie imi place foarte mult aceasta zicere: „Cand răul n-a plecat de lîngă tine prin scris, prin ras, cand răul continuă să-ţi facă rău, nu-ţi mai rămîne decît să pleci tu de lîngă el. Caragiale e om cu minte, nu stă să-şi plangă de milă.” Asa au facut si multi alti romani de geniu, care au plecat de-a lungul timpului din Romania, atat in trecut, cat si in prezent, satui de dictatura nonvalorilor si a mascaricilor de tot felul, din aceasta tara a noastra. Germania este tara functionalitatii, sigur ca nu este singura tara din lume despre care se poate spune asta, dar cand esti in Germania, simti ca lucrurile sunt in ordine si chiar functioneaza. Tramvaiele, autobuzele si metroul vin exact la ora scrisa in graficul afisat in statie, este curatenie, este aer curat, este verdeata, este natura. Acum vorbesc deja despre Stuttgart. Cand esti la Stuttgart, parca esti intr-un mare oras de odihna si de relaxare. Nimic nu te face sa crezi ca in acest oras oamenii mai si muncesc, si muncesc bine. Sa nu uitam ca aici, in Stuttgart, este sediul Mercedes. Ziua, pe strada, este putina lume, pentru ca cei mai multi muncesc, asa cum am spus, iar cei care ies la plimbare sunt relaxati, nu se grabesc, nu vocifereaza, nu se imbrancesc, nu se cearta, asa cum o sa vedeti si in fotografii. Viata curge normal si firesc, fara accente tipatoare. Pana si drogatii si oamenii strazii au locurile si tabieturile lor, fara sa-i deranjeze pe cei „normali”. Isi traiesc viata asa cum doresc, dar fara sa deranjeze pe celialati care au ales sa traiasca altfel. Cand intri in magazine ca sa cumeperi ceva, nu ai nicio secunda sentimentul ca esti privit ca un fraier numai bun de mintit si de jumulit. Se simte corectitudinea peste tot pe unde te duci. Am avut senzatia la Stuttgart, ca sunt la odihna si tratament, intr-o statiune balneara. Asa de frumos si de linistit este locul. Daca urci pe dealurile dimprejur, se vede o panorama superba a orasului, iar daca il parasesti, intri direct in natura, cu pomi, pajisti si case frumoase, cu oameni civilizati si lucruri bine si temeinic facute. Este o imbinare armonioasa intre natura, si dorinta de confort a omului modern. Deci se poate. Nu vreau sa idealizez Germania sau acest oras, dar asta a fost impresia mea, si asta va spun. Asi putea chiar de maine sa traiesc la Roma, la Stuttgart sau la Istanbul, si imi este din ce in ce mai greu sa traiesc la Bucuresti. Acum o sa las fotografiile sa vorbeasca. Nu sunt multe, dar sper ca vor arata putin din tot ceea ce v-am spus. Enjoy !

Cam asta a fost. Sper ca v-ati putut face o idee despre atmosfera din Stuttgart si despre Germania, din ceea ce am scris, si din aceste fotografii. Eu cred ca nu am exagerat.

Cu respect,

Paste la Istanbul

Această prezentare necesită JavaScript.

Cum eu nu am nimic de-a face cu piesa religioasa care se joaca in fiecare an de Paste, am plecat la Istanbul, pentru un Paste exotic, printre musulmani. A fost mult mai placut si mai normal. Atmosfera din Istanbul a fost mult mai propice meditatiei si relaxarii, decat potopul de obiceiuri si traditii „crestine” de pe la noi sau de aiurea. Atmosfera din moschei este mult mai aproape de ceea ce isi doreste Dumnezeu de la cei credinciosi Lui, adica foarte putine ritualuri, si multa intimitate religioasa. Adica mai mult TU cu EL. Fara sfinti si icoane pe pereti, fara statui de sfinti, fara moaste, fara multe balarii din astea „crestine” cu care Dracu’ a invadat crestinismul simplu si curat. Nu vreau sa spun ca tot ceea ce fac musulmanii este bine, dar este mult mai simplu si mai corect. In moscheea de la Edirne, chiar m-am simtit aproape de Dumnezeu. Era o atmosfera intima, placuta, relaxanta, fara constrangeri inutile, decat aceea de a te descalta la intrarea in moschee de incaltamintea pe care o porti. Asta a fost tot. In schimb, puteai sa faci ce vrei, in limitele bunului simt. Moscheea este foarte frumos ornamentata, are caldura, la propriu si la figurat, si poti sa stai in voie, cat vrei, fara fum de tamaie, lumanari si alte alea. Te poti aseza pe covor, si poti sa stai de vorba cu Dumnezeul tau, cum vrei si cat vrei. Nimeni nu te deranjeaza si nimeni nu are nimic cu tine. Mi-a placut maxim. Am iesit din ea bucuros, multumit, si intarit in convingerea mea ferma ca ura interreligioasa este o imbecilitate, si ca noi nici nu vom putea visa pe cine va aduce Dumnezeu in Imparatia Sa. Tot in acest sens, vreau sa mai spun ca turcii, in seara de Paste, ne-au pregatit miel si oua rosii ! Va puteti imagina asa ceva ? Nu am nicio indoiala ca multi „crestini” nu ar fi facut asa ceva pentru un ritual si o credinta straina lor. Ar fi fugit ca Dracu’ de tamaie, vorba vine, ca nu fuge Dracu’ de tamaia noastra. Il doare in plachiuri de ea. Ar fi spus ca este anticrestin si antidumnezeiesc sa faci asta. Turcii musulmani nu au gandit asa. Ne-au respectat religia si obiceiurile. Era numai traba noastra in ce vrem sa credem. Au fost toleranti si cu zambetul pe buze, fara urma de imbecila crispare religioasa, ca faceau hatarul unor credinciosi straini de religia lor. Cred ca turcii musulmani au inteles mult mai bine decat milione de „crestini”, vorbele lui Dumnezeu: „Fariseii au vazut lucrul acesta si au zis ucenicilor Lui: Pentru ce mananca Invatatorul vostru cu vamesii si cu pacatosii ?” Isus i-a auzit si le-a zis: „Nu cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi. Duceti-va de invatati ce inseamna: „Mila voiesc, iar nu jertfa!” daca iubeste cineva pe Dumnezeu, este cunoscut de Dumnezeu. Deci, cat despre mancarea lucrurilor jertfite idolilor, stim ca in lume un idol este totuna cu nimic, si ca nu este decat un singur Dumnezeu.” Cred ca acesti musulmani pe care multi dintre noi ii dispretuim, poate, au inteles si pun in practica aceste invataturi dumnezeiesti, citate mai sus. Pot sa va mai spun ca Istanbulul este un oras minunat, cu o atmosfera placuta si relaxata, foarte curat si primitor, iar turcii se poarta foarte frumos. Istanbulul are peste 13.000.000 de locuitori, si cu toate astea are o infrastructura de invidiat, si este mai curat decat Parisul, Roma sau alte orase occidentale. Totul functioneaza ceas. In ciuda acestui numar mare de locuitori, sistemul de transport in comun este foarte bine pus la punct. Se circula putin mai anevoios, dar se circula. Disciplinat si fara probleme majore. Noi, intr-un Bucuresti de 2.000.000 de locuitori, ne miscam mult mai prost la capitolul transport, decat Istanbulul. Fabuloasa istorie otomana are ce sa-ti arate in oras, prin vestigiile lasate mostenire posteritatii.

