Isus Hristos l-a desacralizat pe Dumnezeu (ep.2)

Motto: „Doamne”, i-a zis Filip, „arata-ne pe Tatal, si ne este de ajuns.” Isus i-a zis: „De atata vreme sunt cu voi, si nu m-ai cunoscut Filipe? Cine m-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal. Cum zici tu, dar: „Arata-ne pe Tatal?” (Ioan)

In acest episod, am sa continui sa-l desacralizez pe Dumnezeu, adica sa-l exorcizez de tot „raul” din El (?!?) pentru ca in perceptia publica a omenirii, atat a celei credincioase cat si a celei necredincioase, cu cat Dumnezeu este mai sfant, cu atat este mai rau si mai criminal. Sfintenia Sa il face asa de rau si de intransigent, incat nu poti sa-l atingi nici macar cu privirea, ca se supara foc si para, si ti-o iei in freza de nu te vezi. Oare asa este ? Am sa fac aceasta desacralizare cu ajutorul Fiului Sau, Isus Hristos, si a Evangheliei Vesnice, acelasi, Isus, si aceeasi, Evanghelia Vesnica, in toate veacurile. Am sa reiau citatul din Bibilie cu care am incheiat primul episod: “Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci ! Sa nu va lasati amagiti de orice fel de invataturi straine, caci este bine ca inima sa fie intarita prin har, nu prin mancari, care n-au slujit la nimic celor ce le-au pazit.” (Evrei)  Ce spune acest text ? Ca Isus Hristos este acelasi din vesnicii, adica asa este El tot timpul, si daca El este asa tot timpul, asa este si Tatal Sau, vezi motto. Este acelasi de IERI, adica si din Vechiul Testament, este acelasi si AZI, adica in Noul Testament, si in veci, adica in viiitor, din nou in vesnicie. Simplu si clar, nu ?! Si cu toate acestea, foarte multa lume, crestina si necrestina, credincioasa si necredincioasa, il vede pe Dumnezeu in doua feluri: RAU in Vechiul Testament si BUN in Noul Testament.

Vreau acum sa luam doua momente foarte dure pe care le descrie Biblia, care il prezinta pe Dumnezeu si il „acuza” pe Dumnezeu de rautate maxima si de crima impotriva umanitatii : Potopul si Sodoma. Sunt doua episoade cand Dumnezeu a fost foarte „rau” si „criminal” cu rasa umana pe care a creat-o. Asa sa fie ? Ia sa vedem noi ce s-a intamplat in realitate, si cum a reactionat Dumnezeu in cazurile cu pricina. Sa vedem si sa analizam apoi, daca a fost legitima aceasta solutie adoptata de Dumnezeu, si folositoare omenirii prezente si viitoare, adica celor care au ramas sa traiasca in continuare si sa populeze planeta Pamant.

Potopul: Sa luam elementele cheie ale acestei nenorociri. Iata care au fost datele problemei: rautatea fara margini a locuitorilor pamantului cu exceptia lui Noe, care mergea pe calea neprihanirii prin credinta in Dumnezeu.

„Pamantul era stricat inaintea lui Dumnezeu, pamantul era plin de silnicie. Dumnezeu S-a uitat spre pamant si iata ca pamantul era stricat, caci orice faptura isi stricase calea pe pamant…. Domnul a vazut ca rautatea omului era mare pe pamant, si ca toate intocmirile gandurilor din inima lui erau indreptate in fiecare zi numai spre rau… Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: „Sfarsitul oricarei fapturi este hotarat inaintea Mea, fiindca au umplut pamantul de silnicie, iata, am sa-i nimicesc impreuna cu pamantul… Dar Noe a capatat mila inaintea Domnului….Noe era un om neprihanit si fara pata intre cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu…. Domnul a zis lui Noe: „Intra in corabie, tu si toata casa ta, caci te-am vazut fara prihana inaintea Mea in neamul acesta de oameni.” (Geneza/Facerea)  Ce ne spun aceste texte foarte clar si fara moate si prizbrizuri inutile: 1. TOT Pamantul era plin de silnicie, adica de rautate, 2. ORICE faptura isi stricase calea si toate gandurile si pornirile oamenilor erau numai spre rau, de aceea tot Pamantul era stricat, si 3. NUMAI Noe mai ramasese credincios lui Dumnezeu si mai umbla cu Dumnezeu. De ce era Noe neprihanit ? Pentru ca mergea pe mana lui Dumnezeu, nu ca se strofoca el sa fie neprihanit, si avea el o neprihanire a lui, pe care i-o recunostea Dumnezeu ca atare. De remarcat ca Dumnezeu inca vorbea normal cu oamenii, fara tunete si fulgere, ci fata catre fata.

Sodoma: Sa vedem acum cealalta „crima’ si „rautate” a lui Dumnezeu fata de niste oameni… „ingerasi” nu alta, „buni” ca painea calda … Asa sa fie ?! Iata cum era Sodoma la ceasul dinaintea distrugerii ei, si nu am sa ma refer aici la pacatul sodomiei, aia este o alta poveste foarte interesanta, pe care o sa o spunem alta data: „Oamenii din Sodoma erau rai si afara din cale de pacatosi impotriva Domnului… Si Domnul a zis: „Strigatul impotriva Sodomei si Gomorei s-a marit, si pacatul lor intr-adevar este nespus de greu”…  Dar Avraam statea tot inaintea Domnului. Avraam s-a apropiat si a zis: „Vei nimici Tu oare si pe cel bun impreuna cu cel rau ?…  Sa omori pe cel bun impreuna cu cel rau, asa ca cel bun sa aiba aceeasi soarta ca cel rau, departe de Tine asa ceva ! Departe de Tine! Cel ce judeca tot pamantul nu va face oare dreptate ?” … Avraam a zis: „Iata, am indraznit sa vorbesc Domnului. Poate ca se vor gasi in ea numai douazeci de oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei douazeci.” Avraam a zis: „Sa nu Te manii, Doamne, daca voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate ca se vor gasi in ea numai zece oameni buni.” Si Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.„ (Geneza/Facerea)  Observam ca si aici Dumnezeu vorbeste normal cu creaturile Sale, adica fata catre fata, si Avram chiar se targuieste cu Dumnezeu pentru salvarea Sodomei. Targuiala este un pic mai lunga, dar eu am pus aici doar finalul ei. Toata povestea o puteti citi in Biblie. Ca si la Potop, datele problemei erau exact aceleasi: 1. TOATA Sodoma era plina de silnicie, 2. ORICE faptura isi stricase calea si nici macar zece sodomiti nu mai erau in cetatea aceea care sa nu fie robii nelegiuiti ai Satanei, de aceea toata Sodoma era stricata, si 3. NUMAI Lot mai ramasese credincios lui Dumnezeu, ca si Noe, si mai umbla cu Dumnezeu. De aceea era Lot neprihanit. Similitudinea dintre Potop si Sodoma este perfecta, iar lectia aceeasi. Pacatul LOR ii va ucide si pe unii si pe altii, nu Dumnezeu. Din discutia cu Avraam se vede clar un principiu dumnezeiesc, pe care am sa va rog sa nu-l uitati niciodata: Dumnezeu nu va pierde/ucide/elimina niciodata, pe niciun om care mai poate sa fie salvat. Care mai are o sansa. Acesta este un principiu de aur, pe care trebuie sa-l aveti tot timpul in minte, atunci cand il judecati pe Dumnezeu si faptele Sale. Dumnezeu este absolut drept in cele doua cazuri prezentate, ca si in toata istoria omenirii, si nu face niciodata crime, si nicio rautate, oamenilor pe care i-a creat. Iata si dovada:

• „Daca cel neprihanit se abate de la neprihanirea lui si savarseste nelegiuirea, si moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a savarsit-o.” 
• „Si tu, fiul omului, spune copiilor poporului tau: „Neprihanirea celui neprihanit nu-l va mantui in ziua faradelegii lui, si cel rau nu va cadea lovit de rautatea lui in ziua cand se va intoarce de la ea, dupa cum nici cel neprihanit nu va putea sa traiasca prin neprihanirea lui, in ziua cand va savarsi o faradelege.”
• „Cand zic celui neprihanit ca va trai negresit – daca se increde in neprihanirea lui, si savarseste nelegiuirea, atunci toata neprihanirealui se va uita, si el va muri din pricina nelegiuirii pe care a savarsit-o.”
• „Daca cel neprihanit se abate de la neprihanirea lui si savarseste nelegiuirea, trebuie sa moara din pricina aceasta.” (Ezechiel)

Si din aceste texte se poate vedea limpede, clar, fara echivoc, ca PACATUL ii ucide pe oameni, nu Dumnezeu. Neprihanirea lui Dumnezeu SALVEAZA. INCREDEREA in Dumnezeu (credinta) SALVEAZA. Si daca doar PACATUL UCIDE, atunci Dracu’ este ucigasul, nu Dumnezeu. Dumnezeu nu ucide, Dumnezeu salubrizeaza. Nu degeaba Biblia vorbeste de oamenii gunoi, pacatosii, si oamenii aur, neprihanitii. Gunoiul merge la ghena, iar aurul, in visteria lui Dumnezeu, adica in Imparatia Sa. Nu este nicio crima si nicio nedreptate aici, este doar salubrizare si igienizare. Salubrizarea prin Potop si prin foc la Sodoma, a facut bine omenirii. In ambele cazuri, supravietuitorii au mai avut o sansa de aer curat, dupa ce gunoiul uman a fost indepartat prin apa si prin foc. Gunoiul uman sufoca viata. Gunoiul uman inabusea totul: planeta, societatea, oamenii, deveniti gunoi. Dumneavoastra v-ar conveni sa stati cu gunoiul in mijlocul casei ? V-ar conveni sa locuiti intr-o comunitate, sat, oras, tara, in care toti cei de acolo, cu exceptia dumneavoastra, v-ar alerga prietenii, rudele, oaspetii, etc. ca sa-i reguleze putin in anus ? Nu. Atunci Dumnezeu de ce nu are voie sa curete din cand in cand foacarele de infectie de pe aceasta planeta, ca nu-i dam noi voie ?! De ce nu are voie Dumnezeu sa-si salveze prietenii neprihaniti, adica pe cei care nu faceau toate blestematiile acelea? Ca nu-i dam noi voie ? Si ca il facem imediat rau si criminal pentru asta ?! Cu ce drept ?! Vreau sa va mai spun ceva, atat Noe cat si Lot, au beneficiat si de un bonus din partea lui Dumnezeu: le-a salvat si familiile, care nu-i erau atat de credincioase precum capii lor. Da, foarte „rau” Dumnezeu asta ! Si daca Dumnezeu nu este autorul pacatului, nu El a ispitit si mintit pe om, si nu El a pus pacatul in om, ca sa-l faca astfel un gunoi, ci Dracu’, de ce-l acuzam pe Dumnezeu de tot ceea ce se face vinovat Diavolul, Satana, Dracu’ ? De ce ?! Aud ? Nu Dumnezeu i-a ucis pe oameni la Potop si la Sodoma, ci Dracu’, adica pacatul, nelegiuirea din ei. Dumnezeu doar a indepartat gunoiul lasat de Dracu’. Nu Dumnezeu a adus gunoiul uman pe planeta noastra, ci Dracu’. Dracu’ ne ucide, nu Dumnezeu. Dumnezeu doar salubrizeaza, igienizeaza, dezinfecteaza !

De ce il vor bisericile pe Dumnezeu asa de „sfant”, de „rau” si de „criminal”, vom discuta mai pe larg in episodul urmator. Prostii pot sa fie mult mai usor manipulati cu frica decat cu dragostea. Este mai benefic si mult mai productiv pentru bisericile SRL, un Dumnezeu dupa chipul si asemanarea lu’ Dracu’: rau, artagos, criminal, un satrap nemilos, care nu accepta ca cineva sa miste in front. Un astfel de Dumnezeu face mult mai multi bani si mult mai multa putere pentru… smecheri.

(Va urma)

Cu respect,