Toate fotografiile pe care le postez eu pe acest blog, au rolul de a arata si altora, de a vedea si altii, ca mai exista si altceva decat universul lor stramt prin care privesc lumea aceasta, nu de a ma lauda eu pe unde colind prin lumea aceasta. Cunoasterea de orice fel iti largeste orizonturile, te ajuta sa intelegi mai bine lumea in care traiesti. Cand am vizitat Israelul, am aflat de la ghida israeliana care ne insotea, un lucru foarte interesant, care mie mi-a placut foarte mult, acela ca tinerii evrei, functie de posibilitatile materiale ale familiei lor, dupa terminarea studiilor, sunt trimisi prin lume, ca sa colinde lumea aceasta dupa posibilitati, timp de un an sau doi, in care nu fac nimic altceva. Fac asta ca sa-si faca o imagine despre alte popoare si alte culturi, pentru a intelege mai bine viata si lumea in care or sa traiasca toate zilele vietii lor. Foarte inteleapta aceasta practica, care este benefica pentru noi oamenii. Interactiunea cu alti oameni, cu alte culturi si alte credinte, te mobileaza intelectual si te poate face mai tolerant. 

Istanbulul mi-a placut maxim. Vi-l recomand cu caldura. Sa nu mai credeti basmele si miturile urbane despre Istanbul, ca el inseamna numai prostitutie si Marele Bazar, asa cum credem noi romanii. Este o imagine falsa, departe de realitate. Istanbulul insemna astazi civilizatie, cultura, arta, viata pe doua continente, cel european si cel asiatic, mancare buna, distractie si tot ce mai vreti, dar in niste limite ale decentei, pe care eu le apreciez. Istanbul inseamna viata simpla si frumoasa, dar si sofisticata. Si nu uitati ca… E viata pe pamant !

 

Or sa mai urmeze si alte fotografii din aceasta vacanta minunata, petrecuta impreuna cu un grup de oameni minunati, printre cateva milioane de oameni minunati. A fost superb ! De exceptie ! Am facut multe vacante in Turcia, dar Istanbulul in care acum am fost pentru prima oara, este fabulos ! Nu-l ratati ! Merita toti banii ! Pana atunci, pana cand il veti vizita, dati drumul la melodia lui Tarkan si uitati-va la fotografii. Or sa va faca pofta ! Sper !

Cu respect,

La Ski in Austria 2012

Această prezentare necesită JavaScript.

Anul acesta am facut o partida de ski pe cinste, cu un grup de 30 de prieteni. Pe o parte din ei o sa-i vedeti in fotografiile de mai jos. A fost foarte frumos, si ne-am simtit excelent. Am fost doua saptamani in Austria, o saptamana la Zillertal, si o saptamana la Solden. Am skiat, ne-am distrat, am dansat, ne-am simtem bine. Imnul de anul acesta al expeditiei noastre din patria austriaca a skiului, a fost acesta:

Acum sa vedem si cateva filmulte cu noi in actiune, pe partiile patriei austriece.

Aceste filmulete, precum si altele, le puteti vedea si pe contul meu de YouTube: http://www.youtube.com/user/TanaseDanut

Am sa revin si cu alte filme, fotografii si altea alea, din vacanta de anul acesta de la ski. Vor fi de la bairamuri, adica de la apres ski, pentru ca nu se poate sa mergi la ski si sa nu inchei ziua apoteotic, cu un apres ski bestial, de toata frumusetea. Nu uitati: E viata pe pamant ! Nu ratati ocazia/ocaziile, ca sa o traiti din plin.

Cu respect,